Administratie (2822)

Joi, 18 Noiembrie 2010 17:26

Miu e rentier de la Zara

Scris de

# Restaurantul Argeşul a fost cedat pe 15 ani, în schimbul unei chirii de 25.000 euro pe lună.
Grupul spaniol Inditex, proprietarul brandului Zara, trage tare să finalizeze lucrările de renovare la clădirea fostului restaurant Argeşul până la debutul sărbătorilor de iarnă. Imobilul, care se află pe lista monumentelor de patrimoniu din Piteşti, este proprietatea firmei Cardinal Triumf, deţinută în procente egale de trei persoane din domeniul alimentaţiei publice- Gheorghe Miu, Doru Pavel şi Constantin Oprea. Din informaţiile noastre, cei trei asociaţi au vrut să vândă clădirea celor de la Zara, dar spaniolii n-au fost interesaţi decât de varianta închirierii pe termen lung. În final, s-a bătut palma pe o perioadă de 15 ani şi o chirie lunară de 25.000 euro, în care intră clădirea, în suprafaţă de 1.365 de metri pătraţi în buricul Piteştiului, plus jumătate din terasa din spatele fostului restaurant Argeşul. Investiţia în renovarea clădirii cade în sarcina exclusivă a chiriaşului spaniol şi se ridică în jurul valorii de 200.000 euro. În renovarea acestei clădiri de patrimoniu, grupul Inditex a ales două companii argeşene, firmele Nordco şi Archwood. (G.G.)

Joi, 18 Noiembrie 2010 17:07

Bursa licitaţiilor

Scris de

Reţea de apă de 16 miliarde la Ungheni

Cea mai „grasă” licitaţie din ultimele zile s-a desfăşurat în comuna Ungheni. Acolo unde primarul Iulian Miu şi Consiliul Local au pus la bătaie fondurile necesare executării unei reţele de alimentare cu apă în satele Găujani, Humele şi Colţu. Valoarea estimată a investiţiei a fost una consistentă, de 16 miliarde lei vechi, fapt care a făcut competiţia pentru câştigarea contractului foarte disputată, cu 9 firme participante. În final a câştigat SC Mondo Strong Building Piteşti, care a lăsat la preţ numai 36 de milioane din cele 16 miliarde şi urmează să încaseze pentru reţeaua de apă 15,96 miliarde lei vechi. Interesant este faptul că procedura de atribuire a fost contestată iniţial de două firme, Silver Trading a lui Adrian Iancu şi Genicom a lui Mihail Marian, dar ambele şi-au retras ulterior contestaţiile.

Primăria Mioveni restilizează platoul de la Casa de Cultură

Primăria Mioveni tace şi face, chiar şi pe vreme de criză. Ultima iniţiativă urbanistică a primarului Ion Georgescu este restilizarea platoului din zona centrală a oraşului, unde se află şi Casa de Cultură, o lucrare care urmează să schimbe imaginea acestuia. Valoarea finală a investiţiei va costa cu siguranţă câteva miliarde lei vechi, dar în prima fază Primăria a desemnat firma care se va ocupa de proiectarea investiţiei. Este vorba de SC Topo Proiect Piteşti, care în schimbul efectuării serviciilor de arhitectură, proiectare, peisagistică etc, va încasa suma de 580 milioane lei vechi, fără TVA.

