# Chinezul care a concesionat Piaţa Vişoi a plecat din ţară şi nu dă semne de revenire

În ultimul deceniu şi jumătate, Câmpulungul a luat ţeapă de mai multe ori! Şi apar mereu condiţii pentru noi păcăleli, aşa cum se preconizează cea favorizată de încheierea unui contract de concesiune cu o firmă patronată de chinezi. Fosta Piaţă Vişoi din municipiul muscelean a fost atribuită recent unui afacerist asiatic, dar acum chinezul nu dă niciun semn că ar începe activitatea.

În anul 2006, fosta piaţă dintr-o zonă cu vad comercial a fost concesionată de firma Naomi Vidal 2001, imobilul fiind refăcut cu destinaţia de spaţiu comercial. Numai că lucrurile nu au mers aşa cum şi-a dorit concesionarul: chiriaşi nu s-au găsit, el a rămas în urmă cu plata redevenţei şi în 2013 a fost evacuat din spaţiu. Între timp, firma în cauză intrase în faliment, aşa că administraţia câmpulungeană s-a înscris pe lista creditorilor cu circa 260.000 de lei de recuperat. Au trecut ani buni până când cei din Primărie s-au hotărât să reatribuie imensul spaţiu neutilizat, deşi solicitări au tot existat. Anul trecut au fost organizate licitaţii fără succes, apoi s-a trecut la negociere directă cu un singur ofertant: Xu Sheng Comimpex Balş, patronată de un afacerist chinez. Şi s-a încehiat afacerea pentru o redevenţă destul de mare, în valoare de aproape trei sute de mii de lei pe an. Numai că au trecut peste trei luni de la negociere şi spaţiul de peste 2.500 mp este tot neutilizat. Şi asta pentru că chinezul „oltean” a plecat anul trecut în ţara lui şi de atunci nu a mai dat niciun semn de revenire la Câmpulung. Potrivit primarului Liviu Ţâroiu, asiaticul ar fi solicitat modificarea unor condiţii din contractul de concesiune, numai că actul a fost redactat pe baza caietului de sarcini acceptat înainte de începerea negocierilor. „Deocamdată nu am primit niciun semn de la concesionar, dar l-am notificat în scris, i-am solicitat să vină să clarifice situaţia”, ne-a declarat primarul Ţâroiu.

Precedente: țeapă la concesionarea parcărilor, dezastru la clădiri monumentale

În anul 2009, Primăria Câmpulung a concesionat locurile de parcare din zona centrală a municipiului către Agromec, firmă continuatoare a fostului SMA din municipiu. Un leu pe oră era tariful perceput, aşa după cum încă se mai poate constata de pe plăcuţele rămase pe marginea străzilor. Numai că totul a durat doar o jumătate de an, trei luni fiind fără bani pentru Primărie, după ce firma nu a mai plătit redevenţa. Şi au început procesele pentru aproape o jumătate de milion de lei, procese fără rezultat final favorabil municipalităţii muscelene. Acum, Agromec e în insolvenţă, iar Primăria Câmpulung s-a înscris la masa credală.
Cazuri în care Câmpulungul a avut de pierdut din cauza proastei inspiraţii a liderilor comunităţii, a incompetenţei sau chiar a ghinionului sunt foarte multe. Astfel, în 2016 fostul primar Sorin Buta a câştigat procesul prin care i se cereau daune pentru un contract încheiat în anul 1999, pe când era în funcţie. Primăria a plătit unei firme din Bucureşti aproape şapte sute de mii de lei şi nu a scos niciun ban de la Buta. Apoi, în 2003 au început lucrările de reabilitare la monumentul de arhitectură care găzduieşte Casa de Cultură, fondurile fiind alocate de Ministerul Culturii. Nici acum nu s-a încheiat reabilitarea, deşi plata către executant a fost dublată, iar în urma unor procese Câmpulungul a fost obligat să plătească daune de circa trei sute de mii de lei şi să preia paza imobilului.
Nu în ultimul rând, proiectul lui Călin Andrei de reabilitare a centrului istoric şi a complexului Parc şi Băi Kretzulescu a produs o pagubă municipalităţii de peste opt milioane de lei, bani europeni care a trebuit să fie returnaţi din cauza nefinalizării proiectului care i-a lăsat cu ruine pe câmpulungeni.

