Pe 25 şi 26 mai a avut loc cea de-a X-a ediţie a Zilelor Comunei Bradu. Primarul Dan Stroe şi echipa sa au reuşit să facă din nou din acest eveniment o sărbătoare specială, la care au participat mii de oameni şi numeroşi oficiali.

4 bradu02Sâmbătă seara, pe scena din incinta Bazei Sportive au urcat artişti îndrăgiţi precum Emilia Ghinescu, Niculina Stoican, Emilia Dorobanţu, Cristina Voicu, Elena Ionescu (Mandinga), Speak şi Libelula, Anna Lesko şi Dorian Popa. Evenimentul a fost prezentat de Ilinca Vandici şi s-a încheiat cu un spectaculos foc de artificii.
Primarul Dan Stroe a premiat și fidelitatea în dragoste. Astfel, au fost premiate 17 cupluri din comună care au împlinit 50 de ani de căsnicie neîntreruptă. Și oficialitățile județului au primit plachete de Excelență pentru buna colaborare și pentru sprijinul pe care l-au oferit comunei Bradu ori de câte ori a fost nevoie.
Tot cu ocazia Zilelor Comunei Bradu au fost comemorați și eroii căzuți pe câmpurile de luptă și s-a aprins simbolic Flacăra Centenarului Marii Uniri. Urmașii celor care s-au jertfit pentru libertatea țării au primit diplome centenare, în semn de recunoștință și apreciere pentru strămoșii lor care au căzut la datorie. O dovadă elocventă că Primăria Bradu nu își uită eroii.
”Țin să le transmit «La mulți ani!» locuitorilor comunei Bradu, le mulțumesc pentru că mi-au fost și îmi sunt alături și să aibă încredere în mine, că tot ceea ce fac eu fac pentru ei și pentru comunitate. Mă bucur că artiștii care au evoluat pe scenă au fost pe gustul tuturor și că brădenii s-au bucurat de o zi frumoasă, încheiată cu un spectaculos foc de artificii”, a spus primarul comunei Bradu, Dan Stroe.

Publicat în Administratie

În toamna lui 2015, la capătul a peste cinci ani de procese, Primăria Piteşti câştiga definitiv şi irevocabil dreptul de proprietate asupra terenului de zeci de hectare de la fostul CET Sud. Iar la scurt timp Primăria Pitești a anunțat că acolo vrea să facă un parc industrial și a luat legătura cu mai mulți potențiali mari investitori.

Numai că în 2016 oficialii Primăriei au descoperit la OCPI Argeș că o bună parte dintre proprietățile pentru care municipalitatea pretinde dreptul de proprietate se suprapun cu alte proprietăți de la Bradu. Cum soluționarea pe cale amiabilă nu a fost posibilă, Primăria Pitești a declanșat o acțiune în instanță la Tribunalul Argeș, prin care a cerut ca Primăria Bradu să fie obligată să emită certificatul de urbanism pentru terenul aflat în litigiu. Iar până acum au fost 10 termene ale procesului, următorul termen fiind pe 11 mai.
„Procesul merge prost de tot. Sunt sute de suprapuneri constatate la Oficiul de Cadastru Argeș. Deocamdată, acest proces ne ține blocați. Avem nevoie maximă de acel teren. Sunt mulți investitori interesați de viitorul parc industrial. Deocamdată nu putem face absolut nimic pe acel teren până nu se clarifică situația în instanță”, spune primarul Cornel Ionică.
Situația este cu atât mai încurcată cu cât la ultimul termen magistrații Tribunalului Argeș au constatat nulitatea raportului de expertiză și au revenit cu adresă către expertul Cornel Vlăsceanu pentru a efectua și depune raportul de expertiză cu obiectivele inițiale, respectiv să precizeze dacă suprafaţa de 704.724 mp pentru care Primăria Pitești pretinde un drept de proprietate se suprapune cu alte proprietăţi publice ori particulare neintabulate în cartea funciară, inclusiv cu căile ferate existente în zonă. Magistrații i-au cerut expertului și să precizeze suprafaţa neafectată de suprapuneri din totalul de 704.724 mp în legătură cu care Primăria Pitești solicită eliberarea certificatelor de urbanism în speţă.

 

Publicat în Administratie

Săptămâna trecută, locuitorii comunei Bradu din Argeș au participat la slujba de sfinţire a apei, ținută în cadrul bisericii din Bradu de Jos. Această apă sfințită, care poate fi consumată pe tot parcursul anului, este cunoscută sub denumirea de Agheasmă Mică. Sfințirea apei în comuna Bradu a avut loc la noul izvor realizat de autoritățile locale. La eveniment au participat reprezentanți ai autorităților locale și județene, primarul Dan Stroe și viceprimarul Gheorghe Negoi.
„Hristos a înviat! Dragi brădeni, astăzi, în zi de mare sărbătoare pentru noi creștinii, Izvorul Tămăduirii, am avut nespusa bucurie ca, în prezența a numeroase personalități ale județului nostru și a multora dintre dumneavoastră, să inaugurăm și să sfințim prin slujba părinților Parohiei Rotulești prima fântână publică de mare adâncime din comuna noastră. Fântâna este amplasată lângă lacul de lângă fostul sediu al Poliției, în Bradu de Jos, și are o adâncime de 203 metri. Este de prisos să mai vorbim despre utilitatea acesteia pentru comunitate, sens în care intenționez ca în viitorul apropiat să forăm cel puțin încă două fântâni de acest tip, una în Bradu de Sus, la Căminul Cultural, și una în Geamăna, în dreptul fostului cămin. Doamne ajută!”, a spus primarul Dan Stroe.

