Administratie (2915)

# Sindicatul a bătut palma cu francezii. # Majorarea de acum e totuşi mai mică faţă de cea de anul trecut, când salariile au crescut cu 300 lei. Angajaţii Automobile Dacia au obţinut o majorare salarială de 260 lei, reprezentând o creştere de 13%. Negocierile dintre administraţie şi sindicat s-au finalizat cu succes, după mai bine de o lună de discuţii. “Din luna ianuarie, angajaţii vor beneficia de 200 de lei, majorare aplicată retroactiv, iar din luna mai de încă 60 lei”, a declarat viceliderul Ion Iordache. Negocierile au pornit din punctul în care sindicatul ceruse o majorare de 500 de lei pentru fiecare angajat, iar francezii nu voiau să dea decât 220. În final, părţile s-au înţeles pentru 260. Majorarea de anul acesta este mai mică decât cea obţinută în urma negocierilor din februarie 2010, când salariile au crescut cu 300 de lei.
(Florin Silvestru)

Recent, într-o declaraţie de presă, ministrul Finanţelor Publice, Gheorghe Ialomiţianu a afirmat că persoanele cu averi foarte mari şi care sunt listate în topurile celor mai bogaţi români vor reprezenta pentru ANAF grupul ţintă pentru controlul averilor. “Vom verifica dacă aceste persoane  au venituri declarate şi dacă nu le au, ele vor fi supuse controlului”, a mai spus şeful Fiscului. Printre persoanele listate în Top 500 Forbes şi Top 300 Capital se află şi câţiva prosperi oameni de afaceri argeşeni, care ar putea fi vizaţi de agenţii fiscali. În urma unui sondaj efectuat printre milionarii (în euro) argeşeni, am căutat să aflăm care este reacţia acestora vizavi de verificările ce li se pregătesc şi dacă au vreun disconfort în legătură cu controlul averilor pe care le deţin.

Adrian Prodănel, avere 11 milioane euro: „N-am niciun disconfort referitor la controlul ANAF”

„Nu comentez în nici un fel această ştire. În ceea ce priveşte un eventual control al ANAF, el nu mi-ar crea nicidecum vreun disconfort. În privinţa listării mele în vreun top al celor mai bogaţi oameni, nu cred în asemenea studii sau clasamente. Nu sunt interesat să apar în aceste topuri, iar dacă am apărut, chiar nu ştiu de unde au obţinut acele informaţii, deoarece eu nu am fost contactat şi nici întrebat în legătură cu asta. Acum lucrurile sunt consumate. Din punctul meu de vedere, există mai multe implicaţii în a apărea în astfel de publicaţii. Este vorba de familie, iar mai mult nu aş vrea să mai comentez.”, a declarat omul de afaceri şi consilier local Adrian Prodănel (foto), prezent în Top 500 Forbes 2010, cu o avere de circa 11 milioane de euro.

Virgil Dumitru, avere de 30 milioane euro: „N-am intrat în Top 300 fiindcă aşa am vrut eu”

„Domnul ministru şi-a făcut probabil un plan. Pentru chestia asta, eu unul îl felicit. Dacă vrea să colecteze mai multe impozite şi taxe, este foarte bine pentru România. În Top 300 Capital nu am intrat pentru că aşa am dorit eu. Dânşii au luat nişte date de la Ministerul de Finanţe, sunt bilanţuri publice, acolo ai venituri, cheltuieli şi profit. Din punctul meu de vedere, nu am nicio emoţie, chiar nici nu m-a tentat acel subiect, pentru că nu am probleme, atâta timp cât mi-am plătit taxele şi impozitele şi nu am averi fără un suport real. Averea mea cea mai mare sunt cei peste 500 de oameni cu care lucrez. Probabil că Forbes 500 şi Capital 300 vor continua aceste topuri, iar mie îmi place să colaborez cu toată lumea. Ce să spun? Că nu mai vreau să apar în ele pentru că mă verifică Ministerul de Finanţe? Dacă cei de la Capital sau Adevărul vor considera că, potrivit datelor pe care le vor primi de la Ministerul de Finanţe, firmele mele au profit, e treaba lor dacă voi apărea sau nu voi apărea. Nu am, deci, nici o problemă şi nici nu mi-e teamă să apar în continuare în aceste topuri. Nu cred că asta ar trebui să fie o sperietoare”, a spus patronul Comesad-ului, Virgil Dumitru. Afaceristul argeşean a fost listat atât în Top 500 Forbes, cât şi în Capital 300, cu o avere estimată la 24 milioane euro, potrivit Forbes şi între 28 şi 30 milioane euro, potrivit Capital, împreună cu fratele şi, totodată, partenerul său de afaceri, Sorin Dumitru.

