# Octogenarul Gheorghe Aurel Ioniță ne-a trecut pragul redacției pentru a-și spune necazul

Gheorghe Aurel Ioniță, un octogenar din Bradu, s-a trezit că pe terenul său şi al altor zeci de localnici au fost suprapuşi, cu titluri de proprietate alţi cetăţeni din Costeşti, totul ca urmare a unui protocol încheiat între primăriile celor două localităţi şi contestat de păgubiţi. De cealaltă parte, oficialii Primăriei Bradu spun că suprapunerea este doar virtuală, dar recunosc că, într-adevăr, din cauza ei, oamenii nu-și pot valorifica terenurile așa cum vor (de exemplu, nu le pot vinde). În total, aproape 100 de localnici din Bradu sunt  în această situaţie. Aceeași primărie i-a dat în judecată, încă din 2016 pe cetățenii de la Costești,  pentru anularea cărților funciare și a lucrărilor de cadastru. Soluţia întârzie să vină, iar oamenii cred că se urmăreşte o tergiversare a soluţionării acestei chestiuni până la moartea lor (majoritatea sunt bătrâni).

„Tatăl meu a moștenit de la tatăl lui 5 hectare și jumătate de pământ pe magistrala București-Pitești, pe ceea ce se numea atunci Șoseaua Popeștilor. Pământul era cumpărat de bunicul meu, de la Nicolae Golescu, boierul nostru de la Golești, cărturar și mare patriot, care și-a vândut şi alte terenuri, ca să facă un capital cu care să participe la Unirea de la 1918. Pe vremea aceea, boierii își vindeau pământul ca să construiască o țară. Acum, baronii îşi vând țara ca să-și construiască palate”. Așa își începe povestea Gheorghe Aurel Ioniță, 82 de ani, din Bradu, bunic și străbunic. În contul acestei proprietăţi a înaintaşilor săi a devenit proprietar al unei suprafețe la Bradu de Sus pe care și-ar dori s-o lase moștenire nepoților, dar se teme că nu va mai avea ce. El și alte zeci de persoane din aceeași localitate aproape 100 de proprietari s-au trezit că pe terenurile lor au titluri și alți cetățeni din Costești și suspectează că la mijloc ar fi vorba de interese obscure în urma cărora el și ceilalți bătrâni vor rămâne fără pământuri.
Oamenii își caută dreptatea pe unde pot, în instanțe, la Guvern, la Președinție, în presă și din nou în instanță. „Din anul 2008, întreaga suprafață care ne aparține de drept și de fapt a fost acaparată, cu acordul fostului primar de la Bradu, Florin Frătică, de către Primăria Costești, prin primarul Baicea, care a suprapus pe proprietatea noastră zeci de pseudo-proprietari. Cu toate acestea, arendașul a continuat să ne onoreze contractul, deși terenurile ne-au fost suprimate de pseudo-proprietari. Acest gest aparent cavaleresc a contribuit la perpetuarea actului infracțional. După opinia noastră, operațiunea a fost bine orchestrată. Prin tactica tergiversării soluționării problemelor noastre se așteaptă probabil moartea noastră și pierderea urmei acestor terenuri”, mai spune bătrânul.
În noiembrie 2013, omul a sesizat Parchetul de pe lângă Judecătoria Pitești printr-o plângere penală îndreptată împotriva lui Florin Frătică, împotriva lui Ion Baicea și împotriva directorului OCPI Argeș, Iustin Valentin Olteanu, pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor și abuz în serviciu, prin îngrădirea unor drepturi.

Primăria Bradu: „Nu s-a ajuns la nicio înțelegere”

Iată cum explică Primăria Bradu această eroare: „Este vorba doar de o suprapunere vitruală. Domnul Ioniță crede că este o suprapunere reală. În realitate, este vorba de o lucrare cadastrală efectuată de Costești, petru trei proprietari din Costești, care, atunci când s-a înregistrat la Oficiul Județean de Cadastru, a fost transpusă în mod greșit pe un teren ce aparține administrativ de localitatea Bradu, tarlaua 16, parcela 111. Se blocheză  efectiv 150 de hectare de la Bradu, suprafață de teren a unor proprietari de la Bradu. Când am dorit și noi să facem planul parcelar pentru cele 150 de hectare din tarlaua 16, parcela 111, nu am mai putut să avizăm planul pentru că în OCPI au apărut acele lucrări ale Costeștiului care erau făcute înaintea alor noastre, iar pentru considerentul acesta am rămas cu planul parcelar blocat. Aceasta este toată situația creată de fapt și de drept, pe calea administrativă s-a luat legătura între primari, domnul Frătică, la vremea aceea, și domnul primar Baicea, pentru rezolvarea acestei probleme, pentru a-i face pe cei trei cetățeni de la Costești să-și refacă lucrările cadastrale, amiabil, pe declarațiile lor și pe cheltuiala noastră. Nu s-a ajuns la nicio înțelegere, pentru că cetățenii de la Costești n-au vrut să dea nicio declarație că pe propria lor răspundere vor să-și rectifice lucrarea cadastrală”, a declarat, pentru Jurnal de Argeș, specialistul primăriei Bradu, Eleonora Chiran.