Publicat în Administratie

# Radu Bănică e cercetat pentru abuz în serviciu după ce a semnat un titlu de proprietate pentru un teren mutat de la Bradu la Pitești și din care jumătate a ajuns în final la rudele sale # Dosarul, aflat deocamdată in rem, vizează o retrocedare ilegală de terenuri, prin mutarea a 6.400 mp de teren de la Bradu în Pitești, chiar în spatele Stadionului Nicolae Dobrin. În prezent, în cartea funciară, pe 3.000 de mp din acel teren figurează ca proprietari mama și mătușa lui Radu Bănică. În același dosar apare și numele lui Florin Frătică, fostul primar de la Bradu # Radu Bănică a mai fost director la Cadastru între iulie 2010 și iulie 2012 și a semnat titlul de proprietate pentru respectivul teren, din care 3000 mp au ajuns la bunica sa și ulterior la mama și mătușa sa

Propus de PSD Pitești pentru postul de director al Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară Argeș, consilierul local Radu Bănică (a mai deținut această funcție între iulie 2010 și iulie 2012) apare într-un dosar deschis de DNA Pitești pentru abuz în serviciu. În același dosar, cu numărul 171/P/2015, apare și numele lui Florin Frătică, fostul primar de la Bradu. Dosarul, aflat deocamdată in rem,  vizează retrocedarea ilegală a unui teren de 6.400 mp, teren „teleportat” de la Bradu chiar în Pitești, în spatele Stadionului Nicolae Dobrin. O practică asemănătoare cu cea a mutării terenurilor Ilenei Brătianu de la Rătești în Pădurea Trivale. Terenul a fost dat în 2011, an în care Radu Bănică era director la OCPI Argeș. Jurnalul de Argeș vă prezintă, în exclusivitate, toate detaliile acestei puneri în posesie cu multe semne de întrebare.

Cum a ajuns dosarul la DNA

În 2015, adevărații proprietari ai terenului de 6.400 mp din Pitești, din spatele Stadionului Nicolae Dobrin au dorit să intre în posesia terenului. Numai că au avut surpriza neplăcută să descopere că respectivul teren era în proprietatea altor persoane.  Adevărații proprietari au strâns documente și au făcut plângere la DNA Pitești, reclamându-i pe Radu Bănică, pe Florin Frătică, fostul primar de la Bradu, și pe fosta secretară a Primăriei Bradu pentru abuz în serviciu.
În 2000, moștenitoarea Marina Șerboianu a făcut o cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafața de teren de 0,64 hectare în comuna Bradu, teren ce provenea de la tatăl acesteia, Dan P. Chiriță. Concret, defunctului Dan P. Chiriță i se reconstituise în baza Legii nr. 18/1991 dreptul de proprietate pentru suprafața de 2,56 ha, provenind dintr-un total de 3,20 hectare. Practic, rămăsese o diferență de 6.400 mp pentru care Comisia Locală de Fond Funciar Bradu încheiase procesul-verbal de punere în posesie, dar pentru care nu a fost emis titlul de proprietate.
Drept urmare, în martie 2008, Marina Șerboianu a introdus acțiune în instanță, atât în nume propriu, cât și ca reprezentantă a celeilalte moștenitoare, Manu Gherghina, prin Manu Viorica, Tudose Floarea și Dan Gheorghe, solicitând reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenul respectiv. Iar pe 18 martie 2011, Judecătoria Pitești, printr-o sentință semnată de președintele completului Elena Bărbulescu, le dă câștig de cauză reclamanților și obligă Comisia Locală de Fond Funciar Bradu „să elibereze documentația necesară eliberării titlului de proprietate pe numele Dan P. Chiriță, cu moștenitori Șerboianu Marina, Manu Gherghina, Tudose Floarea, Dan Gheorghe pentru suprafața de 0,64 hectare cu amplasamentul înscris în procesul-verbal de punere în posesie nr. 11/28.10.2010”. În sentință scrie și negru pe alb unde se află terenul în litigiu: în comuna Bradu, tarlaua 17, parcela 115, având ca vecinătate zona CFR în partea de vest (spre Costești - n.red), așa cum este menționat și în actul de vânzare din 1936. Numai că în procesul-verbal de punere în posesie din 28.10.2010, semnat de Florin Frătică și secretara Daniela Chira, moștenitorii sunt puși în posesie pe tarlaua 23, parcelele 313 și 315, fără a se specifica pe undeva unde este respectiva tarla. Instanța nu scrie nicăieri ca terenul să fie dat în altă parte și pe alt amplasament.

Unchiul unui bun prieten și coleg al lui Radu Bănică, împuternicit pentru a obține titlul de proprietate

Pe 7 iulie 2011, la doar patru luni după sentința definitivă a Judecătoriei Pitești, moștenitorii îndreptățiți să obțină terenul de 6.400 mp de la Bradu îl împuternicesc, prin procură notarială semnată la notărița Gabriela Chiran, pe un anume Virgil Șerboianu să se prezinte și să îi reprezinte la OCPI Argeș și la toate autoritățile competente în vederea obținerii titlului de proprietate.
Iar acest Virgil Șerboianu este unchiul lui Florin Șerban, angajat la OCPI Argeș și bun prieten cu Radu Bănică.
Pe 6 septembrie 2011, după obținerea sentinței Judecătoriei Pitești din 18 martie 2011, Primăria Bradu înaintează OCPI Argeș „documentația necesară emiterii titlului de proprietate privind autorul Dan P. Chiriță, cu moștenitorii Șerboianu Marina, Manu Gherghina, Tudose Floarea și Dan Gheorghe, pentru suprafața 6.400 mp.

Acuze potrivit cărora documentațiile cadastrale ale adevăraților proprietari ar fi fost șterse ilegal din grafica OCPI Argeș

4 BanicaÎn baza procesului-verbal de punere în posesie din 28.10.2010 pentru suprafața de 6.400 mp (proces-verbal semnat de către Florin Frătică, la acea dată primar, și de secretara Daniela Chira), cu amplasament în tarla 23, parcelele 313, 315, situate în Pitești, s-a emis titlul de proprietate nr. 141261/19.09.2011, titlu de proprietate ce a fost semnat chiar de către Radu Bănică. O altă problemă legată de procesul-verbal de punere în posesie: acesta figura în extravilan Pitești, deși era în intravilan.
Surse apropiate anchetei susțin că, pentru a nu exista probleme, în speță suprapuneri la scrierea titlului de proprietate, din grafica Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară Argeș au fost șterse, la indicațiile directorului Radu Bănică, „documentații cadastrale întocmite pentru imobile aparținând proprietarilor de drept din acea zonă”.
Astfel, în scurt timp, moștenitorii lui Dan P. Chiriță, prin împuternicitul lor Virgil Șerboianu, au devenit proprietari asupra unei suprafețe de 6.400 mp situată în intravilanul Piteștiului, chiar în spatele Stadionului Nicolae Dobrin, deși dreptul lor de proprietate fusese validat pentru 6.400 mp situați în extravilanul comunei Bradu, undeva la limita cu orașul Costești.
În noiembrie 2011, la două luni după emiterea titlului de proprietate, suprafața de 6.400 mp din spatele Stadionului Nicolae Dobrin a fost dezmembrată în două loturi, unul de 3.000 mp și altul de 3.400 mp. Pe 29 noiembrie 2011, cele două loturi au fost înscrise în cartea funciară la OCPI Argeș.