Gheorghe Badea, avere de 23 milioane euro: „Dacă nu am nimic de ascuns, de ce să-mi creeze disconfort?”

Nici pe omul de afaceri Gheorghe Badea nu îl sperie recent anunţatele controale: „Controalele se fac şi în afara acelui top şi, atâta timp cât eu nu am nimic de ascuns, nu au de ce să îmi creeze vreun disconfort. E o chestiune de etică, de morală.” Cu o avere de circa 16 – 18 milioane euro (conform Top 500 Forbes) şi 20 – 23 milioane euro (potrivit Top 300 Capital), considerându-se un contribuabil corect, managerul de la Grupul Industrial Componente se simte la adăpost de orice ameninţare ce ar putea veni din partea Fiscului.

Constantin Pănescu, avere de 22 milioane euro: „Ministrul Finanţelor priveşte greşit lucrurile”

În ce-l priveşte pe patronul de la Alcadibo, Constantin Pănescu, domnia sa consideră că: „Din punctul meu de vedere, Ministrul Finanţelor priveşte greşit lucrurile. Problema nu sunt oamenii de afaceri, nu ei sunt cei care săvârşesc evaziuni fiscale. În ceea ce mă priveşte, nu am nici un disconfort, decât din punct de vedere al timpului care s-ar pierde cu un astfel de control. Da, doresc să apar şi în continuare în topurile oamenilor cei mai bogaţi, şi asta pentru că nu am nimic de ascuns.” Averea lui Constantin Pănescu a fost estimată la circa 20 – 22 milioane de euro de către Revista Capital şi între 16 – 18 milioane de euro de către Forbes.

Ion Lazăr, avere de 52 milioane euro: „Cineva dă o interpretare greşită”

Patronul de la International Lazăr Company, Ion Lazăr, a fost puţin surprins (era sâmbătă dimineaţă şi tocmai se trezise din somn) de întrebarea reporterului Jurnalului. „Dar de ce-mi pui tu mie întrebările acum, aşa de dimineaţă, şi mă iei la rost? Că nici nu m-am trezit bine, nici nu pot să mai gândesc... Abia acum m-am trezit, sunt la ţară. Nu poţi să-ţi faci articolul şi fără mine, că mai sunt şi alţii din Argeş care sunt în Top 300?”, ne-a întrebat  milionarul din Bascov. Totuşi, la precizarea noastră, că toţi ceilalţi au binevoit să răspundă, Ion Lazăr ne-a spus: „Mie nu-mi creează nici un disconfort (un control al averii – n.r.), pentru mine nu e absolut nici o problemă. Nu a fost voinţa mea să apar în topurile astea. Pe mine m-au pus începând de prin 2006, dar Penescu a fost tot timpul în aceste  top-uri.” „Vi se pare totuşi corect ca cei de la ANAF să îşi facă o prioritate din controlarea averilor, în special ale oamenilor de afaceri prezenţi în aceste top-uri?”, am insistat. „Cineva dă o interpretare greşită situaţiei. Cred că cei de la Fisc au în vedere faptul că unii dintre cei care apar în Top 300 deţin o avere pentru care nu au nici un fel de suport. Eu, însă, nu mă aflu în această situaţie”, a mai adăugat Ion Lazăr. Averea sa este estimată la 50 – 52 milioane de euro de Top Capital şi 30 milioane de euro de Top 500 Forbes.
(Adriana Gândilă)

