A început să fie uitată nebunia cu zăpada la Câmpulung, din perioada februarie-martie, atunci când autorităţile locale au dat din nou dovada neputinţei şi a dezinteresului. Au fost zile de gheţuş pe străzi şi trotuare, apoi o săptămână de înot prin nămeţi, mult timp primarul Ţâroiu stând cu maldărul de zăpadă chiar sub nasul lui, sub fereastra de la biroul din Primărie.
Acum neaua a dispărut, dar şi-au făcut loc nisipul şi praful. De trece pe stradă, în viteză, vreun camion plin cu lemne sau vreo limuzină de proxenet, fără mască pe figură nu ai nicio şansă să nu te înfunzi în norul de praf, de parcă te-ai afla pe autostradă în Sahara. Nu e niciun semn că, la început de an, şefii Primăriei se lăudau cu achiziţionarea unui utilaj modern de măturat şi spălat străzile, niciun semn că ADP-ul are zeci de angajaţi cu salarii mari, niciun semn că există peste cincizeci de asistaţi sociali buni de muncă, niciun semn că la Câmpulung există gospodar în administraţia publică... Singurele semne sunt cele oferite de depunerea prafului pe toţi şi pe toate! Inclusiv pe cozonacii de Paşte!

Publicat în Administratie

Nu mai puţin de 17 comune contribuie financiar la susţinerea Serviciului Public Comunitar Local de Evidenţă a Persoanelor din Câmpulung. Iar dacă tariful din ultimii ani a fost de 0,20 lei per locuitor pe lună, în 2018 taxa a fost majorată la 0,30 lei, existând şi o propunere de 50 de bani. Astfel, în douăsprezece luni, Câmpulungul va încasa peste două sute de mii de lei. Cel mai puţin îi revine comunei Dâmbovicioara, în jur de trei mii de lei, iar cel mai mult se va încasa de la Rucăr, peste douăzeci de mii de lei. Discuţiile pe marginea propunerii de majorare a tarifului au evidenţiat şi posibilitatea ca localităţi precum Boteni sau Bălileşti să apeleze la serviciile comunitare prestate de oraşul Mioveni, mai ales că acolo nu se percepe niciun tarif.

Publicat în Administratie

Rămasă în suspans de aproape un an, problema răscumpărării de către Consiliul Local Câmpulung a pachetului de acţiuni pe care Financiar Urban le deţine la Edilul CGA a ajuns şi obiect de litigiu în contencios administrativ. Edilul CGA SA, operatorul de apă din Muscel, este o societate comercială deţinută de Consiliul Local Câmpulung (69%) şi Financiar Urban Piteşti (31%), iar faptul că autoritatea administrativă nu deţine 100% societatea constituie un impediment în concretizarea asocierii cu ADI APĂ-Canal Constanţa şi în dorinţa de a implementa proiecte cu fonduri europene.
Anul trecut s-au efectuat mişcări în sensul recuperării acţiunilor ajunse în portofoliul Financiar Urban în 2007, în schimbul salvării Edilul CGA de la executarea silită iniţiată de Fisc. Consiliul Local a aprobat efectuarea tranzacţiei, s-a stabilit şi preţul - 3.340.046,25 lei - apoi s-a decis transferul banilor din bugetul local către Edilul, pentru ca însăşi societatea să efectueze plata către firma lui Gheorghe Văsîi. A fost o manevră inexplicabilă a aleşilor locali, care a fost blocată de Edilul, prin directoarea Melania Voinescu (foto). Cei din conducerea societăţii au acţionat în judecată atât Consiliul Local şi Municipiul Câmpulung, cât şi Financiar Urban, cerând anularea actului prin care s-a decis ca tranzacţia acţiunilor să fie făcută între cele două societăţi, nu între administraţia câmpulungeană şi firma din Piteşti. Litigiul a intrat recent pe rolul Tribunalului Argeş.

Publicat în Administratie
Miercuri, 14 Martie 2018 21:02

Câmpulung? Nu, Oradea sau Ploieşti!