Bunica lui Radu Bănică, de la Lunca Corbului, a cumpărat aproape jumătate din terenul mutat de la Bradu la Pitești

Iar surprizele nu se opresc aici. Pe 28 februarie 2012, printr-un contract de vânzare-cumpărare încheiat tot la biroul notăriței Gabriela Chiran, aflat la doi pași de sediul OCPI Argeș, Aurelia Corbu, bunica maternă a lui Radu Bănică, directorul de la Cadastru, cumpără lotul de 3.000 mp pentru suma de 24.000 lei. Iar această bunică locuia tocmai în Lunca Corbului. Și aici se pune firesc întrebarea: cum a ajuns o bătrână din Lunca Corbului să cumpere teren tocmai în Pitești? Trebuie precizat că și această tranzacție a fost făcută, ca împuternicit al moștenitorilor, de către Virgil Șerboianu, unchiul colegului de la OCPI Argeș.
În prezent, în cartea funciară a terenului de 3.000 mp dat ilegal în spatele Stadionului Nicolae Dobrin, figurează ca proprietari acum (după ce bunica lui Radu Bănică s-a stins din viață în 2014) Corbu Iulia Liliana - mama lui Radu Bănică, și Niță Florina Zenovia - mătușa aceluiași Radu Bănică, cel pe care PSD Pitești vrea să îl pună din nou director la OCPI Argeș.

Ce spune Radu Bănică: „Nu mi se pare corect că aceste lucruri apar după ce am fost propus director. În momentul în care unii aud că ai putea să te ridici în vreun fel, vin să îţi dea în cap”

5 facsimilAșa cum e normal, am luat legătura și cu Radu Bănică, fostul și probabil viitorul director al OCPI Argeș, pentru a ne spune mai multe legat de dosarul aflat la DNA Pitești. „Nu am fost citat la DNA până acum. În spatele acelui titlu de proprietate există o sentință judecătorească, în care scrie negru pe alb și unde să se scrie acel titlu de proprietate. Instanța a obligat Comisia Locală de Fond Funciar Bradu să înainteze Comisiei Județene de Fond Funciar Argeș și să scrie un titlu de proprietate pentru care se află deja un amplasament. Comuna Bradu, neavând teren în amplasamentul inițial, i-a dat teren în altă parte, cum se procedează. Pe Legea 18, n-a fost nimeni obligat să fie pe vechiul amplasament. Procesul-verbal de punere în posesie este fix acolo unde s-a eliberat titlul de proprietate. La noi a venit titlul de proprietate doar pentru a îl scrie. Aceste lucruri trebuie spuse. Conform sentinței Judecătoriei Pitești, nimeni nu a schimbat amplasamentul. Ca exemplu, tot Turceștiul este pus în posesie de Primăria Bradu, dar administrativ-teritorial ține de Pitești. Și la Bascov și în alte locuri s-au întâmplat asemenea lucruri. De ce? Pentru că Piteștiul s-a mărit, iar terenurile erau pe fostul CAP Bradu sau CAP Bascov ș.a.m.d. Și bineînțeles că oamenii au avut terenurile acolo. Într-adevăr, s-ar putea ca terenul la care faceți referire să nu fi fost acolo în primă fază. Dar acolo unde terenul a fost, din câte îmi aduc aminte, un complex de porci și nu s-a mai putut pune în posesie. Este ca și în cazul blocurilor din Pitești. Nu se mai poate pune în posesie și li se dă în echivalent. Procesul-verbal de punere în posesie este semnat de Primăria Bradu și consfințit de către o instanță judecătorească. Ce poate să fie în neregulă cu acest titlu?”, spune Radu Bănică.
Legat de afirmația lui Radu Bănică potrivit căruia a fost dat alt amplasament pentru terenul de la Bradu, legea spune clar că amplasamentul nou trebuie să aibă aceeași valoare cu vechiul amplasament. Însă în acest caz valoarea terenului de la Pitești este cu mult mai mare decât cea a terenului de la Bradu, prețul unui mp de teren intravilan în Pitești fiind unul incomparabil mai mare față de un mp de teren extravilan la Bradu.
Legat de acuzele potrivit cărora anumite documentații cadastrale ar fi fost șterse din grafica OCPI Argeș, Radu Bănică spune că „să facă dovada cei care fac acuzele că a fost șters vreodată ceva de către mine sau de altcineva. Eu nici măcar nu știu să lucrez așa ceva, habar nu am. Eu sunt jurist de meserie. Într-adevăr, și asta este o mare prostie a ANCPI și a legilor, pentru că s-a dat drumul în 1999 să se facă documentații cadastrale, când nu exista o bază de date grafică în care să pui cadastrele, și cadastrele nu se făceau în coordonate stereo. Și dacă ai fi avut o bază de date grafică, nu ai fi putut pune cadastrele în ea pentru că acestea nu aveau coordonate. Prostia a plecat din legiferare de la bun început. Cei care și-au făcut documentațiile în acei ani pot avea surpriza să nu își găsească documentația în baza de date grafică. Nu este singurul caz. Deși acel dosar de la DNA este din 2015, după cum spui tu, dintr-odată, după ce am fost propus director, apar aceste lucruri. Nu mi se pare corect. Nu e niciun fel de coincidență. Eu am fost unica propunere a PSD pentru această funcție și s-a votat în unanimitate. În momentul în care unii aud că ai putea să te ridici în vreun fel, vin să îți dea în cap”.