 

Publicat în Economie

Aleşii câmpulungenilor au aprobat săptămâna trecută proiectul de buget local pe 2018, dar şi o listă de investiţii aproape identică celei de anul trecut. Primarul Liviu Ţâroiu are câteva obiective interesante pentru acest an, de mare atractivitate pentru câmpulungeni fiind, printre altele, reabilitarea Pieţei Primăriei, lucrare pentru care s-au alocat aproape trei milioane de lei.
Cu venituri totale estimate la 78.671.890 lei, bugetul include veniturile proprii în valoare de 27.784.000 lei. În condiţiile în care ar dispune doar de acestea, Câmpulungul ar avea bani doar pentru salariile din sistemul bugetar administrativ -  16.959.800 lei - şi pentru acoperirea cheltuielilor cu bunuri şi servicii - 12.757.000 lei. Însă veniturilor proprii le sunt adăugate şi alte alocaţii bugetare, inclusiv cele din PNDL, dar şi excedentul anilor anteriori, ajuns acum la 26.865.000 lei. Practic, această ultimă valoare asigură finanţarea tuturor investiţiilor propuse spre realizare în acest an.  

 

Publicat în Administratie

# Raiul bugetarilor se găseşte în administraţia musceleană

În ultimul an, salariile în administraţia câmpulungeană s-au mărit de trei ori. Sau nu, după cum susţine primarul Liviu Ţâroiu, care vorbeşte de o stabilire a acestora conform legii. Însă evidenţa este dincolo de nuanţarea edilului: salariile s-au umflat mai ceva ca un alergic la înţepătura de viespe. La ce nivel au ajuns la începutul lui 2018 veţi constata din lista inclusă în acest material.

Dacă până în 2016 curgeau pe Bulevardul „Pardon” lacrimile bugetarilor din Primărie şi a celor care îi jeleau pe motiv de salariu mic, începând cu 2017 s-a oprit râul trist şi sărat. În februarie anul trecut, primarul Liviu Ţâroiu a dovedit faptul că este foarte darnic atunci când nu e vorba de banii lui, ci de cei publici. Cu 20% au crescut atunci chenzinele celor din administraţie, atingând un nivel decent. Primarul şi viceprimarul erau pe stand-by atunci, dar în aprilie le-a venit şi lor cheful de shopping, primindu-şi majorarea prin grija partidului şi a statului grijuliu cu bugetarii. Apoi, în iulie 2017, s-a revărsat Cornul Abundenţei, după apariţia noii legi a salarizării, în unele cazuri fiind vorba chiar de dublarea veniturilor.

10 02Sunt edificatoare exemplele care îi vizează chiar pe capii Primăriei. În martie 2017, primarul Ţâroiu primea o indemnizaţie de 5.657 lei. Peste o lună ajungea la 7.345, apoi, în iulie, a urcat la 9.425 plus un „spor de periculozitate” pentru implementarea unui proiect cu fonduri europene, pentru ca, de la 1 ianuarie 2018, leafa edilului să urce la 12.350 lei!
Viceprimarul Mărgărin Blidaru a trecut şi el de la 5.657 lei la 7.975 şi, respectiv, 10.450 lei, iar secretarul Nicolae Ghinea a urcat la 10.260 lei de la un trecut sub 8.000 de lei.