«Hunting&Fishing Royal» nu este doar cel mai mare magazin de profil din Argeş, dar gama de produse pe care o oferă acoperă chiar şi cerinţele celor mai pretenţioşi clienţi. Branduri foarte cunoscute pescarilor şi vânătorilor se regăsesc pe rafturile şi în vitrinele de expunere: Daiwa, Shimano, Okuma, Jaxon, Trabucco, Rapala, Dynamite Baits, Cormoran, Korda (lansete, vergi, mulinete, momeli, accesorii, echipamente pentru pescarii profesionişti şi începători); Baikal, Benelli, Blaser, Browning, Rizzini, Stoeger, Steyr, Mannlicher, Winchester, Zastava, Mauser (arme de vânătoare, muniţii şi echipamente, articole pentru autoapărare, spray-uri paralizante, pistoale cu aer comprimat, pistoale cu gaz etc.).; echipament de camping, corturi, scaune; optică, binocluri, lunete, alte accesorii. Magazinul se adresează nu doar pescarilor şi vânătorilor profesionişti, care doresc un echipament de top, ci şi începătorilor, iar preţurile pe care le practică sunt accesibile pentru orice buzunar. De asemenea, articolele comercializate aici se adresează şi firmelor de protecţie şi pază.
În luna martie, clienţii magazinului vor putea beneficia de reduceri cuprinse între 10 – 30%. Asta pe lângă faptul că preţurile sunt cele recomandate de importatori, întrucât produsele oferite sunt furnizate direct de către aceştia.

„Intenţionăm să devenim chiar un brand în domeniu”

Deja s-au făcut demersurile legale pentru înfiinţarea unei asociaţii proprii, în cadrul căreia să funcţioneze şi un club privat, Hunting&Fishing Club. Asociaţia dispune de un spaţiu de întâlnire a membrilor clubului, pentru diverse seminarii sau cursuri pe teme de legislaţie în domeniul vânătorii şi pescuitului şi colaborează cu personalităţi din lumea pescarilor profesionişti, campionii naţionali piteşteni la crap Marius Barb şi Marius Din. Pentru cei care se vor înscrie în clubul Hunting&Fishing am aflat că se va stabili o cotizaţie modică şi că vor primi un carnet de membru; ca beneficii, vor avea reduceri pe anumite bălţi, unde se vor organiza antrenamente, cursuri locale, zonale, se vor bucura de sponsorizări la concursurile la care vor participa, la nadă, momeluri şi tot ce înseamnă echipament de pescuit, bineînţeles cu nişte discounturi substanţiale sau poate chiar sponsorizare de 100%.  Ideea acestei afaceri a pornit de la un hobby comun al asociaţilor, ne-a spus Dragoş Ureche, managerul magazinului. Conducerea firmei intenţionează să organizeze excursii pentru partide de vânătoare şi pescuit, în Delta Dunării sau în străinătate. „Câţiva prieteni au fost la o vânătoare în Africa, prin firma noastră. Este un hobby care acaparează din ce în ce mai mulţi oameni. În funcţie de rezultate, sperăm să putem deveni un brand.”, ne-a mai spus managerul. În prezent, se lucrează şi la editarea unei reviste proprii Clubului Hunting&Fishing. Broşura va cuprinde articole din domeniu, noutăţi, locuri bune de pescuit şi de vânătoare, recomandări de la specialişti, promoţiile magazinului, rezultate de la partide de pescuit şi vânătoare, cu poze, secretele celor care ajung la performanţe, povestiri, bancuri, capturi, divertisment. Există şi o pagină web a firmei Hunting&Fishing Royal, care poate fi accesată la adresa www.huntingfishing.ro. Magazinul este situat în Piteşti, pe Bulevardul Republicii (tronson B), în apropierea Gării. (Adriana Gândilă)

Joi, 10 Martie 2011 16:22

Bursa licitaţiilor

Scris de

8 miliarde pentru spălarea lenjeriei şi echipamentului militarilor de la UM 01225 Piteşti

Ţinuta subţire cu cheltuială se ţine. Asta rezultă din licitaţia organizată în aceste zile la UM 01225 Piteşti, în care se pune la bătaie încheierea unui acord cadru cu maximum 8 agenţi economici, pe o perioadă de 4 ani, miza fiind asigurarea serviciilor de spălătorie pentru militarii unităţii. Să nu credeţi că e joacă să speli lenjeria şi echipamentul efectivelor, pentru ca toată lumea să arate boboc la instrucţie. La prima strigare, toată trebuşoara urmează să coste undeva între 6,25 şi 8 miliarde lei vechi, fără TVA, ceea ce va forma o coadă consistentă la porţile unităţii militare pentru atribuirea contractului. Termenul limită pentru depunerea ofertelor este 7 aprilie.

