Administratie (2822)

Vineri, 10 noiembrie, începând cu ora 17,00, se va desfășura cea de a X-a ediție a Festivalului Toamnei la Bradu. Potrivit primarului Dănuț Stroe, și în acest an locația în care se va desfășura evenimentul va fi Baza Sportivă a localității, respectiv Sala de Sport, acolo unde copiii de la școala generală vor susține un spectacol și vor fi răsplătiți cu dulciuri.
De asemenea, atmosfera de sărbătoare va fi întreținută de interpreta de muzică populară Cristina Voicu și formația ei dar și de un DJ. Tot aici vor fi prezenți producătorii agricoli locali care își vor expune produsele iar  în jurul unui foc de tabără participanții vor putea savura o porție de fasole cu ciolan la ceaun, preparată la fața locului, asezonată cu țuică fiartă oferită de primarul Stroe. 

# Corpul de Control al Ministerului Apelor verifică modul în care s-a scos din fondul forestier naţional terenul pe care s-a realizat Parcul Lunca Argeșului

În ediția anterioară, ziarul nostru vă informa că în urma uneia  dintre cele mai ample sesizări de până acum, sesizare care înregistrează aproape 700 de file,  Corpul de Control al Ministerului Apelor și Pădurilor efectuează verificări la Direcția Silvică Argeș. În principal, sesizarea, și pe cale de consecință verificarea, vizează un schimb de suprafețe având ca scop trecerea terenului pe care s-a amenajat Parcul Lunca Argeșului, de la Direcția Silvică la Primăria Pitești. Situația este cu atât mai complicată cu cât, după cum se știe, investiția din Lunca Argeșului s-a făcut din fonduri europene, sumele ridicându-se la aproximativ 10 milioane euro. Acestei stufoase plângeri i s-au mai adăugat și altele, făcute de angajații direcției, care au avut câte ceva de spus împotriva șefului Armand Chiriloiu și care au profitat de prezența reprezentanților guvernamentali pentru a-și spune oful.

Dincolo de prețiozitatea primei fraze din răspunsul trimis săptămânalului nostru-în care Armand Chiriloiu spune că are o „relație comprehensivă” cu Jurnalul de Argeș-cei de la Direcția Silvică Argeș au trimis punctual răspunsurile la întrebările noastre. „Corpul de Control al Ministerului Apelor şi Pădurilor are ca obiect de cercetare modul de îndeplinire a contractului încheiat de conducerea direcţiei din anul 2012, reprezentată de director ing. Vlădău Daniel cu primăria municipiului Piteşti, precum şi stadiul plantaţiei la obiectivul de investiţii «Instalarea vegetaţiei forestiere pe suprafaţa de 19,5 ha - proprietatea Municipiului Piteşti», suprafaţă oferită în compensare, solicitată la scoaterea definitivă de teren din fondul forestier naţional a suprafeţei de 3,57 ha, unde Municipiul Piteşti a construit parcul, «Lunca Argeşului». Verificarea Corpului de Control al Ministerului Apelor şi Pădurilor este în curs, acestuia asigurându-i-se toate documentele justificative solicitate privind atât înfiinţarea plantaţiei, cât şi de decontare a lucrărilor executate. Tot la solicitarea acestuia s-a deplasat şi o echipă din cadrul Gărzii Forestiere Ploieşti, constatând că plantaţia efectuată pe suprafaţa de 19,5 ha este «realizată corespunzător, puieţii având o dezvoltare normală pentru o cultură silvică înfiinţată în teren neforestier». Au mai fost verificate lucrările executate pe parcursul anilor 2014-2017, acestea corespunzând cu devizele întocmite pentru acest proiect”, a explicat conducerea Direcției Silvice Argeș în răspunsul transmis redacției noastre.
În încheierea documentului, aceeași conducere a ținut să menționeze că relaţiile contractuale între Direcţia Silvică Argeş şi Primăria Municipiului Piteşti se desfăşoară în bune condiţii, fiecare parte respectându-şi clauzele contractuale.