Primăria Bradu i-a dat în judecată pe cetăţenii de la Costeşti

„Și-n momentul acesta este o eroare. Noi am apelat la instanță, din 2016. Dosarul a fost înregistrat, mai întâi, la Judecătoria Pitești, apoi, trecut la Judecătoria Costești. Primăria Bradu i-a dat în judecată pe cei trei cetățeni de la Costești pentru anularea cărții funciare și a lucrării de cadastru. Concret, referitor la cazul domnului Ioniță, lucrarea sa este blocată de cele trei lucrări ale Costeștiului. Dumnealui vrea să-și intabuleze terenul. Momentan poate să-și ia subvenția, dar nu poate să-și intabuleze terenul, pentru că primul înregistrat este cetățeanul de la Costești. Acum, domnul Ioniță nu poate, spre exemplu, să-și facă acte de dispozițe și să vândă respectivul teren, chiar dacă este proprietar”, mai spune Eleonora Chiran.
Dacă instanța nu va decide în favoarea primăriei Bradu, oamenii nu vor putea niciodată să-şi vândă pământurile. „Nu e numai d-l Ioniță în această situație. Sunt 100 de cetățeni din Bradu cu lucrările blocate, în aceeași situație. Noi sperăm ca instanța să priceapă lucrul ăsta astfel încât, prin refacerea lucrărilor cadastrale, să-i deblocăm pe toți 100 (care au în proprietate 150 de hectare)”, mai spune specialistul Primăriei Bradu.

„Dorim soluționarea cauzei, pentru a putea muri liniștiți”

În inuarie 2018, bătrânul s-a adresat din nou cu o sesizare Judecătoriei Pitești, sperând ca instanţa să facă lumină mai repede în cazul împroprietăririi cetățenilor de la Costești pe terenurile localnicilor de la Bradu și să constate nulitatea absolută a documentelor parcelare și cadastrale emise proprietarilor de la Costești (38 la număr): „Noi, la vârsta pe care o avem, dorim soluționarea cât mai urgentă a cauzei noastre, la modul la care v-am solicitat, pentru a putea muri liniștiți”   

Publicat în Actualitate

Săptămâna trecută, la Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice și Fondurilor Europene s-a semnat contractul de finanțare pentru construirea unei creșe în comuna Bradu. Potrivit primarului localității, Dan Stroe (foto), valoarea totală a investiției este de 2.476.890 lei, iar proiectul se va derula în cadrul Programului Național de Dezvoltare Locală 2.
Deși inițial se dorea amplasată în incinta Şcolii «Ion Creangă» din Bradu de Jos, creșa va fi construită totuși pe amplasamentul vechiului Cămin Cultural din Geamăna. În jur de 50 de copii din Bradu şi din alte localităţi limitrofe vor beneficia de serviciile creşei.

Publicat în Administratie

O cititoare din comuna Bradu, Nicoleta Damian, ne-a trimis pe Messenger mai multe fotografii în care ne prezintă condițiile dezastruoase în care circulă brădenii pe o străduță din localitate. Pozele cu pricina ilustrează cum noroiul și gropile împânzesc strada neasfaltată, despre care cititoarea noastră afirmă că e pietruită anual de către localnici.

16 03„Bună ziua! Mă gândeam că poate vă interesează și ce NU face primarul din Bradu. Cei care locuim pe platoul Prundu suntem nevoiți în fiecare an să cumpărăm camioane de piatră pentru a putea ieși cu mașina de pe strada Fragilor. În noiembrie și decembrie domnul primar a asfaltat câteva străzi paralele cu strada Fragilor, asfalt care evident nu va ține. Sunt gropi și noroi peste tot. Adaug câteva poze pentru a vedea cum ne rupem noi mașinile zilnic. Aceste poze sunt făcute azi (n.red. - 30 ianuarie a.c.), imaginați-vă cum a fost acum 2-3 zile. Domnul primar, ca toți politicienii promite că face canalizare, că face drumuri, însă nimic... Plătim taxe și impozite doar...”, spune Nicoleta Damian.

Publicat în Administratie

Real, noul club înființat de autoritățile locale de la Bradu, pare la prima vedere un proiect de mare succes. Însă, pentru a aloca o sumă considerabilă de bani pentru o echipă de fotbal de Liga a V-a și pentru două secții, de gimnastică și handbal, este un lucru mai mult decât forțat. Dar, haideți să vedem ce a postat chiar clubul Real Bradu în legătură cu acest subiect pe o pagină de socializare.