De pe vremea când s-a aprobat o primă strategie de dezvoltare, adică de aproape două decenii, Câmpulungul a început să-şi piardă identitatea. Şi la acest lucru contribuie cine se nimereşte: ba din Primărie, ba din Consiliul Local. Iar la ultima şedinţă a aleşilor, exemple de derapare a conştiinţei de sine au fost chiar două. De o jumătate de an, administraţia se chinuie să întocmească şi să adopte un regulament de atribuire a locurilor de parcare din cartiere. Deşi actul a fost pus în discuţie de vreo două ori, tot s-au mai găsit prostii în cuprinsul lui. Astfel, în loc de „municipiul Câmpulung”, este înscris în text „municipiul Oradea”. Adică muscelenii l-au copiat de la orădeni şi nu au fost în stare măcar să înlocuiască denumirea localităţii. Apoi, s-au propus nişte norme de convieţuire, başca amenzi pentru încălcarea lor. Şi acestea au fost copiate din altă localitate, aşa că, în loc de Câmpulung, a apărut Ploieşti. Mai rămâne să se numească şi Ţâroiu primar de Cuca Măcăii, că acum câţiva ani era trecută „comuna Câmpulung” pe un acord de mediu!

 

Publicat în Culise

Aprobat pe 16 februarie, bugetul de venituri şi cheltuieli al municipiului Câmpulung pe acest an a suferit primele modificări în doar două săptămâni de la adoptare. Şi a fost pentru prima dată când s-a întâmplat un asemenea lucru, în condiţiile în care nu a fost vorba de o rectificare normală, ci de o intervenţie cauzată de observaţiile transmise de la Fisc. Altfel spus, bugetul municipiului a fost transmis, în termen de cinci zile de la votul consilierilor, către autoritatea fiscală, iar de acolo s-au primit indicaţii de corectare a actului fiscal. Per ansamblu, veniturile totale prognozate au fost majorate cu valoarea de 49 de mii de lei, iar cheltuielile cu 233 mii lei.

 

Publicat în Administratie

În timp ce salariile celor din Primăria Câmpulung au zburat către Lună, patru angajaţii de la Pieţe-Servicii Comunitare Muscel cu salarii de bază minime au rămas şomeri. Societatea deţinută 100% de Consiliul Local şi înfiinţată pe timpul reducerii de personal din timpul lui Băse ca să se evite concedierea celor de la fosta Administraţie a Pieţelor este manageriată de Ionel „Johnny” Vlădescu, liberal vechi, iar el stă în calea fericirii unui membru PSD. Fiindcă asta este problema: pesediştii câmpulungeni nu sunt ei prea mulţi, dar sunt hămesiţi. Au intrat zece în Consiliul Local, unul a devenit primar, dar mai sunt guri de hrănit! Lupta din culise a început de aproape un an, fiind vizate locuri precum cel de la Pieţe, cel de la Edilul (o altă societate controlată de administraţia locală) şi Serviciul Public de Administrare a Domeniului Public şi Privat. Şi, revenind, tentativa de puci de la Pieţe s-a soldat cu pierderea locurilor de muncă pentru patru angajaţi, după ce conducerea societăţii a cerut Consiliului Local reprezentând Adunarea Generală a Acţionarilor să accepte o majorare de tarife în pieţele şi târgurile din municipiu, pentru a echilibra balanţa financiară a firmei. Cum aleşii locali au refuzat, soluţia aleasă a fost disponibilizarea de personal. Fără regrete pentru social-democraţi, cei care susţineau că sunt atât de sociali că nici măcar nu vor să amendeze cetăţenii, darămite să-i lase fără locuri de muncă.

Publicat în Culise

# Chinezul care a concesionat Piaţa Vişoi a plecat din ţară şi nu dă semne de revenire

În ultimul deceniu şi jumătate, Câmpulungul a luat ţeapă de mai multe ori! Şi apar mereu condiţii pentru noi păcăleli, aşa cum se preconizează cea favorizată de încheierea unui contract de concesiune cu o firmă patronată de chinezi. Fosta Piaţă Vişoi din municipiul muscelean a fost atribuită recent unui afacerist asiatic, dar acum chinezul nu dă niciun semn că ar începe activitatea.