Salariile de bază ale funcţionarilor publici din administraţia câmpulungeană începând cu 1 ianuarie 2018

# Funcţii publice de conducere
- secretar: 10.260 lei
- arhitect, director executiv: 10.070 lei
- şef serviciu: 7.505 lei
- şef birou: 6.650 lei
# Funcţii publice de execuţie
- auditor: între 3.778 şi 5.896 lei
- expert, consilier, inspector, consilier juridic: între 3.156 şi 5.700 lei
- referent de specialitate: între 2.526 şi 4.312 lei
- referent: între 2.313 şi 3.837 lei

Salariile de bază ale personalului contractual începând cu 1 ianuarie 2018

# Funcţii de conducere
- administrator public: 10.287 lei
- director, inspector şef, şef sector, şef compartiment: 7.600 lei
- director adjunct, inspector şef adjunct, contabil şef, inginer şef: 6.382 lei
- şef serviciu, şef secţie: 5.936 lei
- şef birou, şef atelier, şef laborator, şef oficiu: 5.596 lei
# Funcţii de execuţie
- consilier personal: între 3.947 şi 4.914 lei
- consilier, expert, inspector de specialitate, revizor contabil, arhitect, referent de specialitate, inspector casier: între 2.945 şi 4.914 lei
- consilier juridic: între 2.945 şi 4.914 lei
- tehnician-economist, secretar superior, referent, arhivist: între 2.742 şi 4.439 lei
- referent, inspector, arhivar, referent casier: între 2.317 şi 3.671 lei
- agent agricol: între 2.317 şi 3.407 lei;
- stenodactilograf, secretar-dactilograf, dactilograf: între 2.317 şi 3.932 lei
- secretar: între 2.317 şi 3.276 lei
- administrator, şef depozit: între 2.683 şi 3.671 lei
- casier, magaziner: între 2.317 şi 3.276 lei
- şef formaţie pază, pompieri, şef formaţie muncitori: între 3.052 şi 3.800 lei
- portar, paznic, pompier, guard, bufetier, manipulant bunuri, curier: între 2.432 şi 3.018 lei
- îngrijitor: între 2.106 şi 3.276 lei
- maistru: între 2.736 şi 3.671 lei
- şofer: între 2.632 şi 3.932 lei
- muncitor calificat: între 2.423 şi 3.538 lei
- muncitor necalificat: între 1.900 şi 2.883 lei
# Poliţia locală
(la salarii se adaugă şi indemnizaţie de hrană)
- şef serviciu: 7.505 lei
- poliţist local (funcţie publică): între 2.313 şi 5.700 lei
- agent pază (personal contractual): între 2.423 şi 3.018 lei
# Asistenţă Socială
- director executiv: 10.070 lei
- şef serviciu: 7.505 lei
- şef birou: 6.650 lei
- expert, consilier, inspector, consilier juridic: între 3.156 şi 5.700 lei
- referent de specialitate: între 2.526 şi 4.312 lei
- referent: între 2.313 şi 3.837 lei
# Evidenţa Persoanelor
- şef serviciu: 7.505 lei
- şef birou: 6.650 lei
- expert, consilier, inspector, consilier juridic: între 3.156 şi 5.700 lei
- referent de specialitate: între 2.526 şi 4.312 lei
- referent: între 2.313 şi 3.837 lei
# ADP
- director, inspector şef, şef sector, şef compartiment: 7.600 lei
- director adjunct, inspector şef adjunct, contabil şef, inginer şef: 6.382 lei
- şef serviciu, şef secţie: 5.936 lei
- şef birou, şef atelier, şef laborator, şef oficiu: 5.569 lei
- consilier, expert, inspector de specialitate, revizor contabil, arhitect, referent de specialitate, inspector casier, consilier juridic: între 2.945 şi 4.914 lei
- tehnician-economist, secretar superior, inspector, referent, arhivist: între 2.742 şi 4.439 lei
- referent, inspector, arhivar, referent casier: între 2.317 şi 3.671 lei
- administrator, şef depozit: între 2.683 şi 3.671 lei
- casier, magaziner: între 2.317 şi 3.276 lei
- şef formaţie pază, pompieri, şef formaţie muncitori: între 3.052 şi 3.800 lei
- portar, paznic, pompier, guard, bufetier, manipulant bunuri, curier: între 2.432 şi 3.018 lei
- îngrijitor: între 2.106 şi 3.276 lei
- maistru: între 2.736 şi 3.671 lei
- şofer: între 2.632 şi 3.932 lei
- muncitor calificat: între 2.423 şi 3.538 lei
- muncitor necalificat: între 1.900 şi 2.883 lei

Notă: Toate acestea sunt salarii de bază la care se pot adăuga diverse sporuri.