Un alt fost director de la OCPI Argeş a stat trei ani în puşcărie pentru o neregulă asemănătoare

Fostul deputat PDL de Argeş Sorin Pandele a fost condamnat în ianuarie 2014  de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la cinci ani închisoare cu executare și eliberat condiționat în februarie 2017, după ce a executat trei.  
Conform procurorilor DNA, „Sorin Pandele a dispus nelegal efectuarea unor corecturi în documente prin înlocuirea comunei Bradu cu municipiul Piteşti, inclusiv vecinătăţile. Totul în baza unor documente false, emise de Costel Zamfir. Toate modificările au fost certificate de Pandele, ca director al OCPI Argeş”.
Potrivit procurorilor DNA Piteşti, care pe 16 iunie 2010 l-au trimis în judecată pentru mai multe infracţiuni de corupţie în legătură cu funcţia pe care a deţinut-o, aceea de director al Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (OCPI), la data de 27 septembrie 2007, în baza unei înţelegeri anterioare, Pandele a primit 190.000 lei cu titlu de mită de la Elena Cornelia Păun.
În schimbul banilor, Pandele avea să-şi exercite defectuos atribuţiile de director al OCPI Argeş şi să emită, în mod nelegal, titlu de proprietate la baza căruia au stat documentele false amintite.

Radu Bănică, lovit cu capsatorul în cap în 2011 de iubita înşelată

În iulie 2011, Radu Bănică și fosta sa iubită, Elena Iagăr, au fost protagoniștii unui incident violent petrecut chiar în biroul șefului OCPI Argeș. Extrem de afectată după ce a citit în Jurnalul de Argeș că iubitul ei a petrecut o vacanţă luxoasă în Dubai cu altă femeie, Elena, care a avut o relaţie de câțiva ani cu Bănică, a încercat să aibă o discuţie lămuritoare cu acesta. Elena a venit val-vârtej la sediul OCPI Argeş şi a intrat în biroul directorului Radu Bănică pentru a-i cere socoteală cu privire la noua idilă. Cei doi au avut un schimb dur de replici, după care s-au luat la bătaie. Radu Bănică a început să ţipe din senin, ba i-a chemat în ajutor şi pe angajaţii firmei de pază cu care OCPI Argeş avea contract. Mai mult, a răcnit şi la secretară, căreia i-a reproşat că nu şi-a respectat fişa postului şi nu l-a apărat, permiţându-i Elenei Iagăr accesul în birou. Din cauza limbajului agresiv folosit de fostul iubit, dar şi a insultelor pe care acesta i le aducea, Elena s-a enervat şi a aruncat cu capsatorul şi cu scrumiera de pe birou înspre Radu Bănică. Deşi avea în faţă doar o femeie, şeful de la Cadastru s-a panicat şi a ripostat extrem de violent. Şi-a înşurubat mâinile pe gâtul celei care i-a fost iubită  și a trântit-o la pământ. Elena nu s-a lăsat nici ea mai prejos şi i-a cărat domnului director, aflat deasupra, suficienţi pumni în spinare cât să-i rupă cămaşa şi să-i învineţească spatele.

Radu Bănică dădea bani prin contracte de împrumut

În 2010, Jurnalul de Argeș dezvăluia și preocupările nu tocmai ortodoxe ale lui Radu Bănică şi ne referim aici, în principal, la împrumuturi date altor persoane. În perioada 2008-2009, Radu Bănică a încheiat contracte de împrumut cu mai multe persoane. Alexandru Crivac a legalizat pe parcursul unui an de zile trei contracte de împrumut (nr. 6127/04.12.2008, 1261/12.03.2009 şi 3429/21.12.2009) în valoare totală de 3.320 de euro, bani luaţi de la Bănică. Urmează Valentin-Dumitru Amzăr, care s-a împrumutat, tot de la  Bănică, de 13.000 de euro (contract de împrumut cu garanţie imobiliară nr. 6523/23.12.2008), bani pentru care a pus gaj un teren de 4.400 mp situat în apropiere de Mioveni. Al treilea este Alin Oprescu, pentru care Judecătoria Piteşti a aprobat cererea de executare silită, deoarece n-a reuşit să achite, la scadenţă, datoria de 2.600 de euro pe care a făcut-o la acelaşi Iuliu Radu Bănică (contract de împrumut nr. 5520/06.11.2008). Ultimul debitor (şi cel mai celebru) este subofiţerul SRI Florin Măceşanu, care a fost trecut în rezervă din cauza complicaţiilor financiare nedemne cu statutul său şi care s-a împrumutat cu 4.700 de euro de la fostul director al OCPI Argeş, după cum atestă contractul de împrumut nr. 6053/02.12.2008.

 

Publicat în Dezvaluiri
Miercuri, 28 Martie 2018 20:47

Investiţii de 12 milioane lei la Bradu

În acest an, comuna Bradu va beneficia de investiţii în valoare totală de aproximativ 12 milioane lei. Din această sumă se vor continua lucrările în derulare şi se va da startul unor proiecte noi. Sunt prinse în buget extinderi ale reţelei de alimentare cu apă pe 8 artere. Se va contiunua acţiunea de asfaltare a străzilor, lucrare prioritară pentru primarul Dan Stroe.
Lacul de pe strada Buna Vestire va beneficia de lucrări ale malurilor de protecţie. Se vor decolmata heleşteele şi canalele, operaţiune de strictă necesitate, mai ales după inundaţiile din această lună. Se vor extinde reţelele de iluminat, gaze, canalizare menajeră în zonele în care nu există acoperire pe aceste utilităţi. Se va continua şi amenajarea de trotuare în localitate: strada Principală, zona Târg săptămânal - Pasarelă DN 65B, strada CET-ului, strada Buna Vestire, strada Morocești, strada Vergelani, strada Gării, strada Tăbăcăriei, strada Serelor. Străzile afectate de lucrările la reţeaua de canalizare vor fi reparate. De asemenea, se vor continua lucrările la Baza Sportivă şi se va demara proiectul de construcţie a primei creşe din localitate, proiect finanţat prin PNDL II.

