Administratie (2877)

Președintele Consiliului Județean Argeș, Dan Manu, și vicepreședintele Ion Mînzînă au participat joi, 21 decembrie, la inaugurarea a două obiective de investiții în comunele Băbana și Rătești.

Astfel, în comuna Băbana, primarul Bebe Ivan a finalizat construirea vestiarului și a grupului sanitar de la Școala Băbana, școală unde învață 154 de elevi. Pentru realizarea acestei investiții Consiliul Județean Argeș a alocat 25.000 de lei.
19 RatestiLa Rătești clădirea dispensarului uman a fost reabilitată și modernizată. Cu cei 100.000 de lei, de la bugetul Consiliului Județean Argeș, primarul Cornel Petrică a schimbat instalațiile termice, electrice și sanitare și a achiziționat o centrală termică nouă. Aici funcționează un cabinet medical cu medic de familie și asistentă dar și o farmacie. Fiind vorba de o clădire destul de mare, care acum oferă toate condițiile desfășurării unor activități medicale la standarde ridicate, Consiliul Local și primarul comunei Rătești oferă, gratuit, spații medicilor care vor să-și deschidă un cabinet de specialitate aici. Chiar în centrul comunei, lângă Dispensar, se află și grădinița care, de asemenea, a fost renovată tot cu fonduri de la Consiliul Județean Argeș.

 

Marți, 26 Decembrie 2017 21:15

Poliţia Câmpulung se mută la şcoală

Scris de

Rămasă fără copii şi, implicit, fără activitate de peste un deceniu, Şcoala nr. 5 Câmpulung va găzdui Poliţia Locală din municipiul muscelean. Propunerea a venit din partea primarului Liviu Ţâroiu, în urma unei solicitări a celor de la Poliţie, spaţiul din sediul vechi al unităţii de învăţământ fiind mai convenabil derulării activităţii poliţiştilor care acum au la dispoziţie doar o singură cameră în clădirea Primăriei. În plus, noua locaţie dispune şi de spaţiul necesar amenajării unei parcări pentru autovehiculele Poliţiei Locale.
În alte spaţii ale fostei Şcoli 5 îşi au acum sediul Grupul de Acţiune Locală Câmpulung şi se va amenaja un centru multifuncţional realizat în cadrul unui proiect cu fonduri europene. Şi o altă şcoală din municipiu îşi va modifica, cumva, destinaţia. După ce a fost sediu pentru Filiala locală APIA, Şcoala generală nr. 6 va găzdui în curând un liceu pentru educaţie şi meşteşuguri.
Câmpulungul mai are un imobil disponibil, după ce şi Şcoala nr. 4 a rămas fără elevi. Potrivit primarului, se va găsi o nouă utilitate spaţiului pentru a se evita degradarea acestuia din cauza lipsei de folosinţă.

Marți, 26 Decembrie 2017 20:46

Asfalt de nouă milioane de lei la Sătic

Scris de

Având legătură directă cu Dâmbovicioara, dar fiind parte componentă a comunei Rucăr, satul Sătic va deveni şi mai atractiv pentru turişti şi investitorii în turism. Au început demersurile pentru asfaltarea drumului de aproape 12 km care străbate localitatea, străjuit de casele localnicilor şi puzderia de cabane şi pensiuni care sunt pline în perioada sărbătorilor de iarnă. Licitaţia pentru desemnarea executantului lucrării evaluată la peste nouă milioane de lei va avea loc la începutul anului viitor, criteriul principal de atribuire a contractului fiind preţul cel mai mic.

Cornel Ionică, primarul Piteştiului, este extrem de nemulţumit de faptul că oficialii din ministere sunt foarte reticenţi în a acorda suplimentări de buget pentru investiţii importante. „Ne milogim de Bucureşti ca să facem mai mult. Vom demasca toate lucrurile care sunt în afara angajamentelor noastre. În campanie ne-am lăudat de nu mai ştiam de noi... Dacă nu aducem bani şi proiecte ne va condamna istoria”, a spus Cornel Ionică.

A nins la Câmpulung la începutul acestei săptămâni şi zăpada a făcut ca municipiul să arate ca în poveste. Dar de poveste a devenit deja Câmpulungul în acest an, după ce mai multe întâmplări l-au împins în atenţia ironiei tuturor românilor. Şi, ca într-o poveste mai neobişnuită, iată finalul, adică ultima păţanie acceptată de autorităţi pe banii cetăţenilor.