CSM Piteşti şi-a luat un camion de carne pentru sportivi

Or fi sau n-or fi rezultate de valoare la Clubul Sportiv Municipal Piteşti, dar un lucru este cert: aici se mănâncă pe săturate. Dovadă că nu demult, CSM Piteşti a făcut o achiziţie consistentă şi în greutate, dar şi în calorii, constând în carne şi produse din carne. S-au aprovizionat sportivii pentru multă vreme, câtă vreme preţul total al afacerii cărnoase sare de două miliarde şi jumătate. Vă daţi seama câte cărnuri? Dar să nu fim răi, pentru că din afacere câştigă toată lumea. Şi carmangeria de la Radic Star, care va livra produsele şi va lua banii, dar şi sportivii, care nu vor chiţăi de foame pe teren şi vor obţine rezultate pe măsură. Un pic ciudat este faptul că, tot la CSM Piteşti, dacă la capitolul alimentaţie se stă foarte bine, la dotarea cu echipamente şi articole de sport, şefii au fost mult mai zgârciţi. Dovadă că s-au pus la bătaie doar vreo 600 de milioane pentru dotarea cu materiale sportive, ceea ce reprezintă de vreo 4 ori mai puţin decât preţul halelii.
(Rubrică realizată de M. BĂDESCU)

Global Eco Center, o firmă din Iaşi ce are ca principal obiect de activitate soluţiile pentru managementul deşeurilor periculoase şi nepericuloase, a închiriat, la finele lunii martie 2010, un spaţiu pe fosta platformă ARO, în incinta Câmpulung Industrial Park, proprietate a omului de afaceri Nicolae Raţiu. Potrivit datelor furnizate de Vasile Tofan, reprezentantul firmei ce se ocupă şi cu dezafectarea fostei uzine muscelene constructoare de autoturisme de teren, spaţiul este închiriat pentru o perioadă de 10 ani, iar termenul pentru dezafectarea actualului parc industrial e până la 31 decembrie 2011. Este vorba, de fapt, de curăţarea şi decontaminarea acelei zone suspectate că ar fi plină de deşeuri periculoase, aduse în atenţia publică o dată cu scandalul „cianurilor de la ARO”. De altfel, Garda de Mediu s-a sesizat şi a luat la puricat activitatea Global Eco Center, constantând mici disfuncţionalităţi, dar care au fost eliminate în cel mai scurt timp de către firma în cauză. Cât priveşte activitatea de curăţire şi decontaminare, de pe vechea platformă ARO, ea este în plină desfăşurare şi se lucrează pe schimburi pentru ca termenele contractuale să fie respectate. Firma Global Eco Center deţine pe platforma Landmark o hală metalică, pe două nivele, în suprafaţă de 3.525 mp, în care se desfăşoară activităţi de colectare şi depozitare temporară pentru deşeuri, plus activităţi de tratare şi expediţie pentru deşeurile provenite de la firmele cu care Global Eco Center are încheiate contracte de prestări servicii.       (Ioana Ştefan)

Conferinţă incendiară organizată de reprezentanţii firmei portugheze Soares da Costa, vinerea trecută. Nemulţumirea reprezentanţilor companiei portugheze a fost generată de faptul că au apărut, în diverse publicaţii, o serie de referiri din partea unor subcontractori, care se plângeau că nu le-ar fi fost plătite lucrările efectuate şi că societatea Soares da Costa ar fi încasat banii europeni, iar managerul de proiect, Josue Fonseca, ar fi fugit cu un milion de euro din aceşti bani. În replică, Fonseca a dezvăluit că firma Poliprest a avut probleme cu nerespectarea standardelor de calitate a lucrărilor, şi nu numai atât. Potrivit spuselor reprezentantului societăţii Soares, angajaţii companiei Poliprest au trimis facturi la antreprenorul portughez prin care solicitau plăţi ale ajutorului de şomaj, asigurărilor sociale, contribuţii datorate la bugetul de stat de către acest subcontractor. Mai mult decât atât, au umflat facturile cu sume de bani (circa 6 miliarde lei) pentru lucrări pe care pretindeau că le-ar fi făcut. Celălalt subcontractor cu probleme a fost Europartener Instal. ”Problema avută cu Europartener Instal este o chestiune anecdotică, dar care s-a întâmplat”, a declarat  Liviu Stancu, avocatul firmei portugheze. Această firmă constructoare argeşeană a executat greşit lucrările pe unele străzi, mai precis a schimbat pantele la conducte în poziţie inversă. Este vorba, spre exemplu, de străzile Bănănăi, Zamfireşti, Tache Ionescu, zona Prundu Mic şi toate străzile de pe platoul Găvana. Potrivit celor declarate de reprezentanţii contractorului Soares da Costa, Europartener Instal a încasat banii primiţi cu titlu de avans, după care a părăsit şantierul, punându-i pe portughezi în situaţia de a subcontracta lucrările unei alte firme.    (Adriana Gândilă)