Cornel Ionică: „Nu ştiu cine a avut interes să facă sesizarea. Dintr-un loc plin de mortăciuni a ieşit o bijuterie de parc”

5 IonicaAm vorbit și cu primarul Cornel Ionică legat de apele tulburate de ampla sesizare. „Poți să scrii și 7.000 de pagini. Nu înseamnă că e o problemă. Nu-mi dau seama cine ar avea vreun interes să facă o asemenea sesizare atâta vreme cât nu a existat un interes personal, tot proiectul s-a realizat în interes public și dintr-un loc absolut ingrat, plin de dejecții și imposibil de acesat, cu mortăciuni, cu gunoaie, a ieșit o bijuterie de parc, accesat zi de zi, mai ales pe timp de vară, de mii și mii de oameni. Nu văd nici cea mai mică problemă pentru că atunci când s-a elaborat proiectul s-au primit toate avizele impuse de lege în condiții optime. În compensație cu terenul pe care l-am primit, teren necesar petru aleile care s-au executat în proiectul europen deja executat la Lunca Argeșului, terenul a fost cuantificat într-un proiect deja realizat printr-un alt teren achiziționat de Primăria Piteșt în Comuna Albota, unde s-au făcut plantări de abori și arbuști, în conformitate cu prevederile Codului Silvic și acolo, pe o suprafață de aproape 20 de hectare, a luat deja naștere și este în plină vegetație o frumoasă și tânără pădure (…). Proiectul este în interes public și s-au respectat toate prevederile legale. A fost închis în condițiile optime ale finanțatorului europen care nu iartă nimic. Nu cred că e vreo problemă. Nici nu văd ce a putut să invoce cineva care crede că acolo este ceva ilegal. Nu-mi dau seama și nu cred că există. Mai mult, convingerea mea 100% este că nu sunt probleme și nici nu ne-am dat la o parte privind implementarea acestui proiect cu răspunderile prevăzute din toate punctele de vedere ca și obligații, ca și avize, ca și solicitări. Am răspuns tuturor cu mare deschidere și în ideea realizării acestui foarte frumos proiect”, a declarat, pentru Jurnal de Argeş, primarul municipiului Piteşti, Cornel Ionică.

# „După ce am trecut de la CEZ la Engie, am redus cu 40.000 lei costurile pentru iluminatul public”

CEZ pare să piardă tot mai mult teren, dar și clienți, în județul Argeș, unde o serie de consumatori importanți de energie electrică au renunțat la serviciile companiei amintite. Astfel, Hotelul Victoria, patronat de Emil Enescu, și transportorul de mărfuri Com Divers Auto Ro, patronat de Dan Lazăr, sunt doar două dintre companiile care au luat această decizie și despre care Jurnalul de Argeș a informat la timpul respectiv. Dar nu doar agenți economici au renunțat la serviciile CEZ, ci și instituții publice, un exemplu în acest sens fiind Primăria Micești, care a schimbat furnizorul de energie electrică pentru iluminatul stradal.

Dumitru Voicu, primar Micești: „Cei de la CEZ au încercat să  mă păcălească la negociere”

Legat de această chestiune am discutat cu primarul comunei Micești, Dumitru Voicu, acesta declarând pentru Jurnalul de Argeș că: „Da, am renunțat și eu personal la ei, dar și localitatea de 3 ani pentru energia necesară iluminatului stradal. Au vrut să mă păcălească la prețul pentru iluminatul public și atunci le-am spus: «Nu mai iau de la voi, iau de pe piața liberă că de-aia avem atâția furnizori și avem piață liberă.» Și am luat și acum cu noul furnizor, ENGIE, am contract ca la bancă, din aprilie până în aprilie următor nu se poate modifica nimic.”

Voicu: „Cei de la CEZ au încercat să mă convingă de cât de buni și frumoși sunt ei și cât de răi sunt ceilalți”

„Vă spun un lucru, la CEZ mă ducea iluminatul stradal la peste 900 de milioane de lei vechi, aproape un miliard, și acum am sub juma' de miliard. Vă dați seama ce economie am făcut?  Deci prețul contează. Bineînțeles că atunci când au văzut că plec de la ei, cei de la CEZ au încercat să mă convingă de cât de buni și frumoși sunt ei și cât de răi sunt ceilalți, dar au încercat să mă păcălească și asta a contat cel mai mult”, a mai spus primarul Dumitru Voicu.

Joi, 26 octombrie, președintele Consiliului Județean Argeș, Dan Manu, a semnat la Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene contractul de finanțare al proiectului „Consolidarea și reabilitarea Spitalului Județean de Urgență Pitești ”.