În anul 2006, fosta piaţă dintr-o zonă cu vad comercial a fost concesionată de firma Naomi Vidal 2001, imobilul fiind refăcut cu destinaţia de spaţiu comercial. Numai că lucrurile nu au mers aşa cum şi-a dorit concesionarul: chiriaşi nu s-au găsit, el a rămas în urmă cu plata redevenţei şi în 2013 a fost evacuat din spaţiu. Între timp, firma în cauză intrase în faliment, aşa că administraţia câmpulungeană s-a înscris pe lista creditorilor cu circa 260.000 de lei de recuperat. Au trecut ani buni până când cei din Primărie s-au hotărât să reatribuie imensul spaţiu neutilizat, deşi solicitări au tot existat. Anul trecut au fost organizate licitaţii fără succes, apoi s-a trecut la negociere directă cu un singur ofertant: Xu Sheng Comimpex Balş, patronată de un afacerist chinez. Şi s-a încehiat afacerea pentru o redevenţă destul de mare, în valoare de aproape trei sute de mii de lei pe an. Numai că au trecut peste trei luni de la negociere şi spaţiul de peste 2.500 mp este tot neutilizat. Şi asta pentru că chinezul „oltean” a plecat anul trecut în ţara lui şi de atunci nu a mai dat niciun semn de revenire la Câmpulung. Potrivit primarului Liviu Ţâroiu, asiaticul ar fi solicitat modificarea unor condiţii din contractul de concesiune, numai că actul a fost redactat pe baza caietului de sarcini acceptat înainte de începerea negocierilor. „Deocamdată nu am primit niciun semn de la concesionar, dar l-am notificat în scris, i-am solicitat să vină să clarifice situaţia”, ne-a declarat primarul Ţâroiu.

Precedente: țeapă la concesionarea parcărilor, dezastru la clădiri monumentale

În anul 2009, Primăria Câmpulung a concesionat locurile de parcare din zona centrală a municipiului către Agromec, firmă continuatoare a fostului SMA din municipiu. Un leu pe oră era tariful perceput, aşa după cum încă se mai poate constata de pe plăcuţele rămase pe marginea străzilor. Numai că totul a durat doar o jumătate de an, trei luni fiind fără bani pentru Primărie, după ce firma nu a mai plătit redevenţa. Şi au început procesele pentru aproape o jumătate de milion de lei, procese fără rezultat final favorabil municipalităţii muscelene. Acum, Agromec e în insolvenţă, iar Primăria Câmpulung s-a înscris la masa credală.
Cazuri în care Câmpulungul a avut de pierdut din cauza proastei inspiraţii a liderilor comunităţii, a incompetenţei sau chiar a ghinionului sunt foarte multe. Astfel, în 2016 fostul primar Sorin Buta a câştigat procesul prin care i se cereau daune pentru un contract încheiat în anul 1999, pe când era în funcţie. Primăria a plătit unei firme din Bucureşti aproape şapte sute de mii de lei şi nu a scos niciun ban de la Buta. Apoi, în 2003 au început lucrările de reabilitare la monumentul de arhitectură care găzduieşte Casa de Cultură, fondurile fiind alocate de Ministerul Culturii. Nici acum nu s-a încheiat reabilitarea, deşi plata către executant a fost dublată, iar în urma unor procese Câmpulungul a fost obligat să plătească daune de circa trei sute de mii de lei şi să preia paza imobilului.
Nu în ultimul rând, proiectul lui Călin Andrei de reabilitare a centrului istoric şi a complexului Parc şi Băi Kretzulescu a produs o pagubă municipalităţii de peste opt milioane de lei, bani europeni care a trebuit să fie returnaţi din cauza nefinalizării proiectului care i-a lăsat cu ruine pe câmpulungeni.

 

Publicat în Economie

Aleşii câmpulungenilor au aprobat săptămâna trecută proiectul de buget local pe 2018, dar şi o listă de investiţii aproape identică celei de anul trecut. Primarul Liviu Ţâroiu are câteva obiective interesante pentru acest an, de mare atractivitate pentru câmpulungeni fiind, printre altele, reabilitarea Pieţei Primăriei, lucrare pentru care s-au alocat aproape trei milioane de lei.
Cu venituri totale estimate la 78.671.890 lei, bugetul include veniturile proprii în valoare de 27.784.000 lei. În condiţiile în care ar dispune doar de acestea, Câmpulungul ar avea bani doar pentru salariile din sistemul bugetar administrativ -  16.959.800 lei - şi pentru acoperirea cheltuielilor cu bunuri şi servicii - 12.757.000 lei. Însă veniturilor proprii le sunt adăugate şi alte alocaţii bugetare, inclusiv cele din PNDL, dar şi excedentul anilor anteriori, ajuns acum la 26.865.000 lei. Practic, această ultimă valoare asigură finanţarea tuturor investiţiilor propuse spre realizare în acest an.  