„Toate cheltuielile noastre se pot verifica și dovedi în actele contabile”

„Clubul Sportiv Real Bradu a fost înființat din dorința de a atrage în viața sportivă locuitorii comunei noastre și în special copiii de pe raza comunei Bradu. Avem în prezent activitate în cadrul a trei secții: FOTBAL, unde avem echipa de seniori (ai cărei jucători au evoluat din plăcere, până în prezent niciun jucător nefiind remunerat); FOTBAL - juniori, unde avem 4 grupe de copii, în total 60 de copii (20 din Bradu), GIMNASTICĂ, unde avem în prezent 40 de copii (toți din Bradu) și HANDBAL, unde avem 18 copii (14 din Bradu). Cât privește bugetul clubului nostru, de la înființare, din luna mai 2017 și până în prezent, ne-au fost alocați 130.000 lei (1 miliard și 300 milioane), din care s-au plătit: echipamente fotbal seniori plus  materiale necesare funcționării plus mingi, echipamente fotbal juniori, echipamente gimnastică plus materiale necesare activității (saltele, spaliere), echipament handbal plus mingi, turnee Gimnastică (Buzău, București de două ori, Bușteni), care includ taxa de participare, transport, cazare și masă pentru toți copiii participanți, taxe AJF, taxe AJH și salarii antrenori. Toate cheltuielile noastre se pot verifica și dovedi în actele contabile. Clubul Sportiv Real Bradu este un club nou, curat, care dorește să aibă o activitate cât mai transparentă și orice asociere cu vechiul club nu ne face cinste”.

 

Publicat în Sport

Din această lună, pe rolul Curții de Apel București se află un dosar în care procurorii DNA îi acuză de instigare la abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave pe Florin Frătică, fostul primar de la Bradu și pe Daniela Manolache, fost jurist al Primăriei Bradu și prim procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Urziceni. Cei doi sunt judecați în dosarul acordării unei despăgubiri ilegale de peste 35 de milioane lei primite de la ANRP. În același dosar mai sunt judecați frații Lenuța și Jean Georgescu, beneficiarii despăgubirii ilegale, ambii fiind acuzaţi de complicitate la instigare sub forma participaţiei improprii la abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave. Jurnalul de Argeș a consultat rechizitoriul DNA și vă prezintă detalii în premieră.

ANRP a sesizat DNA după patru ani de la retrocedarea ilegală

Cazul retrocedării ilegale a fost deschis în iunie 2014, după ce ANRP a sesizat DNA legat de un dosar de despăgubiri întocmit de către Comisia Locală de Fond Funciar Bradu. Un prim detaliu ciudat: sesizarea ANRP către DNA a venit după patru ani de la acordarea despăgubirii, una dintre cele mai mari din istorie.
După cum spun procurorii anticorupţie, în 2009, fraţii Georgescu Lenuţa şi Georgescu Jean au depus o cerere înregistrată la Primăria Bradu prin care au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate în baza legilor fondului funciar pentru o suprafaţă de 16 ha, despre care afirmau că reprezintă o diferenţă la care erau îndreptăţiţi.
După cum spun procurorii DNA, „Printr-o adresă din 27 octombrie 2009, Florin Frătică, la acea vreme primar al comunei Bradu, le-a comunicat, atestând în fals, că au de primit mai mult decât ceruseră, respectiv 19,13 ha de teren. Acesta a precizat însă că reconstituirea dreptului de proprietate nu se mai poate realiza pe cale administrativă din cauză că termenul de depunere a cererilor a expirat, chiar din culpa Comisiei locale de fond funciar Bradu şi a lăsat să se înţeleagă că singura posibilitate rămânea deschiderea unui proces în instanţă”.
Procurorii anticorupție au strâns mii de documente în care arată clar că frații Lenuța și Jean Georgescu nu aveau sub nicio formă dreptul la 19,13 hectare.
 Din documentele din arhive, reiese cât se poate de argumentat că părinții fraților Georgescu deținuseră în Bradu doar 4,84 hectare,  iar „până în anul 2009, toate comisiile de fond funciar care au avut prilejul să se pronunțe asupra numeroaselor cereri de retrocedare făcute de către moștenitorii lui Jan Georgescu, au avut în vedere doar această suprafață de 4,84 ha”.  
Tot din documentele descoperite de procurorii DNA reiese clar „că C.L.F.F. Bradu a propus reconstituirea dreptului de proprietate în baza Legii 18/1991 după defunctul Georgescu, doar pentru 3,87 ha din cele 4,84 ha cu care se înscrisese în C.A.P., întrucât, conform art. 13 par. 3 din lege, a fost aplicată o reducere procentuală de 20% determinată de insuficiența terenului disponibil. Pentru suprafața de 3,87 ha s-a și emis titlul de proprietate nr. 47679/12.07.1994”. Iar titlul de proprietate care consfințea dreptul de proprietate doar asupra 3,87 ha teren nu a fost contestat în instanță.