 

Publicat în Administratie

# Octogenarul Gheorghe Aurel Ioniță ne-a trecut pragul redacției pentru a-și spune necazul

Gheorghe Aurel Ioniță, un octogenar din Bradu, s-a trezit că pe terenul său şi al altor zeci de localnici au fost suprapuşi, cu titluri de proprietate alţi cetăţeni din Costeşti, totul ca urmare a unui protocol încheiat între primăriile celor două localităţi şi contestat de păgubiţi. De cealaltă parte, oficialii Primăriei Bradu spun că suprapunerea este doar virtuală, dar recunosc că, într-adevăr, din cauza ei, oamenii nu-și pot valorifica terenurile așa cum vor (de exemplu, nu le pot vinde). În total, aproape 100 de localnici din Bradu sunt  în această situaţie. Aceeași primărie i-a dat în judecată, încă din 2016 pe cetățenii de la Costești,  pentru anularea cărților funciare și a lucrărilor de cadastru. Soluţia întârzie să vină, iar oamenii cred că se urmăreşte o tergiversare a soluţionării acestei chestiuni până la moartea lor (majoritatea sunt bătrâni).

„Tatăl meu a moștenit de la tatăl lui 5 hectare și jumătate de pământ pe magistrala București-Pitești, pe ceea ce se numea atunci Șoseaua Popeștilor. Pământul era cumpărat de bunicul meu, de la Nicolae Golescu, boierul nostru de la Golești, cărturar și mare patriot, care și-a vândut şi alte terenuri, ca să facă un capital cu care să participe la Unirea de la 1918. Pe vremea aceea, boierii își vindeau pământul ca să construiască o țară. Acum, baronii îşi vând țara ca să-și construiască palate”. Așa își începe povestea Gheorghe Aurel Ioniță, 82 de ani, din Bradu, bunic și străbunic. În contul acestei proprietăţi a înaintaşilor săi a devenit proprietar al unei suprafețe la Bradu de Sus pe care și-ar dori s-o lase moștenire nepoților, dar se teme că nu va mai avea ce. El și alte zeci de persoane din aceeași localitate aproape 100 de proprietari s-au trezit că pe terenurile lor au titluri și alți cetățeni din Costești și suspectează că la mijloc ar fi vorba de interese obscure în urma cărora el și ceilalți bătrâni vor rămâne fără pământuri.
Oamenii își caută dreptatea pe unde pot, în instanțe, la Guvern, la Președinție, în presă și din nou în instanță. „Din anul 2008, întreaga suprafață care ne aparține de drept și de fapt a fost acaparată, cu acordul fostului primar de la Bradu, Florin Frătică, de către Primăria Costești, prin primarul Baicea, care a suprapus pe proprietatea noastră zeci de pseudo-proprietari. Cu toate acestea, arendașul a continuat să ne onoreze contractul, deși terenurile ne-au fost suprimate de pseudo-proprietari. Acest gest aparent cavaleresc a contribuit la perpetuarea actului infracțional. După opinia noastră, operațiunea a fost bine orchestrată. Prin tactica tergiversării soluționării problemelor noastre se așteaptă probabil moartea noastră și pierderea urmei acestor terenuri”, mai spune bătrânul.
În noiembrie 2013, omul a sesizat Parchetul de pe lângă Judecătoria Pitești printr-o plângere penală îndreptată împotriva lui Florin Frătică, împotriva lui Ion Baicea și împotriva directorului OCPI Argeș, Iustin Valentin Olteanu, pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor și abuz în serviciu, prin îngrădirea unor drepturi.

Primăria Bradu: „Nu s-a ajuns la nicio înțelegere”

Iată cum explică Primăria Bradu această eroare: „Este vorba doar de o suprapunere vitruală. Domnul Ioniță crede că este o suprapunere reală. În realitate, este vorba de o lucrare cadastrală efectuată de Costești, petru trei proprietari din Costești, care, atunci când s-a înregistrat la Oficiul Județean de Cadastru, a fost transpusă în mod greșit pe un teren ce aparține administrativ de localitatea Bradu, tarlaua 16, parcela 111. Se blocheză  efectiv 150 de hectare de la Bradu, suprafață de teren a unor proprietari de la Bradu. Când am dorit și noi să facem planul parcelar pentru cele 150 de hectare din tarlaua 16, parcela 111, nu am mai putut să avizăm planul pentru că în OCPI au apărut acele lucrări ale Costeștiului care erau făcute înaintea alor noastre, iar pentru considerentul acesta am rămas cu planul parcelar blocat. Aceasta este toată situația creată de fapt și de drept, pe calea administrativă s-a luat legătura între primari, domnul Frătică, la vremea aceea, și domnul primar Baicea, pentru rezolvarea acestei probleme, pentru a-i face pe cei trei cetățeni de la Costești să-și refacă lucrările cadastrale, amiabil, pe declarațiile lor și pe cheltuiala noastră. Nu s-a ajuns la nicio înțelegere, pentru că cetățenii de la Costești n-au vrut să dea nicio declarație că pe propria lor răspundere vor să-și rectifice lucrarea cadastrală”, a declarat, pentru Jurnal de Argeș, specialistul primăriei Bradu, Eleonora Chiran.

Primăria Bradu i-a dat în judecată pe cetăţenii de la Costeşti

„Și-n momentul acesta este o eroare. Noi am apelat la instanță, din 2016. Dosarul a fost înregistrat, mai întâi, la Judecătoria Pitești, apoi, trecut la Judecătoria Costești. Primăria Bradu i-a dat în judecată pe cei trei cetățeni de la Costești pentru anularea cărții funciare și a lucrării de cadastru. Concret, referitor la cazul domnului Ioniță, lucrarea sa este blocată de cele trei lucrări ale Costeștiului. Dumnealui vrea să-și intabuleze terenul. Momentan poate să-și ia subvenția, dar nu poate să-și intabuleze terenul, pentru că primul înregistrat este cetățeanul de la Costești. Acum, domnul Ioniță nu poate, spre exemplu, să-și facă acte de dispozițe și să vândă respectivul teren, chiar dacă este proprietar”, mai spune Eleonora Chiran.
Dacă instanța nu va decide în favoarea primăriei Bradu, oamenii nu vor putea niciodată să-şi vândă pământurile. „Nu e numai d-l Ioniță în această situație. Sunt 100 de cetățeni din Bradu cu lucrările blocate, în aceeași situație. Noi sperăm ca instanța să priceapă lucrul ăsta astfel încât, prin refacerea lucrărilor cadastrale, să-i deblocăm pe toți 100 (care au în proprietate 150 de hectare)”, mai spune specialistul Primăriei Bradu.