 

Publicat în Administratie

# Raiul bugetarilor se găseşte în administraţia musceleană

În ultimul an, salariile în administraţia câmpulungeană s-au mărit de trei ori. Sau nu, după cum susţine primarul Liviu Ţâroiu, care vorbeşte de o stabilire a acestora conform legii. Însă evidenţa este dincolo de nuanţarea edilului: salariile s-au umflat mai ceva ca un alergic la înţepătura de viespe. La ce nivel au ajuns la începutul lui 2018 veţi constata din lista inclusă în acest material.

Dacă până în 2016 curgeau pe Bulevardul „Pardon” lacrimile bugetarilor din Primărie şi a celor care îi jeleau pe motiv de salariu mic, începând cu 2017 s-a oprit râul trist şi sărat. În februarie anul trecut, primarul Liviu Ţâroiu a dovedit faptul că este foarte darnic atunci când nu e vorba de banii lui, ci de cei publici. Cu 20% au crescut atunci chenzinele celor din administraţie, atingând un nivel decent. Primarul şi viceprimarul erau pe stand-by atunci, dar în aprilie le-a venit şi lor cheful de shopping, primindu-şi majorarea prin grija partidului şi a statului grijuliu cu bugetarii. Apoi, în iulie 2017, s-a revărsat Cornul Abundenţei, după apariţia noii legi a salarizării, în unele cazuri fiind vorba chiar de dublarea veniturilor.

10 02Sunt edificatoare exemplele care îi vizează chiar pe capii Primăriei. În martie 2017, primarul Ţâroiu primea o indemnizaţie de 5.657 lei. Peste o lună ajungea la 7.345, apoi, în iulie, a urcat la 9.425 plus un „spor de periculozitate” pentru implementarea unui proiect cu fonduri europene, pentru ca, de la 1 ianuarie 2018, leafa edilului să urce la 12.350 lei!
Viceprimarul Mărgărin Blidaru a trecut şi el de la 5.657 lei la 7.975 şi, respectiv, 10.450 lei, iar secretarul Nicolae Ghinea a urcat la 10.260 lei de la un trecut sub 8.000 de lei.

Salariile de bază ale funcţionarilor publici din administraţia câmpulungeană începând cu 1 ianuarie 2018

# Funcţii publice de conducere
- secretar: 10.260 lei
- arhitect, director executiv: 10.070 lei
- şef serviciu: 7.505 lei
- şef birou: 6.650 lei
# Funcţii publice de execuţie
- auditor: între 3.778 şi 5.896 lei
- expert, consilier, inspector, consilier juridic: între 3.156 şi 5.700 lei
- referent de specialitate: între 2.526 şi 4.312 lei
- referent: între 2.313 şi 3.837 lei