Gheorghe Vlăsceanu este de câteva zile directorul cu acte în regulă al Camerei de Conturi Argeş. El deţinea interimar această funcţie, după pensionarea fostului director Gheorghe Ciolan, dar la examenul pe post organizat de conducerea centrală a Curţii de Conturi, în perioada 30 octombrie - 10 noiembrie, Vlăsceanu a obţinut nota 7,33, după proba scrisă şi orală, care i-a permis să obţină definitiv funcţia de director al Camerei de Conturi Argeş. Din câte am aflat, la concursul organizat de Curtea de Conturi s-a înscris în prima fază şi directoarea Adminstraţiei Finanţelor Publice Piteşti, Gabriela Ionescu, dar pe parcursul derulării acestuia, s-a retras.    (M.B.)

Grulen a ajuns cea mai impunătoare ruină a Muscelului. Ajunsă pe mâna unui turc ce a cumpărat 98,2% din acţiunile deţinute de APAPS, Grulen Câmpulung a ajuns în patrimoniul  Grupului Deba Holding INC din Turcia pentru preţul de 2,8 milioane de euro, şi aceştia daţi în mai multe rate. Investiţia turcului a fost scoasă destul de repede din valorificarea fierului vechi, care, potrivit unor cunoscători, numai la prima strigare ar fi valorat peste 7 milioane de euro. Recent, patronul turc de la Grulen a solicitat primăriei Câmpulung avizele necesare ca să înceapă  demolarea fostului combinat, numai că o datorie la bugetul local, de circa un miliard de lei, îi pune beţe în roate. Potrivit zvonurilor, actualul proprietar a tot încercat să scape de „mort”, dar n-a găsit soluţii şi a ajuns la concluzia că e mai simplu să demoleze ruina şi să cureţe terenul, în ideea că aşa ar găsi mai repede un cumpărător.      (I.Ş.)

# Preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Argeş a făcut parte din delegaţia oamenilor de afaceri români care s-au întâlnit cu şeful statului sirian, Bashar Al-Assad. Preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Argeş, Ion Brănescu, a făcut parte din delegaţia oamenilor de afaceri care s-au întâlnit cu preşedintele Siriei,  Bashar Al-Assad, în timpul recentei vizite a acestuia în România.  Evenimentul s-a petrecut pe 11 noiembrie, la Vila Lac 1 din cartierul Primăverii, unde a fost organizată o secţiune specială cu mediul de afaceri reprezentat de Camera de Comerţ şi Industrie a României şi de preşedinţii a 15 Camere judeţene. Preşedintele Al Assad a venit însoţit de ministrul economiei, o femeie pragmatică şi foarte convingătoare şi de ambasadorul Siriei în România, în timp ce delegaţia oamenilor de business din ţara noastră  fost condusă de Mihai Vlasov, preşedintele CCIR. Singurul argeşean prezent la briefing, Ion Brănescu, ne-a spus că a fost impresionat de simplitatea şi modul colocvial, lipsit de barierele rigide ale protocolului, în care s-a prezentat şeful statului sirian.