Liviu Ţâroiu, primarul Câmpulungului, în noiembrie 2017, la o şedinţă de rectificare a bugetului local:
”În niciun caz să nu vă gândiţi că avem în vedere o mărire!”.

Liviu Ţâroiu, primarul Câmpulungului, în decembrie 2017, la şedinţa de mărire a salariilor:
”N-am mărit salariile! Atenţie: n-am mărit salariile decât la şefii de servicii! Încă o dată vă spun, nu sunt măriri de salarii!”.

Un exemplu comparativ de majorare iulie 2017-ianuarie 2018:

Referent de specialitate (funcţionar public)
Salariu iulie 2017: între 1.927 şi 3.290 lei
Salariu ianuarie 2018: între 2.526 şi 4.312 lei

Publicat în Dezvaluiri

Inutilă, de obicei, dezbaterea proiectului de buget la Câmpulung a fost în acest an o parodie! Doar o mână de oameni în sală, cei mai mulţi din administraţia locală, în rest doi-trei obişnuiţi ai momentului. Au lipsit deloc surprinzător directori de instituţii şi firme coordonate de Primărie şi Consiliul Local, semn că se menţin tensiuni provocate de răscumpărarea acţiunilor de la Edilul CGA sau de dorinţa de a înlătura managerul de la Pieţe. Şi, ca să nu se piardă obiceiul, din două ore de discuţii jumătate de perioadă a fost alocată citirii proiectului care, oricum, fusese adus la cunoştinţa publicului. Iar unii dintre consilierii locali prezenţi la dezbatere au avut unele întrebări care, cu siguranţă, vor fi repetate în şedinţa de aprobare a bugetului.

Publicat în Culise

În municipiul în care se întrerupe furnizarea energiei electrice de trei ori pe săptămână fără nicio avertizare – în mod evident e vorba despre Câmpulung – nici străzile nu ies din starea de dezastru. Este adevărat că în ultimii ani s-a dus o adevărată ofensivă a asfaltărilor, unele cu aspecte reclamate ca fiind dubioase, altele cu aplicarea simţului dezvoltat al umorului (cazul stâlpului din mijlocul drumului), însă drumurile Câmpulungului încă nu se ridică la standardul dorit. În afară de asfaltări, anual se fac plombări care costă şi sar peste iarnă. Iar pe marginea drumurilor, trotuarele reprezintă şi acestea poligon de încercare pentru circulaţia pietonală, dacă nu cumva sunt ocupate de maşini. Anul trecut, administraţia câmpulungeană şi-a propus să repare sau să efectueze noi trotuare folosind şapte sute de tone de material, dar a reuşit performanţa, conform datelor de la ADP, să utilizeze cu optzeci de tone mai mult pentru asigurarea confortului pietonal.

Publicat în Culise

Câteva asfaltări - inclusiv cea cu stâlpul în drum, nişte amenajări pentru parcările auto, garduri la şcoli şi montarea unui hidrant reprezintă, în mare, realizările anului trecut pentru administraţia locală din Câmpulung. Dar, ca să fie lista lungă, primarul Liviu Ţâroiu a inclus în raportul de activitate şi rezultatul activităţilor de rutină în Primărie şi instituţiile subordonate Consiliului Local, precum numărul de certificate de urbanism eliberate şi plăţile efectuate către asistenţi personali ai persoanelor cu handicap.
Pentru 2017 propunerea de cheltuieli cu investiţiile a fost de circa treizeci de milioane de lei, finalul de an având ca rezultat utilizarea unui sfert din suma totală. Este adevărat că s-a reuşit întocmirea documentaţiilor pentru investiţii care pot fi demarate în următoarea perioadă şi au fost atrase fonduri prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală 1 şi 2. Cu toate acestea, în lista de investiţii pe 2018 nu se evidenţiază decât reabilitarea Pieţei Primăriei, în rest există o înşiruire de cheltuieli propuse a fi efectuate tot pentru documentaţii tehnice şi întocmirea de proiecte.