4 01De curând, în marea campanie de asfaltare a primarului Ţâroiu, soldată deseori cu spargerea covorului bituminos pentru introducerea canalizării, s-a finisat carosabilul şi pe o uliţă cu denumirea Fundătura Richard. Lucru fain, mai ales că e şi o pensiune în zonă, iar noroaiele din drum trebuia să fie demult uitate. Numai că executanţii lucrării, şugubăţi precum primarul de la Câmpulung, au ţinut şi cont şi de oameni, nu numai de maşini, aşa că le-au descreţit frunţile realizând un supliment inutil de lucrare. Au trasat strada pentru a fi create două benzi. Regulamentar, veţi zice, numai că strada mai mult uliţă e atât de îngustă încât de-abia se poate strecura un vehicul mic pe ea, darămite două, din sensuri opuse, în acelaşi timp. Noua realizare demnă de faima Caracalului care va fi curând înlocuit de Câmpulung a provocat deja comentarii, oamenii susţinând că a fost realizată prima pistă de biciclete din municipiu sau că artera e destinată promenadei mămicilor cu cărucioare.

2017 în umorul muscelean: stâlp în mijloc de stradă şi târg tradiţional de chiloţi

Notorii au devenit spiritul de glumă şi superficialitatea autorităţilor câmpulungene atunci când un stâlp rămas în mijloc de stradă, după asfaltare, s-a transformat în atracţia mass-media naţionale. Spre final de vară, la intersecţia străzilor Gruiului şi Richard, lângă o troiţă, putea fi zărit un stâlp de medie tensiune. Era fix în mijloc de stradă. După ce povestea a luat amploare, susţinătorul firelor de energie electrică a fost mutat. Pe banii câmpulungenilor, bineînţeles.
Tot cam în aceeaşi perioadă, conducerea Primăriei se lăuda cu amenajarea de parcări în cartierele municipiului. A omis, însă, să precizeze faptul că, pentru a ajunge cu maşina în parcare, era nevoie de escaladarea a trei rânduri de borduri. Şi nu erau deloc joase!
Nu sunt de ignorat nici manifestările denumite „târg tradiţional”. A avut Câmpulungul parte de câteva în 2017, dar două dintre ele au fost de excepţie. În mai, pe Bulevardul „Pardon”, a fost „târg de produse apicole şi tradiţionale”. Şi ce putea găsi musceleanul pe-acolo: chiloţi, inele şi sutiene. Apoi, prin toamnă, în centru a apărut „târgul de bunătăţi”. Chiloţii nu au lipsit, dar nici cartofii cu care locatarii din „Blocul rechinilor” l-au bombardat pe rapsodul care urla ca disperatul sub ferestre.
Minuni au fost multe la Câmpulung şi mai sunt câteva zile din an. Coşuri de gunoi şi bănci de lux – ţinând cont de preţ – au fost montate în cele mai năstruşnice locuri, s-au realizat trotuare cu copaci în mijloc, iar recent a mai fost dezvăluită o glumă. În cartierul Vişoi, în spate de blocuri, ca să ajungi într-o parcare trebuia să ocoleşti un stâlp de iluminat rămas - ghiciţi! - fix în mijlocul drumului de acces.

Un punct negativ și deloc plăcut legat de organizarea funeraliilor Regelui Mihai a fost faptul că Gara Curtea de Argeș nu a fost renovată în timp util, fiind acoperită cu două meshuri pentru a masca starea jalnică a clădirii. Ministerul Transporturilor nu a investit niciun leu în ultimii ani pentru renovarea din temelii a gării, iar la licitația organizată în această lună nu s-a prezentat niciun ofertant, după cum a precizat pentru Jurnalul de Argeș Oana Brânzan, purtător de cuvânt al SNCFR, cea care administrează practic gara.