Este vorba de unul dintre cele nouă proiecte depuse de Consiliul Județean Argeș care au obținut finanțare prin Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL II). Este cel mai mare proiect al Consiliului Județean Argeș, cu o valoare totală de peste 78 de milioane de lei. Principalele lucrări ce vor fi executate în cadrul proiectului sunt:
# consolidarea corpurilor aflate în risc seismic
# reabilitarea tuturor saloanelor și rezervelor și dotarea corespunzătoare a acestora
# refacerea tuturor instalațiilor și finisajelor interioare și exterioare ale clădirii
# eficientizarea energetică a clădirii
Prin realizarea acestor lucrări, clădirea, care acum se în cadrează în clasa de risc seismic II, va trece în clasa de risc seismic III.
Cum prin realizarea acestei investiții numărul paturilor din actuala clădire a spitalului se va reduce cu 120, în paralel, din fonduri proprii, Consiliul Județean Argeș va demara un alt proiect care vizează „Extinderea corpului principal al Spitalului Județean de Urgență Pitești”. Va fi astfel construită o clădire nouă, în suprafață totală de 4.090 metri, parter plus patru etaje. Noua clădire va avea următoarea structură:
# Parter – Secția Chirurgie Plastică, cu Unitate pentru Arși, având 25 de paturi cu dotări și circuite specifice
# Etajul I – Secția de Chirurgie Cardiovasculară, având 25 de paturi (cele 13 ale actualului compartiment de chirurgie vasculară se suplimentează cu 12 paturi pentru chirurgie cardio)
# Etajul II – Bloc operator cu patru săli de operații: 3 aseptice (intervenții cardiovasculare, sală de procedură de electrofiziologie, implantare de defibrilatoare și stimulatoare, sală de intervenții chirurgie plastică) și o sală de  intervenții septice, având circuite separate.
# Etajele III și IV – sunt destinate secției de cardiologie, cu un total de 75 de paturi, dintre care: 15 pentru USTACC, 10 pentru compartimentul de cardiologie intervențională și 50 pentru restul secției.
Parterul va comunica cu Unitatea de Primiri Urgențe, iar etajul al doilea, cu secția ATI.
Valoarea totală estimată a lucrării este de 93 de milioane de lei, din care valoarea estimată a lucrării de construcție este de 69 de milioane de lei, iar valoarea estimată pentru dotări este de 24 de milioane de lei, reprezentând 4 seturi de echipamente complexe specifice dotării sălilor din Blocul Operator, aparat mobil de radiologie, sisteme de filtrare-dezinfectare aer tip HEPA-ULPA.

 

Odată cu publicarea de către Ministerul Sănătăţii din România a Regulamentului de Organizare şi Funcţionare a Unităţilor de Supraveghere şi Tratament Avansat al Pacienţilor Cardiaci Critici (USTACC) din unităţile sanitare cu paturi, în decembrie 2012, au început demersurile pentru înfiinţarea unor astfel de unităţi în spitalele importante din ţară.

În noiembrie 2013 lua fiinţă în Argeş USTACC la Spitalul Judeţean de Urgenţă Piteşti ca spaţiu specializat în tratamentul infarctului miocardic acut (circa 250 de cazuri pe an) şi al altor boli cardiovasculare extrem de grave.
Astfel, proiectul de dezvoltare a USTACC elaborat de medicul coordonator al unităţii, conf. dr. Adrian Tase a devenit operaţional. Acest proiect cuprinde organigrama şi alte aspecte de personal, planul repartizării paturilor şi alte aspecte arhitecturale, necesarul de aparatură medicală şi non-medicală, coordonarea cu secţiile din spital, în special ATI, UPU, cardiologie, etc.
De menţionat că Unitatea de terapie intensivă coronariană din SJUP a fost printre primele create în ţară, iar prin postarea sa pe site-ul spitalului s-a făcut rapid cunoscută.
În februarie 2014, USTACC SJUP a fost afiliată la nivel ştiinţific grupului de lucru „Cardiologie de urgenţă” al Societăţii Române de Cardiologie, ca şi grupului de lucru „Acute Cardiac Care” al Societăţii Europene de Cardiologie.
Ca unitate de terapie intensivă, USTACC a constituit o platformă esenţială pentru înfiinţarea în toamna anului 2014 a laboratorului de angiografie, între cele două structuri existând în continuare relaţii strânse.
USTACC a fost acreditată ca unitate de terapie intensivă de gradul II în cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Piteşti în vara anului 2016.
Cel mai recent progres, datorat finanțării din partea Consiliului Județean Argeș, este renovarea unor saloane şi dotarea cu paturi noi de terapie intensivă, inclusiv infrastructura specifică.
Dezvoltarea acestei unităţi va continua, fiind în concordanţă cu creşterea incidenţei infarctului miocardic acut, tromboembolismului pulmonar acut, aritmiilor care duc la stop cardiac, şi altor boli cardiace extrem de grave.