Publicat în Administratie

# O nouă majorare de salarii în administraţia câmpulungeană

Aşa-zisa stabilire a salariilor conform noii legislaţii s-a transformat la Câmpulung într-o continuă majorare a veniturilor. Trei creşteri consecutive aplicate între februarie 2017 şi ianuarie 2018 au făcut ca indemnizaţiile şi salariile celor din administraţia locală să fie chiar dublate. Şi, în pofida evidenţei, primarul Liviu Ţâroiu susţine că nu e vorba de majorări.

Prima creştere a veniturilor a fost efectuată în februarie anul trecut, atunci când salariile se aflau la un nivel decent, chiar mic în unele cazuri. Boom-ul s-a produs în iulie 2017, după apariţia noii legislaţii a salarizării, saltul fiind imens în comparaţie cu majorarea de 20% din februarie. Aşa s-a făcut că, în doar şapte luni, primarul să treacă de la o indemnizaţie de 5.657 de lei la una de 9.425 de lei. În timp, datorită implementării unui proiect cu finanţare europeană, Liviu Ţâroiu a mai prins un spor de 25%, ajungând la 11.781 lei. Iar noua majorare aprobată la finele lunii decembrie 2017, cu aplicabilitate începând din această lună, l-a dus pe primarul câmpulungenilor la 12.350 de lei.
Bineînţeles că primarul nu este unicul beneficiar al purcoiului cu bani. Creşterile au adus bani mai mulţi în conturile tuturor angajaţilor din Primărie şi instituţiile coordonate de Consiliul Local. Viceprimarul Mărgărin Blidaru şi secretarul Nicolae Ghinea au acum plusuri de venituri importante. Vicele a trecut, pe rând, de la 5.657 lei la 7.975 şi, respectiv, 10.450 lei, iar secretarul are acum 10.260 lei de la un trecut sub 8.000 de lei.

Bani mai mulţi fără evaluarea activităţii

Ţâroiu susţine că a majorat salariile doar la directori şi şefi de servicii, acest lucru fiind de competenţa sa, în rest, spune el, „n-am mărit salariile”. Din nou o susţinere diferită de situaţia reală: majorarea salariului minim de la 1 ianuarie 2018 a provocat creşterea coeficientului corespunzător salariului de bază, astfel că toţi funcţionarii şi angajaţii pe bază de contract s-au ales cu lefuri mai mari. Un director executiv a ajuns la 10.070 de lei (de la circa 7.000), un şef de serviciu ia 7.505 lei, iar un îngrijitor a trecut de la circa 2.500 de lei la aproape 3.300 de lei.
În timpul discuţiilor de la creşterea din iulie, mai mulţi consilieri locali au pus problema identificării şi aplicării unor criterii de performanţă care să susţină majorările salariale, cu consecinţa eliminării acestora în cazurile în care activitatea funcţionarului este îndeplinită în mod deficitar. Până acum, însă, de criterii nu poate fi vorba, astfel că nici competenţa nu intră în discuţie.

 

 