„Dorim soluționarea cauzei, pentru a putea muri liniștiți”

În inuarie 2018, bătrânul s-a adresat din nou cu o sesizare Judecătoriei Pitești, sperând ca instanţa să facă lumină mai repede în cazul împroprietăririi cetățenilor de la Costești pe terenurile localnicilor de la Bradu și să constate nulitatea absolută a documentelor parcelare și cadastrale emise proprietarilor de la Costești (38 la număr): „Noi, la vârsta pe care o avem, dorim soluționarea cât mai urgentă a cauzei noastre, la modul la care v-am solicitat, pentru a putea muri liniștiți”   

Publicat în Actualitate

Săptămâna trecută, la Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice și Fondurilor Europene s-a semnat contractul de finanțare pentru construirea unei creșe în comuna Bradu. Potrivit primarului localității, Dan Stroe (foto), valoarea totală a investiției este de 2.476.890 lei, iar proiectul se va derula în cadrul Programului Național de Dezvoltare Locală 2.
Deși inițial se dorea amplasată în incinta Şcolii «Ion Creangă» din Bradu de Jos, creșa va fi construită totuși pe amplasamentul vechiului Cămin Cultural din Geamăna. În jur de 50 de copii din Bradu şi din alte localităţi limitrofe vor beneficia de serviciile creşei.

Publicat în Administratie

O cititoare din comuna Bradu, Nicoleta Damian, ne-a trimis pe Messenger mai multe fotografii în care ne prezintă condițiile dezastruoase în care circulă brădenii pe o străduță din localitate. Pozele cu pricina ilustrează cum noroiul și gropile împânzesc strada neasfaltată, despre care cititoarea noastră afirmă că e pietruită anual de către localnici.

16 03„Bună ziua! Mă gândeam că poate vă interesează și ce NU face primarul din Bradu. Cei care locuim pe platoul Prundu suntem nevoiți în fiecare an să cumpărăm camioane de piatră pentru a putea ieși cu mașina de pe strada Fragilor. În noiembrie și decembrie domnul primar a asfaltat câteva străzi paralele cu strada Fragilor, asfalt care evident nu va ține. Sunt gropi și noroi peste tot. Adaug câteva poze pentru a vedea cum ne rupem noi mașinile zilnic. Aceste poze sunt făcute azi (n.red. - 30 ianuarie a.c.), imaginați-vă cum a fost acum 2-3 zile. Domnul primar, ca toți politicienii promite că face canalizare, că face drumuri, însă nimic... Plătim taxe și impozite doar...”, spune Nicoleta Damian.

Publicat în Administratie

Real, noul club înființat de autoritățile locale de la Bradu, pare la prima vedere un proiect de mare succes. Însă, pentru a aloca o sumă considerabilă de bani pentru o echipă de fotbal de Liga a V-a și pentru două secții, de gimnastică și handbal, este un lucru mai mult decât forțat. Dar, haideți să vedem ce a postat chiar clubul Real Bradu în legătură cu acest subiect pe o pagină de socializare.

„Toate cheltuielile noastre se pot verifica și dovedi în actele contabile”

„Clubul Sportiv Real Bradu a fost înființat din dorința de a atrage în viața sportivă locuitorii comunei noastre și în special copiii de pe raza comunei Bradu. Avem în prezent activitate în cadrul a trei secții: FOTBAL, unde avem echipa de seniori (ai cărei jucători au evoluat din plăcere, până în prezent niciun jucător nefiind remunerat); FOTBAL - juniori, unde avem 4 grupe de copii, în total 60 de copii (20 din Bradu), GIMNASTICĂ, unde avem în prezent 40 de copii (toți din Bradu) și HANDBAL, unde avem 18 copii (14 din Bradu). Cât privește bugetul clubului nostru, de la înființare, din luna mai 2017 și până în prezent, ne-au fost alocați 130.000 lei (1 miliard și 300 milioane), din care s-au plătit: echipamente fotbal seniori plus  materiale necesare funcționării plus mingi, echipamente fotbal juniori, echipamente gimnastică plus materiale necesare activității (saltele, spaliere), echipament handbal plus mingi, turnee Gimnastică (Buzău, București de două ori, Bușteni), care includ taxa de participare, transport, cazare și masă pentru toți copiii participanți, taxe AJF, taxe AJH și salarii antrenori. Toate cheltuielile noastre se pot verifica și dovedi în actele contabile. Clubul Sportiv Real Bradu este un club nou, curat, care dorește să aibă o activitate cât mai transparentă și orice asociere cu vechiul club nu ne face cinste”.

 

Publicat în Sport

Din această lună, pe rolul Curții de Apel București se află un dosar în care procurorii DNA îi acuză de instigare la abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave pe Florin Frătică, fostul primar de la Bradu și pe Daniela Manolache, fost jurist al Primăriei Bradu și prim procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Urziceni. Cei doi sunt judecați în dosarul acordării unei despăgubiri ilegale de peste 35 de milioane lei primite de la ANRP. În același dosar mai sunt judecați frații Lenuța și Jean Georgescu, beneficiarii despăgubirii ilegale, ambii fiind acuzaţi de complicitate la instigare sub forma participaţiei improprii la abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave. Jurnalul de Argeș a consultat rechizitoriul DNA și vă prezintă detalii în premieră.