Speach-ul a fost simplu şi direct

Preşedintele Bashar Al Assad a ţinut să dea mâna cu fiecare participant, la începutul recepţiei, iar la fnal a vorbit din nou cu fiecare, adresând invitaţia de a vizita Siria. „Speach-ul Excelenţei Sale a fost foarte simplu şi cu trimiteri directe la rădăcina subiectelor abordate. Preşedintele Al Assad a prezentat un inventar al marilor proiecte economice demarate de Siria în ultimii ani, insistând pe ritmul de creştere economică al ţării şi pe deschiderea ei fără precedent către Europa şi lume. A prezentat în detaliu proiectele în domeniul transportului de gaze şi al petrolului, insistând pe modernizarea infrastructurii, dar şi pe rolul activ pe care îl are economia siriană în reconstrucţia ţărilor vecine, în mod special a Irakului. Chiar a subliniat că o parte importantă din graniţa Siriei e cu Irakul, iar ţara sa va avea un rol cheie în reconstrucţia acestui stat vecin şi implicit în derularea celor mai importante proiecte din domeniul petrochimiei, al energiei, al transportului de gaze şi petrol, şi, de altfel, în tot ceea ce înseamnă industrie orizontală”.  L-am întrebat pe preşedintele Ion Brănescu şi cu ce concluzie a plecat de la această întălnire cu şeful statului sirian: “Impresia a fost una excelentă pentru că şi semnalul dat de Excelenţa Sa, preşedintele Bashar Al Assad, către investitorii din România a fost unul de deschidere maximă. Ne-a spus foarte direct că într-o ţară în care proiectele derulate sunt de ordinul zecilor de miliarde de dolari şi profitul firmelor care vin să investească în economia siriană nu poate fi decât unul pe măsură, de  milioane sau zeci de milioane de dolari. A subliniat, de asemenea, că relaţia cu România a fost şi va fi întotdeauna una specială datorită tradiţiei relaţiilor economice dintre statele noastre, dar şi pentru faptul că mii de studenţi sirieni s-au şcolarizat, în timp, în ţara noastră. Ca să concluzionez, această întâlnire a fost un privilegiu  pentru mine, atât pentru informaţiile obţinute, cât şi pentru faptul că am cunoscut un lider autentic şi charismatic, un model de preşedinte în ceea ce priveşte dechiderea către lume, dar şi un om preocupat de soarta şi prosperitatea naţiunii pe care o conduce”.     (G.G.)

# Marea deschidere va fi pe 1 Decembrie. Hanul Românesc, care va lua locul începând cu 1 decembrie defunctului Haiducu, se anunţă încă de pe acum un restaurant de mare succes. Meticulos cum îl ştim, managerul Daniel Otobâcu vrea să-şi facă o revenire triumfală în locaţia pe care tot el a construit-o cu mai mulţi ani în urmă, astfel ca la deschiderea oficială, Hanul Românesc să fie o ţintă preferată pentru toţi cei care îşi doresc o mâncare bună, gătită curat, în specificul tradiţional românesc şi la un preţ pentru toate buzunarele. În sala mică de la intrare, Hanul Românesc va avea o rotiserie expres, care va conţine un bogat sortiment de mâncăruri aflate la vedere şi servite, la preţ fix şi atractiv, atât în incinta restaurantului, cât şi la pachet. Ceea ce va reprezenta ceva unic în Piteşti. Nu este singura surpriză pregătită clienţilor de Daniel Otobâcu. În sala mare, care cuprinde 700 de locuri, sunt în plină amenajare mai multe separeuri, concepute în specificul tradiţional al principalelor zone geografice din România: Muntenia, Oltenia, Banat-Crişana, Transilvania, Maramureş, Moldova-Bucovina şi Dobrogea. Fiecare separeu având în meniu şi preparate tradiţionale zonei respective. La Hanul Românesc se pregăteşte intens şi seara de Revelion 2010-2011. Pentru care meniul va fi unul cu totul special, cu preparate şi băuturi din cele mai alese, şi un program artistic de efect susţinut de Ansamblul folcloric Doina Oltului, care va interpreta piese din toate zonele etno-folclorice ale ţării, sub bagheta dirijorului Marin Constantin şi în regia artistică a lui Costinel Alecsandrescu. Totul sub deviza Hanului Românesc: „Să mănânci bine! Bun, curat şi sănătos!”.    (M.B.)