ADP se aprovizionează cu combustibil de aproape 1 milion de euro

Face ce face directorul Administraţiei Domeniului Public Piteşti, Doru Iliescu, şi iar o pune de-o licitaţie cu valoare grasă. După operaţiunea de aprovizionare cu aproape 50.000 tone de agregate de balastieră, aflată în plină derulare şi pentru care licitaţia porneşte de la circa 9 miliarde lei vechi, ADP-ul se va dota în curând şi cu o cantitate impresionantă de combustibil, să ajungă pentru tot anul. 20.000 litri de benzină prin bonuri valorice şi alte 650 tone de motorină vrac, cu transportul furnizorului, este miza contractului, pentru care se vor bate cu siguranţă cele mai mari firme de profil. Asta pentru că valoarea afacerii este estimată la 39 miliarde lei vechi fără TVA, deci pe-aproape de 1 milion de euro.

10 miliarde pentru extinderea iluminatului public în Piteşti

Tot o licitaţie frumuşică pregăteşte şi Serviciul Public de Exploatare a Patrimoniului municipiului Piteşti, ţinta fiind extinderea reţelelor de iluminat public din oraş. În acest scop, se doreşte încheierea unui acord cadru cu maximum 3 agenţi economici, iar termenul de execuţie a lucrărilor este de 12 luni. Valoarea estimată a contractului este de 10 miliarde lei vechi, fără TVA, dar este posibil ca aceasta să scadă după primirea ofertelor, care se aşteaptă până pe data de 11 martie.
Rubrică realizată de M. BĂDESCU

# De la brandul Victoria, la proiectul Casa Maria. Patronul hotelului Victoria intră şi pe piaţa restaurantelor cu specific românesc. După ce s-a instalat confortabil pe segmentul de piaţă hotelieră high class (Victoria este singurul hotel de 4 stele din Argeş, cu grad de ocupare  de peste 90%), Emil Enescu este în plin proces de rebranding cu spaţiul de la parterul  vechiului hotel, cel de trei stele, pe care îl amenajează deja ca restaurant cu bucătărie românească sută la sută. “Casa Maria” se va chema noul proiect prin care familia Enescu intră în competiţie cu Daniel Otobâcu, un nume deja consacrat pe această piaţă a localurilor cu profil rustic, prin brandurile Hanul Românesc şi Casa Argeşeană. (G.G.)  

“Vrem ca Renault să fie mai latin, Dacia mai nordică, mai germanică. Renault senzual, Dacia robustă, Renault mai emoţional, Dacia mai raţională. Astfel putem obţine o complementaritate plăcută, cu două mărci care nu se canibalizează, ci atrag noi clienţi”, a declarat Laurens van der Acker, şeful de design al Renault care a recunoscut şi că Sandero canibalizează Renault Clio. “Dacă te uiţi la actualul Clio şi la un Sandero, ambele maşini sunt atrăgătoare şi Sandero îi face lui Clio zile negre. La următoarele generaţii le vom diferenţia mai mult. Clio IV va deveni mai senzual, iar noul Sandero va fi mai calitativ, mai puternic, mai robust”, a explicat oficialul Renault. Laurens van den Acker a preluat conducerea departamentului de design de la Renault pe 1 aprilie 2009, însă nu a apucat să-şi pună amprenta asupra celui mai nou model Dacia, Duster şi nici asupra designului monovolumului Dacia care va fi lansat în 2012.  Primul automobil Dacia care va ieşi pe piaţă sub îndrumarea lui Van den Acker este noul Logan, a cărui lansare este aşteptată anul viitor.  (Florin Silvestru)