ANRP a sesizat DNA după patru ani de la retrocedarea ilegală

Cazul retrocedării ilegale a fost deschis în iunie 2014, după ce ANRP a sesizat DNA legat de un dosar de despăgubiri întocmit de către Comisia Locală de Fond Funciar Bradu. Un prim detaliu ciudat: sesizarea ANRP către DNA a venit după patru ani de la acordarea despăgubirii, una dintre cele mai mari din istorie.
După cum spun procurorii anticorupţie, în 2009, fraţii Georgescu Lenuţa şi Georgescu Jean au depus o cerere înregistrată la Primăria Bradu prin care au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate în baza legilor fondului funciar pentru o suprafaţă de 16 ha, despre care afirmau că reprezintă o diferenţă la care erau îndreptăţiţi.
După cum spun procurorii DNA, „Printr-o adresă din 27 octombrie 2009, Florin Frătică, la acea vreme primar al comunei Bradu, le-a comunicat, atestând în fals, că au de primit mai mult decât ceruseră, respectiv 19,13 ha de teren. Acesta a precizat însă că reconstituirea dreptului de proprietate nu se mai poate realiza pe cale administrativă din cauză că termenul de depunere a cererilor a expirat, chiar din culpa Comisiei locale de fond funciar Bradu şi a lăsat să se înţeleagă că singura posibilitate rămânea deschiderea unui proces în instanţă”.
Procurorii anticorupție au strâns mii de documente în care arată clar că frații Lenuța și Jean Georgescu nu aveau sub nicio formă dreptul la 19,13 hectare.
 Din documentele din arhive, reiese cât se poate de argumentat că părinții fraților Georgescu deținuseră în Bradu doar 4,84 hectare,  iar „până în anul 2009, toate comisiile de fond funciar care au avut prilejul să se pronunțe asupra numeroaselor cereri de retrocedare făcute de către moștenitorii lui Jan Georgescu, au avut în vedere doar această suprafață de 4,84 ha”.  
Tot din documentele descoperite de procurorii DNA reiese clar „că C.L.F.F. Bradu a propus reconstituirea dreptului de proprietate în baza Legii 18/1991 după defunctul Georgescu, doar pentru 3,87 ha din cele 4,84 ha cu care se înscrisese în C.A.P., întrucât, conform art. 13 par. 3 din lege, a fost aplicată o reducere procentuală de 20% determinată de insuficiența terenului disponibil. Pentru suprafața de 3,87 ha s-a și emis titlul de proprietate nr. 47679/12.07.1994”. Iar titlul de proprietate care consfințea dreptul de proprietate doar asupra 3,87 ha teren nu a fost contestat în instanță.

Unul dintre beneficiarii retrocedării a făcut închisoare pentru înșelăciune

11 jurnalÎn rechizitoriul procurorilor anticorupție mai apare un detaliu important: „în perioada 06.06.1995 - 13.12.1996 inculpata Georgescu Lenuța a fost privată de libertate într-o cauză privind săvârșirea unor infracțiuni de înșelăciune și fals de monedă, inițial în baza unui mandat de arestare preventivă și ulterior, după condamnare, în baza unui mandat de executare”.
Tot cei de la DNA mai spun că în argumentarea faptului că suprafața de 19,13 hectare nu putea fi retrocedată la Bradu: „conform recensământului, în anul 1948 soții Georgescu aveau în vatra satului Bradu de Jos doar 3,5 ha, restul fiind în vatra altor localități, astfel încât n-ar fi putut fi oricum cerute C.L.F.F. Bradu”.
Pe 9 octombrie 2009, frații Jean și Lenuța Georgescu au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate în baza legilor fondului funciar pentru o „diferență de 16 ha” despre care afirmau că „au fost solicitate de autoarea (mama noastră) încă de la apariția legii 18/1991”, precum și că deși au făcut contestație cu privire la această diferență de 16 ha pe care le-ar mai avea de primit, nu au primit nici un răspuns.

Frătică le-a dat fraților Georgescu de 23 de ori mai mult teren decât aveau dreptul

Și, deși revendicarea fraților Georgescu trebuia respinsă de Primăria Bradu, Florin Frătică le comunică printr-o adresă din 27 octombrie 2009 că „mama lor a solicitat retrocedarea a 26,75 ha! din care le-a fost atribuit inițial doar 3,87 ha, iar ulterior, în temeiul Legii 169/1997 încă 3,75, astfel încât, nu la 16 ha ar mai avea dreptul, ci la 19,13 ha, iar la contestația formulată de ei nu le-a fost transmis nici un răspuns. Inculpatul fusese avertizat, în prealabil, de către o martoră, consilier juridic al Primăriei Bradu din anul 1999 până în prezent, că Georgescu Lenuța și Georgescu Jean nu mai aveau dreptul la nici o suprafață de pământ”. O altă neregulă: cererea din 9.10.2009 a fraților Georgescu nu a mai fost supusă analizei Comisiei Locale de Fond Funciar Bradu. Iar acest lucru nu a fost întâmplător deoarece, spun procurorii DNA, Comisia ar fi respins o asemenea cerere.
Din consultarea Registrului de evidență al C.L.F.F. Bradu reiese însă că, anterior, la începutul anului 2009, în ședința comisiei din data de 20.01.2009 analizându-se o cerere a fraților Georgescu, s-a apreciat pe baza unor documente doar invocate de petenți că aceștia ar mai fi îndreptățiți doar la 0,82 ha. Altfel spus, frații Georgescu au pretins de 23 de ori mai mult decât aveau dreptul: 19,13 ha în loc de 0,82 ha!
Și, deloc surprinzător, la două zile după emiterea adresei semnate de Florin Frătică, pe 29 octombrie 2009 frații Lenuța și Jean Georgescu deschid acțiune în instanță pentru a li se reconstitui dreptul de proprietate pentru 19,13 hectare de teren.