# Noul proprietar este omul de afaceri Laurenţiu Mocanu de la Modec Center. Una din tranzacţiile financiare cele mai consistente din ultima vreme s-a finalizat recent şi are ca ţintă o clădire binecunoscută în Piteşti, de mari dimensiuni, situată în zona ultracentrală. Este vorba despre Institutul de Proiectări Argeş, pe care îl ştie toată lumea ca una dintre cele mai înalte clădiri din Piteşti. Nu s-a bătut deloc toba în legătură cu tratativele duse pentru preluarea acesteia, fapt care ne-a îngreunat mult misiunea de a afla amănuntele complete. Totuşi, am reuşit să desluşim în linii mari despre ce este vorba în această operaţiune economică spectaculoasă.
Institutul de Proiectări Argeş s-a privatizat în anul 1994, prin celebra metodă MEBO, astfel că grosul acţiunilor a intrat în posesia salariaţilor, în cea mai mare parte arhitecţi şi proiectanţi. Unii cu mai multe acţiuni, iar alţii cu mai puţine. Cert este că, undeva prin primăvara acestui an, posesorii acţiunilor au început să vândă, stimulaţi poate şi de greutăţile crizei economice, concretizate prin rezultate economice nesatisfăcătoare ale Institutului. Iar cumpărările s-au făcut treptat, până s-a ajuns la dobândirea majorităţii acţiunilor de către o societate de investiţii, al cărui nume n-am reuşit încă să-l aflăm, dar din care fac parte mai mulţi oameni cu bani, capabili să bage adânc mâna în buzunar pentru a obţine controlul asupra uneia dintre cele mai râvnite clădiri din Piteşti. Ştim cu siguranţă că din grupul de investitori face parte Laurenţiu Mocanu, patronul de la Modec, un om de afaceri pe cât de discret, pe atât de abil, mai ales în speculaţiile imobiliare, a cărui avere, constând în lichidităţi ori în imobile, este de ordinul milioanelor de euro. Iar prin oraş se vorbeşte că preţul total plătit pentru controlul asupra Institutului de Proiectări se ridică undeva la 1,2 milioane de euro.

Director de marketing este Vali Ţurlea, fiul adjunctului de la Finanţe

Noii patroni ai Institutului îşi pregătesc o echipă managerială din care face parte un alt personaj cunoscut în oraş, Valentin Ţurlea, nimeni altul decât fiul directorului adjunct de la Finanţe, Marin Ţurlea. La rândul său om de afaceri, Vali Ţurlea este de mai mulţi ani într-o relaţie strânsă cu Laurenţiu Mocanu, astfel că i s-a oferit un post de director, pe marketing, la IPJ. Surprins că am aflat informaţia, mai de voie, mai de nevoie, el ne-a dat câteva amănunte în ce priveşte strategia de viitor pentru Institut. Apreciind că acesta beneficiază de cea mai numeroasă şi profesionistă echipă de arhitecţi şi proiectanţi din judeţ, Vali Ţurlea spune că firma se va dezvolta pe această linie, ţinta fiind să devină cel mai mare operator de profil nu numai în judeţ, ci pe o zonă mult mai largă. Sunt prevăzute pachete de lucru pentru viitoare zone rezidenţiale, micro-cartiere de locuinţe, dar şi o participare la obiective de mari dimensiuni în întreaga ţară, fie că sunt finanţate public, fie din zona privată. Este gândită şi o schimbare la faţă, la modul propriu a IPJ, fiind prevăzută o parcare supraterană în apropiere, o refacere modernă a faţadei şi în interior, plus, dacă necesităţile financiare o vor impune, chiar adăugarea a două etaje suplimentare.