Miercuri, 01 Noiembrie 2017 21:44

Primăria Câmpulung are viceprimar ofiţer

Scris de

Spre deosebire de ceea ce mulţi susţin legat de dezinteresul lui Liviu Ţâroiu faţă de rigurozitate şi profesionalism în administraţia locală câmpulungeană, recent a apărut dovada faptului că primarul vrea să dea milităria jos din pod. La festivităţile dedicate Zilei Armatei, secundul lui Ţâroiu a apărut în uniformă de ofiţer al Armatei Române. Viceprimarul Mărgărin Blidaru (foto stânga) a purtat o uniformă a Regimentului 70 Infanterie Muscel, cel care a dus luptele de la Rucăr-Mateiaş şi din Dobrogea în Primul Război Mondial. Cu grad de căpitan, Blidaru l-a avut alături pe directorul Muzeului Municipal Câmpulung, Alexandru Oprea, în grad de locotenent. Oprea nu este la prima prezenţă în uniformă, el fiind un animator pătimaş al activităţilor organizate de instituţia pe care o conduce.

Primăria Bascov procedează  la reactualizarea Planului de Urbanism General, urmând ca în termen de zece zile să se treacă la selecția ofertelor depuse în urma anunțării licitației pe SEAP: De asemenea, s-a încheiat licitația privind realizarea înregistrărilor documentației imobiliare , respectiv cărți funciare, cadastre și planuri funciare a aproximativ 500 de proprietăți situate pe traseul autostrăzii Pitești - Sibiu. Potrivit primarului Gheorghe Stancu (foto), la Bascov vor fi expropiate peste 430 de persoane. În plus, mai multe firme italiene care și-au manifestat intenția de a participa la realizarea investiției sunt în căutare de terenuri pentru organizarea șantierelor în zona comunei Bascov.

# Venituri fără limite la Primăria Câmpulung # La fel, două doamne transferate de primar din mediu rural au venituri de 4,5 ori mai mari decât câștigau la primăriile Dragoslavele, respectiv Bughea de Sus

Cu bugetul secătuit prin ideea de lichidare a excedentului din anii anteriori, administraţia locală de la Câmpulung a aruncat cu banii în stânga şi în dreapta în acest an. S-au cheltuit sume imense pentru aşa-zisa instruire şi perfecţionare a personalului în staţiuni din întreaga ţară în care au fost trimişi cu însoţitori şi s-au majorat salariile până la plafonul maxim legal. Astfel, Primăria Câmpulung a ajuns în top în privinţa veniturilor funcţionarilor şi personalului contractual. Mai mult, după majorările din februarie şi iulie, au apărut alte creşteri salariale, printre beneficiari aflându-se şefii, în frunte cu primarul.

Bonus pentru Liviu Țâroiu din căpușarea unui proiect cu finanțare europeană

În ultimul deceniu, Câmpulungul a visat cai verzi pe pereţi, singura finanţare externă importantă atrasă fiind cea pentru proiectul de reabilitare a centrului istoric, un eşec care, ulterior, a secătuit bugetul cu opt milioane de lei. Şi nicio idee de modernizare a infrastructurii ca în celelalte localităţi urbane din Argeş, doar implementarea unor alte mici proiecte inutile precum cel care a vizat reducerea abandonului şcolar. Iar în acest an a apărut o altă nebunie: un proiect de circa patru milioane de euro denumit „Schimbă-ţi viitorul! Dezvoltarea economică şi socială a persoanelor defavorizate din zona de nord a municipiului Câmpulung”. O idee costisitoare, cu bani din afară, care are pretenţia că va duce la schimbarea în bine a vieţii câtorva sute de câmpulungeni.
Din purcoiul de bani, o parte va fi utilizată pentru amenajarea unui centru multifuncţional socio-medical, vor fi organizate cursuri de pregătire profesională şi de antreprenoriat, dar şi o tabără pentru copii. Obiective uşor de bifat, fără consecinţe deosebite, aşa cum de multe ori s-a dovedit în situaţii similare. Apoi, alţi bani vor fi folosiţi pentru răsplătirea celor care manageriază şi instrumentează proiectul. Iar printre aceştia se află şi oameni din Primăria Câmpulung. Şi nu orice oameni!
În iulie, primarul Liviu Ţâroiu a ajuns cu indemnizaţia la 9.425 lei, după ce, la început de an, nu sărea de 6.000 de lei. Acum a urcat la 11.781 lei datorită unui spor de 25% provenit de la implicarea edilului în implementarea proiectului cu schimbarea viitorului. Deja un scop a fost atins: viitorul financiar al primarului a fost schimbat.