Ce spun procurorii DNA: „Actele depuse de reclamanți nu ar fi determinat nici un profan în materie de Drept să le recunoască pretențiile”

Iar atitudinea oficialilor din Primăria Bradu la proces a fost una suspectă, după cum precizează oficialii anticorupție: „Și pentru că actele depuse de reclamanți nu ar fi determinat nici un profan în materie de Drept să le recunoască pretențiile, prin întâmpinarea depusă la dosar la termenul din data de 12.04.2010, întocmită potrivit indicațiilor primite de la inculpatul Frătică Dragomir Florin de către consilierul juridic angajat de primărie, Manolache Daniela Maria și semnată tot de către aceasta din urmă, se achiesează la pretențiile reclamanților cu motivarea că din verificările făcute în registrul agricol al comunei Bradu precum și alte înscrisuri, s-a constatat că autoarea reclamanților era îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate pentru o suprafață de 26,75 ha. În susținerea întâmpinării nu au fost, însă, atașate documente care să o susțină, ci dimpotrivă, precum și înscrisuri care privesc pe străbunicul reclamanților. Inculpata, deși era obligată prin natura meseriei să apere interesele instituției pe care o reprezenta, a acționat contra intereselor C.L.F.F. Bradu”.
Și, cum Florin Frătică nu a apărat interesele Comisiei Locale de Fond Funciar Bradu prin conduita sa, pe 10 mai 2010, Lenuța și Jean Georgescu au câștigat procesul. Iar Primăria Bradu nu a făcut recurs.
Pe 3 august 2010, Comisia Locală de Fond Funciar Bradu, din care făcea parte și Florin Frătică, a emis, în baza sentinței din 10 mai 2010 a Judecătoriei Pitești, Hotărârea nr. 13 cu propunerea de validare a fraților Lenuța și Jean Georgescu pentru 19,13 hectare. Cei doi frați au fost validați cu respectiva suprafață de teren pe 11 august 2010 de către Comisia Județeană de Fond Funciar.
Pe 30 august 2010, dosarul de despăgubire a fost depus la ANRP. Pe 19 noiembrie 2010, terenul de 19,13 hectare a fost evaluat de către o firmă la 35.035.510 lei, ceea ce la cursul de 4,92 lei pentru un euro din acea zi însemna peste 8,1 milioane de euro, o sumă uriașă. Pe 8 decembrie 2010, Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor a hotărât emiterea titlurilor de despăgubire. La începutul lui 2011, despăgubirea a fost acordată sub formă de acțiuni la Fondul Proprietatea.
Procurorii DNA au instituit sechestru asupra vilei de 264 mp a lui Frătică și asupra a 20 de terenuri aparținând fostului primar de la Bradu. Terenurile lui Frătică pe care s-a pus sechestru însumează peste 100 de hectare, cel mai mare fiind terenul de 90 de hectare, pe care Frătică îl deține la Călinești.

Florin Frătică are pe conştiinţă o procuroare tânără, pe Daniela Manolache

10 daniela manolacheDaniela Manolache, inculpată în dosarul retrocedării ilegale de 8,1 milioane euro de la Bradu, este piteșteancă și plătește acum prețul asocierii cu gruparea primarului Frătică din Bradu. Din poziția de jurist la primăria Bradu, poziție profesională din care procurorii DNA susțin că a comis infracțiunea, a urcat apoi procuror la DIICOT, structura centrală, după care a fost promovată prim procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Ialomița și ulterior procuror șef al Parchetului de pe lângă Judecătoria Urziceni. În prezent, urmare a trimiterii în judecată, este supendată din funcție.

Culmea teleportării! Frătică i-a pus în posesie pe fraţii Georgescu şi în Pădurea Trivale

În urmă cu doi ani, Jurnalul de Argeș dezvăluia un alt caz de retrocedări dubioase în care erau implicați Florin Frătică și frații Jean și Lenuța Georgescu. În 2009, Comisia Locală de Fond Funciar Bradu, deși avea o evidență clară asupra proceselor-verbale de punere în posesie pentru mai multe persoane, inclusiv Jean și Lenuța Georgescu, a emis o altă documentație pentru ca acestea să primească ilegal teren în Pădurea Trivale. Documentația a fost făcută, deși o parte dintre persoane își vânduseră terenurile primite în perioada 2004-2006 și nici nu solicitaseră transferuri în altă parte. Validarea face obiectul unui dosar civil aflat pe rol la Judecătoria Pitești.
Pe 7 octombrie 2009, Ovidiu Ilinca, asociat al lui Florin Frătică, a făcut un antecontract de vânzare-cumpărare cu Georgescu Lenuța și Georgescu Jean pentru achiziționarea a 60% din două terenuri de 8.300 mp și 3.500 mp pe care aceștia le aveau în comuna Bradu, prețul total fiind de 20.000 lei. Trebuie precizat că al doilea teren (3.500 mp) este forestier și Georgescu Lenuța și Georgescu Jean au fost validați cu el, ca moștenitori, prin procesul verbal de punere în posesie 6042/12.05.2008. Și, deși au vândut terenul respectiv și în mod logic nu mai aveau cum să ceară transfer de teren, aceștia s-au trezit validați în noiembrie 2009 și în Pădurea Trivale. Această neregulă este subliniată și de către directorul Armand Chiriloiu: „Nu se impunea emiterea unei hotărâri de transfer a dreptului de proprietate având în vedere faptul că persoanele menționate în cuprinsul Anexei 42 erau puse în posesie, iar o parte dintre suprafețele retrocedate deja fuseseră înstrăinate la data emiterii Hotărârii 1169/26.11.2009”.
Hilară și falsă este și Hotărârea nr. 23 emisă de primarul Florin Frătică pe 10 noiembrie 2009 și atașată Anexei 42 ca motivare: „Cele 8 persoane solicită alt amplasament deoarece vechile amplasamente erau la o distanță relativ mare față de domiciliu, nu puteau să o administreze corespunzător și erau parțial defrișate”. Primul fals: cum să solicite proprietarii alte amplasamente, din moment ce șase dintre ei fuseseră puși în posesie? Al doilea fals: cum să solicite Georgescu Lenuța și Georgescu Jean alt amplasament din moment ce deja își vânduseră terenul, tocmai lui... Ilinca? Cât despre distanța „relativ mare față de domiciliu”, și Pădurea Trivale este la o distanță apreciabilă față de domiciliul proprietarilor validați ilegal, nu-i așa?

Publicat în Dezvaluiri
Pagina 1 din 5