Noul sediu al Tribunalului, o oportunitate majoră pentru IPJ

Pe de altă parte, operaţiunea IPJ este pusă de unii în strânsă concordanţă cu construirea noului sediu al Tribunalului, care se ridică în imediata apropiere, chiar vizavi de IPJ, şi la care firma Conarg a lui Vali Vişoiu lucrează de zor. Nu este greu de intuit că după finalizarea Tribunalului, clădirea IPJ va deveni o ţintă foarte atractivă de închiriere a spaţiilor pentru lumea care are tangenţă cu justiţia. Şi ne referim aici în special la avocaţi, lichidatori judiciari, executori judecătoreşti etc, care vor dori să aibă cabinete cât mai aproape de Tribunal.
(Mihai BĂDESCU)

# Investitorii au devenit rezervaţi după ce Cătălin Chelu, interpusul lui SOV, a cumpărat aproape 35 % din acţiunile societăţii. După  listarea la categoria a II-a a Bursei, acţiunile Electroargeş s-au prăbuşit, încă din prima zi, cu 12,3 %. Iar intrarea lui Cătălin Chelu, interpusul lui Sorin Ovidiu Vântu, în acţionariatul companiei  nu a fost una de bun augur, dovadă că investitorii pe bursă şi-au diminuat brusc interesul pentru acţiunile producătorului de componente electronice şi electrocasnice de la Curtea de Argeş. De altfel, Chelu a cumpărat, într-o primă fază, 18,5% de la GM Invest, o societate care avea acţionar principal un off shore din Cipru-Comac Limited- devoalat recent de către Parchet ca fiind controlat de Sorin Ovidiu Vântu. După efectuarea unor transferuri pe piaţa RASDAQ, Chelu a devenit, de săptămâna trecută, acţionarul principal al SC Eletroargeş. Omul de afaceri a cumpărat 29,6% din acţiuni prin intermediul societăţii Portavon Galaţi şi 5,79% prin firma Materra Com, controlată tot de el. Reacţia investitorilor nu s-a lăsat deloc aşteptată,  semnalul fiind unul negativ.  Directorul general al Electroargeş Curtea de Argeş, Ion Gavrilă, care este şi preşedintele Consiliului de Administraţie e şi el contrariat: “Nu ştiu din ce cauză au scăzut acţiunile pe Bursă. Sincer, mă aşteptam la o creştere, aşa cum au avut şi alte societăţi, odată cu intrarea la categoria a doua de pe Bursă. Probabil că investitorii au primit un semnal negativ, de undeva”.

Cuplul Chelu-Vântu versus Ion Gavrilă - Dumitru Tudor

Pe 27 noiembrie este convocată Adunarea Generală a Acţionarilor, iar termenul limită până la care se mai poate modifica ordinea de zi este 9 noiembrie.  Dacă, până acum,  pe ordinea de zi era înscrisă doar revocarea a doi administratori, odată cu recenta modificare în acţionariatul societăţii se aşteaptă ca şi Ion Gavrilă, preşedinte al CA şi director general să fie revocat. Mai mult ca sigur, noul acţionar principal Cătălin Chelu va încerca să îşi impună propriul om la conducerea societăţii, după cum a procedat şi la Alprom. Asta dacă nu va reuşi să-l cumpere pe Gavrilă, cu tot cu pachetul de 12,2 % acţiuni pe care acesta îl deţine. De altfel, dl. Ion Gavrilă ne-a spus că planificase o deplasare în Italia, pentru a încheia noi contracte pentru compania sa şi pe care, dată fiind noua conjunctură, şi-a amânat-o. Pe lângă Ion Gavrilă, alt acţionar important şi nucă tare la Electroargeş, cu un pachet de 11%, este bucureşteanul Dumitru Tudor, cel care a devenit recent şi proprietarul SC Vidraru SA Curtea de Argeş. Şi pe acesta, cuplul Vântu-Chelu va trebui fie să îl cumpere, fie să îl înfrunte. 
(Adriana Gândilă)

Pagina 201 din 202