Gara Curtea de Argeș este încadrată ca monument istoric clasa A, clădirea gării fiind declarată monument architectural unic, datorită construcției realizată după un model original francez, combinat cu elemente în stil românesc.
În perioada 14 iunie 2012-9 iulie 2015, gara Curtea de Argeș a fost administrată de firma Regiotrans a milionarului Costel Comana. Însă firma nu a investit nimic în reabilitarea clădirii.
După cum spune Oana Brânzan, „În 2016, Sucursala Regională CF Craiova a demarat procedurile pentru întocmirea și elaborarea documentațiilor tehnice în vederea eliberării Extrasului de Carte Funciară și emiterea Certificatului de Urbanism, documente necesare obținerii autorizației de reparații. După emiterea documentelor sus-menționate, lucrările pentru clădirea stației au fost introduse în lista obiectivelor de investiții din surse proprii pentru anul 2017, pentru realizarea expertizei tehnice și DALI - clădire monument istoric, elaborarea proiectului tehnic și execuția lucrărilor de reparații, reabilitare și restaurare clădire călători din stația CF Curtea de Argeș”.
Pe 1 noiembrie 2017 a fost publicat în sistemul electronic de licitații publice (SEAP), cu termen de depunere a ofertelor 4 decembrie 2017, anunțul de licitație pentru întocmire expertiză tehnică și DALI (documentație tehnico-economică similară studiului de fezabilitate), etapă premergătoare elaborării proiectului tehnic, prin care se stabilește conformarea funcțională, arhitecturală, volumetrică, constructivă, nivelul de echipare și dotare, precum și costurile estimative ale investiției.
„Deoarece la termenul din 4 decembrie nu a fost depusă nicio ofertă, CFR SA a relansat procedura de licitație pentru întocmire expertiză tehnică și DALI (documentație tehnico-economică similară studiului de fezabilitate), cu termen de depunere a ofertelor până în data de 11 ianuarie 2018”, mai precizează Oana Brânzan.

În total, valoarea plăților efectuate în acest an de către Oficiul Județean pentru Finanțarea Investițiilor Rurale Argeș se ridică la suma de 13.228.224 euro. Numărul total al contractelor încheiate la nivelul OJFIR Argeș este de 384, în valoare de 15.143.980 euro. Potrivit directoarei instituției, Diana Eftene, prin intermediul sM 6.3 „Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici”, OJFIR Argeş a primit pentru finanțare prin această submăsură, 207 cereri de finanțare, în valoare de 3.120.000 euro. Valoarea contractelor încheiate este de 2.175.000 euro, iar valoarea plăților se ridică la 1.646.250 euro.
Prin PNDR 2020 fermierii au solicitat finanțare și pentru investițiile în exploatații agricole (sM 4.1). Dintre acestea, în anul 2017, au fost înregistrate 38 cereri de finanțare la OJFIR Argeș, valoarea acestora fiind de 13.988.853 euro. Valoarea contractelor încheiate este de 1.606.824  euro, iar valoarea plăților se ridică la suma de 1.566.015 euro. Un interes crescut a existat și pentru submăsurile de finanțare ce vizează sectorul investițiilor non-agricole din mediul rural. Pe sM 6.2 „Sprijin pentru înființarea de activități neagricole”, la OJFIR Argeș au fost depuse 115 cereri de finanțare, valoarea totală a acestora fiind de 5.790.000 euro. Au fost contractate un număr de 46 de proiecte, în valoare de 2.300.000 euro. Valoarea plăților efectuate de OJFIR în anul 2017, pe această submăsură, se ridică la 3.150.000 euro.
De asemenea, pentru crearea și dezvoltarea de activități neagricole (sM 6.4), în acest an, OJFIR Argeș a primit 4 cereri de finanțare cu o valoare totală de 728.000 de euro. În final, a fost contractat un singur proiect, în valoare de 170.000 de euro și s-au efectuat plăți în valoare de 158.000 de euro.

 

Vineri, 15 decembrie, în cadrul ședinței Consiliului pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia, care s-a desfășurat în Argeș și la care au participat reprezentanții județelor Argeş, Călăraşi, Dâmboviţa, Giurgiu, Ialomiţa, Prahova şi Teleorman, a fost semnat contractul de finanțare pentru unul dintre cele mai importante proiecte pentru infrastructura de transport rutier interjudețeană din Argeș, respectiv „Modernizare DJ 504, limita jud. Teleorman - Popești - Izvoru - Recea - Cornățel - Vulpești (DN65A), Km 110 + 700 - 136 + 695, L = 25, 995 km, com. Popești, Izvoru, Recea, Buzoești, jud. Argeș”.