Publicat în Administratie

După o pauză de un an competiţional, Câmpulungul are din nou reprezentare în domeniul fotbalului, iar acest lucru contează pentru bugetul local. Treizeci şi cinci de mii de lei au fost „donaţi” în acest sfârşit de an Asociaţiei CS Inter Câmpulung, bani care sunt utilizaţi pentru acoperirea cheltuielilor efectuate cu o echipă de fotbal. ACS Inter Câmpulung evoluează în Liga a IV-a, sub patronajul Asociaţiei Judeţene de Fotbal Argeş. A încheiat turul de campionat pe locul 12, din 16 echipe, cu jumătate de meciuri pierdute şi un golaveraj dezastruos, minus 21. Echipa a intrat în competiţie la momentul când Asociaţia care a înfiinţat-o încă aştepta hotărârea judecătorească de dobândire a personalităţii juridice, iar fondurile disponibile nu au putut asigura finanţarea integrală a cheltuielilor. Potrivit primarului Liviu Ţâroiu, o parte a banilor daţi de la bugetul local va fi folosită pentru acoperirea datoriilor, restul va conta pentru activitatea ulterioară.
Şi în legătură cu acordarea acestui sprijin financiar au apărut suspiciuni. A fost reclamat faptul că nu există asociere între municipalitate şi patronatul echipei, lucru care ar împiedica susţinerea financiară publică. Apoi, alocarea fondurilor s-a făcut fără impunerea unor criterii de performanţă, fapt care, de asemenea, constituie o piedică în efectuarea „donaţiei”.
Consiliul Local Câmpulung a mai sprijinit o echipă de fotbal în anii trecuţi, pe CNDG Muscelul Câmpulung. Sute de mii de lei au fost aruncaţi pe Apa Sâmbetei, în condiţiile în care echipa a dispărut şi nimeni nu a verificat modul în care au fost utilizaţi banii publici.

Publicat în Culise
Miercuri, 13 Decembrie 2017 21:10

La Câmpulung se pregăteşte marea epurare

PSD nu mai ştie cum să-şi mulţumească oamenii în Câmpulung, deşi a reuşit să bage zece în Consiliul Local! Plus că are primar, iar unul dintre consilieri a fost ales vice... Firimituri au mai ajuns pe la oameni de-ai casei sau din apropierea casei, constând în atribuirea unor lucrări, dar foamea este mult mai mare. În asemenea situaţie, orientarea s-a făcut către servicii şi societăţi controlate de Consiliul Local. Potrivit consilierului local PSD Nicolae Dumitrescu, au existat discuţii despre schimbarea din funcţie a şefilor de la Serviciul de Administrare a Domeniului Public şi Privat, Pieţe-Servicii Comunitare Muscel SRL şi Edilul CGA SA. Actualii manageri nu sunt membri PSD, ba unii chiar au trecut şi prezent legat de alte partide. În această perioadă se identifică motive care să constituie reproşuri care ulterior să formeze baza justificării înlocuirilor din funcţii, iar procesul este unul derulat cu celeritate, hămesiţii din PSD dorindu-şi o cât mai rapidă rezolvare a ajungerii la ciolan.

 

Publicat în Culise

# Dezmăţ pe bani publici la Câmpulung
Anul acesta a fost un adevărat festin bugetar la Câmpulung, după ce conducerea Primăriei a dat iama în rezerva adunată ani de zile, fiind puşi în bătaia licitaţiilor şi achiziţiilor sau atribuţiilor directe aproape 25 de milioane de lei. Modul cum s-au cheltuit banii va fi evidenţiat în urma controlului pe care îl va face la anul Curtea de Conturi, dar suspiciuni legate de acest lucru au apărut de mai mult timp. Fără a da curs vreunei insinuări – aici ar intra problematica atribuirii în mod direct a unor lucrări sau servicii – expunem doar un exemplu al modului în care purcoiul de bani i-a făcut pe cei de la Câmpulung să arunce leii în dreapta şi în stânga. Fără număr... de s-a ajuns la un moment dat – în luna august 2017 – ca visteria municipală să fie aproape goală, cu doar şase mii de lei rămaşi în conturi.