Două achiziţii feminine din aparatul  primarului răsplătite cu venituri pe măsură

3 02Apoi, în horă au intrat şi două doamne, achiziţii recente din mediul rural ale mandatului lui Ţâroiu. Directoarea economică Violeta Iarca a fost săptămâna trecută citată ca martor în Dosarul Consultanţa, dar a avut bani să se ducă la Bucureşti. Tot datorită proiectului „Schimbă-ţi viitorul”, ea beneficiază de o majorare salarială de 50%. Adică, de la vreo 2.500 de lei în 2016 (Primăria Dragoslavele) şi 7.974 în iulie 2017, a ajuns la 11.961 lei. Se uită de sus la viceprimar şi secretar!
Pe de altă parte, Ramona Simion, recent perfecţionată şi însoţită la cursuri la Predeal, a trecut de la venituri puţin peste 2.000 de lei la Primăria Bughea de Sus, la 4.658 lei în iulie 2017. Proiectul cu schimbarea i-a schimbat şi ei situaţia financiară: a ajuns la 6.987 lei.

 

Fundaţia „Conservation Carpathia” a iniţiat un alt proiect de conservare a pădurilor, de data aceasta fiind vizat situl Natura 2000 „Râul Târgului-Argeşel-Râuşor”. Domeniul de peste 13.000 de hectare, situat în partea de sud a Masivului Iezer-Păpuşa, se află în custodia Fundaţiei din anul 2014, iar acum se intenţionează cooptarea tuturor celor care deţin proprietăţi în zonă în scopul realizării unui plan de management care să detalieze toate măsurile şi activităţile necesare unei exploatări responsabile a resurselor, concomitent cu asigurarea protejării naturii.
Prezentarea proiectului a fost făcută săptămâna trecută, la Câmpulung, în prezenţa unor primari de localităţi muscelene şi şefi de ocoale silvice. Expunerile Georgianei Andrei, din cadrul departamentului de comunicare al Fundaţiei, şi a lui Daniel Bucur, manager şi al acestui proiect, au scos din nou în evidenţă intenţia celor de la „Conservation Carpathia” de a realiza în nordul judeţului Argeş, zona Făgăraş-Iezer-Păpuşa, un parc naţional emblematic pentru Europa.
Noul proiect are ca termen de finalizare noiembrie 2019 şi dispune de o finanţare de circa două milioane de lei, parte de la Uniunea Europeană, parte de la bugetul de stat şi Fundaţie. Vor fi efectuate studii pentru identificarea suprafeţelor distincte de vegetaţie, a numărului de specii de animale, a cursurilor de apă şi a caracteristicilor solului, se va realiza o analiză socio-economică a zonei, toate aceste informaţii urmând să constituie baza întocmirii strategiei de protejare şi conservare a sitului. Fundaţia „Conservation Carpathia” pregătise deja elaborarea unui asemenea plan de management, act care va trebui să fie aprobat de Ministerul Mediului.

 

În perioada 16 - 20 octombrie a.c., o echipă formată din 12 angajaţi ai Primăriei oraşului Mioveni, au participat la realizarea activităţilor organizate în oraşul Valongo, Portugalia, în cadrul proiectului „În căutarea idealului intercultural - acţiune locală pentru probleme globale”, finanţat de către Comisia Europeană prin programul „Europa pentru Cetățeni”.
Proiectul a fost realizat în cadrul unui parteneriat dintre 4 oraşe europene şi anume: oraşul Valongo (Portugalia), oraşul Mioveni (România), oraşul Lezha (Albania) şi oraşul Formigine (Italia). Oraşul Valongo din Portugalia a fost iniţiatorul proiectului şi totodată gazda activităţilor.
Tema principală a proiectului o constituie lupta împotriva discriminării şi a stereotipurilor.
Obiectivul principal al proiectului este creşterea sensibilităţii interculturale, îmbunătăţirea cunoştinţelor referitoare la discriminare şi practicile antidiscriminatorii.
Activităţile au constat în organizarea de workshop-uri, în care discuţiile purtate s-au canalizat pe situaţia imigranţilor, provocările privind integrarea acestora, posibile acţiuni pentru eliminarea stereotipurilor, îmbunătăţirea dialogului intercultural, drepturile omului şi diversitatea culturală. Toate activităţile au fost susţinute pe baza metodelor educaţiei non-formale, punându-se foarte mult accent pe partea practică.
Participanţii celor 4 oraşe din cele 4 ţări europene au stabilit să menţină relaţiile de colaborare şi după finalizarea proiectului prin realizarea unor acţiuni viitoare comune, astfel încât să fie asigurat efectul multiplicator al rezultatelor.

 

Pagina 2 din 202