Proiectul, realizat în parteneriat de către Județul Argeș (în calitate de lider de proiect) și comunele Popești, Izvoru, Recea şi Buzoești, va primi finanțare nerambursabilă în cadrul Axei prioritare 6 „Îmbunătățirea infrastructurii rutiere de importanță regională”, Prioritatea de investiţii 6.1 „Stimularea mobilității regionale, prin conectarea nodurilor secundare și terțiare la infrastructura TEN-T, inclusiv a nodurilor multimodale”.
18 02Valoarea totală a contractului de finanțare semnat de către directorul ADR Sud Muntenia, Liviu Mușat,  și președintele Consiliului Judțean Argeș, Dan Manu, este de 82.687.293,84 lei, din care 80.848.922,92 lei reprezintă valoarea totală nerambursabilă solicitată, iar 1.649.978,02 lei este cofinanţarea.
Prin acest proiect, se urmărește creșterea gradului de accesibilitate în zonele rurale și urbane situate în proximitatea rețelei TEN-T, prin modernizarea și reabilitarea Drumului Județean 504, limita jud. Teleorman - Popești - Izvoru - Recea - Cornățel - Vulpești (DN65A), Km 110 + 700 - 136 + 695, L = 25, 995 km, com. Popești, Izvoru, Recea, Buzoești. Acest drum va deservi peste 12 de mii de persoane, asigurându-se astfel accesul la coridoarele TEN-T.
Cu ajutorul financiar POR se vor realiza lucrări de modernizare și reabilitare a aproximativ 26 de kilometri de drum județean, conducând astfel la reducerea timpului de călătorie și, totodată, la creșterea siguranței circulației rutiere pe tronsonul de drum vizat prin proiect. Perioada de implementare a proiectului este de 41 de luni de la data semnării contractului de finanțare.
În cadrul celor două apeluri deschise pentru Prioritatea de investiții 6.1, toate cele șapte județe ale regiunii Sud Muntenia au depus proiecte pentru modernizarea și reabilitarea infrastructurii rutiere județene. Acesta este primul proiect pentru modernizarea drumurilor județene din Argeș finanțat în cadrul Programului Operațional Regional 2014 - 2020.

Autoritățile locale de la Bascov au alocat, la final de an, peste 6.500 de lei pentru naveta cadrelor didactice. Sumele alocate sunt destinate costurilor navetei pe ultimele două luni încheiate din anul curent, respectiv octombrie și noiembrie. Astfel, dascălilor ce predau în unitățile școlare din Bascov și nu dispun de o locuință pe raza comunei li se vor deconta cheltuielile aferente transportului la locul de muncă.
Pentru luna octombrie, Consiliul Local Bascov a aprobat 3.472 lei pentru decontarea navetei profesorilor pe luna octombrie și 3.118 lei pentru luna noiembrie. Prevederile hotărârii Consiliului Local vor fi duse la îndeplinire de către primarul comunei, Gheorghe Stancu (foto), și de către compartimentul de contabilitate al primăriei.

Miercuri, 20 Decembrie 2017 23:46

Proiect de 100.000 de euro pentru liceenii din Mioveni

Scris de

Liceul „Iulia Zamfirescu” Mioveni a obținut un grant în valoare de 100.000 euro pentru un proiect ce se va derula în următorii patru ani școlari. Proiectul ROSE este un proiect finanţat prin acordul de împrumut (Proiectul pentru învățământ secundar) dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, semnat la Washington, pe 17 aprilie 2015 și aprobat prin Legea nr. 234/08.10.2015 de ratificare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 757/2015.

Unitatea școlară a început deja activitățile care presupun, printre altele, vizite de lucru la instituții şi antreprenori de succes. Chiar săptămâna trecută, un grup de elevi ai Liceului „Iulia Zamfirescu”, participanți în cadrul proiectului ROSE, au vizitat stația de epurare a orașului, gestionată de către societatea Servicii Edilitare pentru Comunitate Mioveni, aflată în subordinea Consiliului Local. Elevii au aflat, cu această ocazie, ce se întâmplă cu apa uzată ajunsă în stația de epurare din orașul lor, reprezentanții S.Ed.C. Mioveni încercând să conștientizeze tânăra generaţie în ceea ce priveşte rolul şi importanţa apei, protejarea mediului înconjurător și respectul pentru natură. Tinerilor le-a fost făcută o prezentare a serviciului de purificare a apelor uzate, li s-a explicat cât de complex este procesul de epurare a apelor uzate și li s-au oferit informații amănunțite și explicate pe înțelesul lor privind procesul tehnologic care stă la baza „drumului apei”. Astfel au putut afla întregul proces tehnologic, utilajele cu care este dotată Stația de Epurare, ce se întâmplă cu apa murdară și cum devine ea, din nou, curată.

Pagina 2 din 206