Într-un comunicat de presă din partea Oltchim se arată că „CNA avertizează posturile Monney Channel şi Realitatea TV asupra nerespectării prevederilor CNA privind publicitatea înşelătoare şi publicitatea comparativă, care pot induce în eroare persoanele cărora li se adresează ori care iau contact cu aceasta şi care, din cauza caracterului înşelător, poate afecta comportamentul economic al acestora sau care, din acest motiv, prejudiciază ori poate prejudicia un concurent.
Compania Oltchim SA atrage atenţia asupra intenţiei de a afecta în mod negativ, interesele combinatului Oltchim, prin publicitatea tendenţioasă plătită în mod constant de către acţionarul minoritar PCC.”
În perioada 20.01.2011 – 24.02.2011, posturile TV Money Channel şi Realitatea TV au difuzat mai multe spoturi publicitare produse de firma PCC, care au drept subiect o falsă modernizare şi o falsă soluţie pentru Oltchim şi care prezintă Arpechim drept o instalaţie învechită şi ineficientă.    (F.S)

Asociaţia Oamenilor de Afaceri Argeş - Piteşti desfăşoară în prezent cursuri de manager de proiect. Cursurile au o durată de 80 de ore, fiind susţinute de personal specializat, cu experienţă în domeniu,  acestea finalizându-se cu examen de absolvire, în urma căruia se vor elibera certificate recunoscute de Ministerul Educaţiei şi Ministerul Muncii. Prima prelegere a fost susţinută de Marian Năstase şi a fost apreciată de toţi cursanţii datorită competenţei sale evidente. Unul dintre cursanţi, absolvent al cursurilor de master, a afirmat că sunt noţiuni pe care abia acum le-a înţeles. Dacă luăm în considerare faptul că se desfăşoară sub egida Ministerului Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse şi Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, cursul este considerat echivalentul unui masterat. (Claudia Sima)

Primăria şi Consiliul Local Piteşti au intrat în faza organizării licitaţiei pentru crearea Parcului de agrement „Lunca Argeşului”, o lucrare complexă finanţată din fonduri europene, prin Programul Operaţional Regional-Axa 1. Licitaţia se anunţă foarte disputată, câtă vreme municipalitatea pune la bătaie nu mai puţin de 30 milioane lei, fără TVA, adică vreo 10 milioane de dolari, pentru execuţia parcului, execuţia urmând să cuprindă lucrări de amenajare a terenului, peisagistică şi construcţia mai multor clădiri destinate activităţilor de recreere, sportive, culturale, spaţii pentru cazare şi restaurante. Ofertele se pot depune până pe data de 12 aprilie, iar cine va câştiga contractul va avea obligaţia să finalizeze lucrările în termen de 1 an de la semnarea acestuia. Parcul Lunca Argeşului urmează să aibă o suprafaţă de circa 24 hectare, va avea numeroase spaţii verzi pe care se vor planta arbori şi arbuşti, malul Argeşului din zona Zăvoi urmând să se transforme într-un întins spaţiu de agrement. Pe lângă lucrările de execuţie propriu-zise, municipalitatea va mai pune la bătaie încă 1,2 milioane lei pentru serviciile de management al proiectului pentru crearea Parcului Lunca Argeşului, tot prin licitaţie, iar termenul pentru depunerea ofertelor este 11 aprilie.    (M.B.)

# Investiţia va înghiţi 20 milioane de euro şi se va realiza în 35 de luni. Problema construirii unei gări noi, la Piteşti, s-a pus pentru prima oară în anii ’70. Atunci s-a reluat o idee mai veche ( apărută încă din 1858) prin care se dorea realizarea unei căi ferate care să lege capitala Argeşului de Râmnicu Vâlcea. Mai exact, în anul 1979, la debutul lucrărilor pentru artera feroviară care ar fi trebuit să scurteze distanţa dintre Bucureşti şi Sibiu cu peste 140 de kilometri, s-a decis şi construirea a două noi gări, Piteşti- Sud şi Râmnicu Vâlcea- Est.