Salariile de bază ale personalului contractual începând cu 1 ianuarie 2018

# Funcţii de conducere
- administrator public: 10.287 lei
- director, inspector şef, şef sector, şef compartiment: 7.600 lei
- director adjunct, inspector şef adjunct, contabil şef, inginer şef: 6.382 lei
- şef serviciu, şef secţie: 5.936 lei
- şef birou, şef atelier, şef laborator, şef oficiu: 5.596 lei
# Funcţii de execuţie
- consilier personal: între 3.947 şi 4.914 lei
- consilier, expert, inspector de specialitate, revizor contabil, arhitect, referent de specialitate, inspector casier: între 2.945 şi 4.914 lei
- consilier juridic: între 2.945 şi 4.914 lei
- tehnician-economist, secretar superior, referent, arhivist: între 2.742 şi 4.439 lei
- referent, inspector, arhivar, referent casier: între 2.317 şi 3.671 lei
- agent agricol: între 2.317 şi 3.407 lei;
- stenodactilograf, secretar-dactilograf, dactilograf: între 2.317 şi 3.932 lei
- secretar: între 2.317 şi 3.276 lei
- administrator, şef depozit: între 2.683 şi 3.671 lei
- casier, magaziner: între 2.317 şi 3.276 lei
- şef formaţie pază, pompieri, şef formaţie muncitori: între 3.052 şi 3.800 lei
- portar, paznic, pompier, guard, bufetier, manipulant bunuri, curier: între 2.432 şi 3.018 lei
- îngrijitor: între 2.106 şi 3.276 lei
- maistru: între 2.736 şi 3.671 lei
- şofer: între 2.632 şi 3.932 lei
- muncitor calificat: între 2.423 şi 3.538 lei
- muncitor necalificat: între 1.900 şi 2.883 lei
# Poliţia locală
(la salarii se adaugă şi indemnizaţie de hrană)
- şef serviciu: 7.505 lei
- poliţist local (funcţie publică): între 2.313 şi 5.700 lei
- agent pază (personal contractual): între 2.423 şi 3.018 lei
# Asistenţă Socială
- director executiv: 10.070 lei
- şef serviciu: 7.505 lei
- şef birou: 6.650 lei
- expert, consilier, inspector, consilier juridic: între 3.156 şi 5.700 lei
- referent de specialitate: între 2.526 şi 4.312 lei
- referent: între 2.313 şi 3.837 lei
# Evidenţa Persoanelor
- şef serviciu: 7.505 lei
- şef birou: 6.650 lei
- expert, consilier, inspector, consilier juridic: între 3.156 şi 5.700 lei
- referent de specialitate: între 2.526 şi 4.312 lei
- referent: între 2.313 şi 3.837 lei
# ADP
- director, inspector şef, şef sector, şef compartiment: 7.600 lei
- director adjunct, inspector şef adjunct, contabil şef, inginer şef: 6.382 lei
- şef serviciu, şef secţie: 5.936 lei
- şef birou, şef atelier, şef laborator, şef oficiu: 5.569 lei
- consilier, expert, inspector de specialitate, revizor contabil, arhitect, referent de specialitate, inspector casier, consilier juridic: între 2.945 şi 4.914 lei
- tehnician-economist, secretar superior, inspector, referent, arhivist: între 2.742 şi 4.439 lei
- referent, inspector, arhivar, referent casier: între 2.317 şi 3.671 lei
- administrator, şef depozit: între 2.683 şi 3.671 lei
- casier, magaziner: între 2.317 şi 3.276 lei
- şef formaţie pază, pompieri, şef formaţie muncitori: între 3.052 şi 3.800 lei
- portar, paznic, pompier, guard, bufetier, manipulant bunuri, curier: între 2.432 şi 3.018 lei
- îngrijitor: între 2.106 şi 3.276 lei
- maistru: între 2.736 şi 3.671 lei
- şofer: între 2.632 şi 3.932 lei
- muncitor calificat: între 2.423 şi 3.538 lei
- muncitor necalificat: între 1.900 şi 2.883 lei

Notă: Toate acestea sunt salarii de bază la care se pot adăuga diverse sporuri.

Liviu Ţâroiu, primarul Câmpulungului, în noiembrie 2017, la o şedinţă de rectificare a bugetului local:
”În niciun caz să nu vă gândiţi că avem în vedere o mărire!”.

Liviu Ţâroiu, primarul Câmpulungului, în decembrie 2017, la şedinţa de mărire a salariilor:
”N-am mărit salariile! Atenţie: n-am mărit salariile decât la şefii de servicii! Încă o dată vă spun, nu sunt măriri de salarii!”.

Un exemplu comparativ de majorare iulie 2017-ianuarie 2018:

Referent de specialitate (funcţionar public)
Salariu iulie 2017: între 1.927 şi 3.290 lei
Salariu ianuarie 2018: între 2.526 şi 4.312 lei

Publicat în Dezvaluiri

Inutilă, de obicei, dezbaterea proiectului de buget la Câmpulung a fost în acest an o parodie! Doar o mână de oameni în sală, cei mai mulţi din administraţia locală, în rest doi-trei obişnuiţi ai momentului. Au lipsit deloc surprinzător directori de instituţii şi firme coordonate de Primărie şi Consiliul Local, semn că se menţin tensiuni provocate de răscumpărarea acţiunilor de la Edilul CGA sau de dorinţa de a înlătura managerul de la Pieţe. Şi, ca să nu se piardă obiceiul, din două ore de discuţii jumătate de perioadă a fost alocată citirii proiectului care, oricum, fusese adus la cunoştinţa publicului. Iar unii dintre consilierii locali prezenţi la dezbatere au avut unele întrebări care, cu siguranţă, vor fi repetate în şedinţa de aprobare a bugetului.

Publicat în Culise
Pagina 1 din 7