10 taroiuÎn doar un an de zile, în perioada septembrie 2016 - august 2017, municipiul Câmpulung a achiziţionat, prin intermediul Serviciului Public de Administrare a Domeniului Public şi Privat nu mai puţin de 140 de bănci stradale şi 150 de coşuri de gunoi în valoare totală de 290 de mii de lei, adică aproape trei miliarde de lei vechi! Dezmăţ în toată regula şi fericire pentru furnizor, un furnizor pe care nu am putut să-l aflăm fiindcă primarul Liviu Ţâroiu s-a spălat pe mâini şi în această problemă. „Am luat de trei, nu, de două ori, odată anul trecut, odată anul acesta, că nu avem voie să facem achiziţii de acelaşi fel de două ori pe an. Nu ştiu de la cine le-am luat, cei de la ADP au făcut achiziţia”, ne-a declarat primarul Câmpulungului. Iar pe şeful de la ADP, Liviu Popescu, nu am reuşit să-l contactăm.
Conform celor declarate de primar, e de presupus faptul că, dacă s-ar fi putut, s-ar mai fi luat mobilier urban, că doar banii nu au provenit de la el din buzunar, ci din bugetul public. Iar aici este de menţionat şi atitudinea celor din Consiliul Local care au fost de acord cu risipa banului public. Doar opoziţia liberală a criticat demersul, însă, de regulă, alocarea fondurilor pentru bănci şi coşuri s-a făcut la grămadă cu alte modificări la buget, astfel că a fost imposibilă respingerea propunerilor.

2016: Bănci de 1.500 lei bucata şi coşuri de 400 de lei

În septembrie 2016 s-a propus efectuarea primelor achiziţii, în baza unei adrese a Serviciului Public de Administrare a Domeniului Public şi Privat. Pentru „Bunuri şi servicii” s-au solicitat şi s-au obţinut 120.000 de lei pentru achiziţionare obiecte de inventar constând în 80 de bănci destinate centrului municipiului. Preţul uneia: 1.500 de lei. Apoi, la capitolul „Salubritate”, tot „Bunuri şi servicii” de 20.000 de lei pentru 50 de coşuri de gunoi. Un coş egal 400 de lei.

2017: Banca a scăzut la 1.300 de lei, coşul a ajuns la 700

În august 2017, alte achiziţii, de data aceasta cu bani din fondul de rezervă. Un total de 130.000 de lei împărţiţi după cum urmează: 80.000 de lei pentru 60 de bănci şi 70.000 de lei pentru 100 de coşuri de gunoi. Preţurile? O bancă a costat 1.333 de lei (perioadă 3), iar un coş, 700 de lei. Ţinând cont de faptul că obiectele sunt identice celor luate anul trecut, o primă întrebare se pune legată de diferenţa de preţuri.

Oferte cu preţuri rezonabile

10 03De curiozitate, am încercat să aflăm la ce nivel se situează preţurile la care Câmpulungul a achiziţionat mobilier urban. Pe Internet există diverse oferte de bănci şi coşuri, aşa că s-a putut face uşor o comparaţie cu situaţia din municipiul muscelean. Astfel, o bancă destul de arătoasă şi comodă, cu picioare de aluminiu, se vinde cu puţin peste 900 de lei. Cele de la Câmpulung au fost scumpe şi sunt şi incomode, având nivelul şezutului pe la 30 de cm, numai bun de stat cu genunchii la gură.
Apoi, un coş de gunoi asemănător celor cumpărate de Primăria lui Ţâroiu este la ofertă de 150 de lei. Mult sub preţul achiziţiei din Muscel! Dar asta nu a contat, în condiţiile în care banii au curs gârlă la Câmpulung. Acolo unde, în cadrul proiectului eşuat de reabilitare a centrului istoric, s-au cumpărat în anii anteriori bănci şi lămpi la preţuri care pot da frisoane oricărui primar cu frică de DNA.

Şi alţii au aruncat cu banii

Presa din Câmpulung a asemănat risipa banilor din aceste cazuri cu ceea ce s-a întâmplat în alte localităţi din ţară. Într-o comună din Arad, Primăria a cumpărat 760 de coşuri de gunoi la 670.000 de lei, un total reprezentând triplul veniturilor localităţii. În plus, coşurile nu au încăput toate în comuna cu doar 640 de gospodării.
Apoi, într-o altă localitate rurală, de data aceasta din Brăila, primarul a luat 122 de bănci şi 175 de coşuri doar pentru un singur parc şi le-a montat una lângă unul. La Câmpulung, Ţâroiu e de-abia la început!

 

Publicat în Dezvaluiri
Pagina 1 din 6