Un proiect vechi de peste 30 de ani

În cazul Piteştiului au existat mai multe variante de proiect printre care unul care prevedea realizarea unei staţii supraterane, aflată deasupra liniilor şi peroanelor, accesul urmând a fi asigurat cu ajutorul lifturilor de mare capacitate şi al scărilor rulante. O astfel de structură, spuneau specialiştii la acea vreme, este de dorit din cauza faptului că amplasamentul staţiei Piteşti-Sud nu permite dezvoltarea pe orizontală. Valeriu Nicolescu, fost primar al Piteştiului în acea perioadă, ne-a declarat că „acest concept de staţie nouă a fost realizat odată cu proiectul liniei spre  Rm. Vâlcea, când Piteştiul urma să devină un nod feroviar important. Singura diferenţă constă în aceea că amplasamentul era altul, dincolo de Mesagerie, în zona pasarelei vechi, urmând ca staţia veche să devină muzeu. Ulterior, acolo s-a construit până lângă calea ferată şi probabil de aceea s-a decis demolarea gării vechi, deşi acolo locul mi se pare prea strâmt pentru o asemenea construcţie, dar probabil că arhitecţii au adaptat proiectul. Când eu am plecat din funcţia de primar al Piteştiului, studiul de fezabilitate se afla deja la Institutul de Proiectări al Ministerului Transporturilor”. Aşadar, proiectul care urmează a fi scos la licitaţie în scurt timp este în mare măsură bazat pe studii şi schiţe mai vechi aflate la Ministerul Transporturilor, încă de la finele anilor ’70. Iar acest adevăr ar trebui să mai taie din elanul lui Bogdan Ivan, tânărul PDL-ist care încearcă acum să-şi aroge merite unice în realizarea acestei investiţii. Mai mult, calea ferată Curtici - Arad - Sibiu - Piteşti - Bucureşti - Constanţa face parte din Coridorul IV Feroviar Paneuropean, lucru care  va impune şi reluarea, la presiunile UE, a lucrărilor la mult amânata linie de cale ferată Vâlcele - Rm. Vâlcea.

Şase linii şi dotări de ultimă oră

Staţia Piteşti-Sud va fi singura gară din ţară care va fi realizată în totalitate deasupra liniilor şi a peroanelor. Clădirea va conţine, la nivelul etajului 1, un pasaj care va face legătura între cartierul Tudor Vladimirescu şi bulevardul Republicii. Tot la etaj se va afla şi sala de aşteptare, în care vor fi amplasate şi spaţii comerciale. Accesul călătorilor către şi dinspre peroane se va face cu ajutorul lifturilor de mare capacitate şi al scărilor rulante, iar trenurile vor opri în staţie, practic în interiorul gării. Valoarea totală a investiţiei a fost evaluată la 20 de milioane de euro, iar durata execuţiei va fi în jurul a 35 de luni. Actuala clădire a gării a fost inaugurată la 13 septembrie 1872,  odată cu linia Bucureşti - Chitila - Piteşti şi urmează a fi demolată pentru
că, spun unii, nu mai prezintă siguranţă.

Din  ce în ce mai puţini călători

Înainte de 1989, în Piteşti opreau trenuri care mergeau la Cluj-Napoca, Timişoara, Arad, Petroşani, Sibiu sau Mangalia, iar cu mult înainte a poposit aici chiar şi celebrul Orient Expres. Acum, singurele legături directe pe calea ferată din capitala Argeşului sunt pentru Bucureşti, Craiova, Câmpulung şi Curtea de Argeş, iar numărul călătorilor scade pe zi ce trece. Angajaţii gării spun că preţul biletelor şi condiţiile de călătorie sunt principalele motive care au dus la această stare de fapt. De asemenea, şi tranzitul de mărfuri administrat cândva prin triajele de la Piteşti-Nord, Bradu şi Goleşti a scăzut la cote alarmante. Fie că judecă după fluxul de călători, nu mai mult de 56 de trenuri zilnic (circa 28.000 de plătitori de bilete lunar), fie după cel de marfă, 10 garnituri pe zi, ceferiştii piteşteni sunt şi ei miraţi că se va derula o astfel de investiţie în oraşul nostru. Poate doar reluarea lucrărilor la relaţia Vâlcele-Rm. Vâlcea şi finalizarea tronsonului românesc al Coridorului IV Paneuropean de transport feroviar să justifice un astfel de demers.
(Florin Silvestru)

Pagina 201 din 209