Unul dintre beneficiarii retrocedării a făcut închisoare pentru înșelăciune

11 jurnalÎn rechizitoriul procurorilor anticorupție mai apare un detaliu important: „în perioada 06.06.1995 - 13.12.1996 inculpata Georgescu Lenuța a fost privată de libertate într-o cauză privind săvârșirea unor infracțiuni de înșelăciune și fals de monedă, inițial în baza unui mandat de arestare preventivă și ulterior, după condamnare, în baza unui mandat de executare”.
Tot cei de la DNA mai spun că în argumentarea faptului că suprafața de 19,13 hectare nu putea fi retrocedată la Bradu: „conform recensământului, în anul 1948 soții Georgescu aveau în vatra satului Bradu de Jos doar 3,5 ha, restul fiind în vatra altor localități, astfel încât n-ar fi putut fi oricum cerute C.L.F.F. Bradu”.
Pe 9 octombrie 2009, frații Jean și Lenuța Georgescu au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate în baza legilor fondului funciar pentru o „diferență de 16 ha” despre care afirmau că „au fost solicitate de autoarea (mama noastră) încă de la apariția legii 18/1991”, precum și că deși au făcut contestație cu privire la această diferență de 16 ha pe care le-ar mai avea de primit, nu au primit nici un răspuns.

Frătică le-a dat fraților Georgescu de 23 de ori mai mult teren decât aveau dreptul

Și, deși revendicarea fraților Georgescu trebuia respinsă de Primăria Bradu, Florin Frătică le comunică printr-o adresă din 27 octombrie 2009 că „mama lor a solicitat retrocedarea a 26,75 ha! din care le-a fost atribuit inițial doar 3,87 ha, iar ulterior, în temeiul Legii 169/1997 încă 3,75, astfel încât, nu la 16 ha ar mai avea dreptul, ci la 19,13 ha, iar la contestația formulată de ei nu le-a fost transmis nici un răspuns. Inculpatul fusese avertizat, în prealabil, de către o martoră, consilier juridic al Primăriei Bradu din anul 1999 până în prezent, că Georgescu Lenuța și Georgescu Jean nu mai aveau dreptul la nici o suprafață de pământ”. O altă neregulă: cererea din 9.10.2009 a fraților Georgescu nu a mai fost supusă analizei Comisiei Locale de Fond Funciar Bradu. Iar acest lucru nu a fost întâmplător deoarece, spun procurorii DNA, Comisia ar fi respins o asemenea cerere.
Din consultarea Registrului de evidență al C.L.F.F. Bradu reiese însă că, anterior, la începutul anului 2009, în ședința comisiei din data de 20.01.2009 analizându-se o cerere a fraților Georgescu, s-a apreciat pe baza unor documente doar invocate de petenți că aceștia ar mai fi îndreptățiți doar la 0,82 ha. Altfel spus, frații Georgescu au pretins de 23 de ori mai mult decât aveau dreptul: 19,13 ha în loc de 0,82 ha!
Și, deloc surprinzător, la două zile după emiterea adresei semnate de Florin Frătică, pe 29 octombrie 2009 frații Lenuța și Jean Georgescu deschid acțiune în instanță pentru a li se reconstitui dreptul de proprietate pentru 19,13 hectare de teren.

Ce spun procurorii DNA: „Actele depuse de reclamanți nu ar fi determinat nici un profan în materie de Drept să le recunoască pretențiile”

Iar atitudinea oficialilor din Primăria Bradu la proces a fost una suspectă, după cum precizează oficialii anticorupție: „Și pentru că actele depuse de reclamanți nu ar fi determinat nici un profan în materie de Drept să le recunoască pretențiile, prin întâmpinarea depusă la dosar la termenul din data de 12.04.2010, întocmită potrivit indicațiilor primite de la inculpatul Frătică Dragomir Florin de către consilierul juridic angajat de primărie, Manolache Daniela Maria și semnată tot de către aceasta din urmă, se achiesează la pretențiile reclamanților cu motivarea că din verificările făcute în registrul agricol al comunei Bradu precum și alte înscrisuri, s-a constatat că autoarea reclamanților era îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate pentru o suprafață de 26,75 ha. În susținerea întâmpinării nu au fost, însă, atașate documente care să o susțină, ci dimpotrivă, precum și înscrisuri care privesc pe străbunicul reclamanților. Inculpata, deși era obligată prin natura meseriei să apere interesele instituției pe care o reprezenta, a acționat contra intereselor C.L.F.F. Bradu”.
Și, cum Florin Frătică nu a apărat interesele Comisiei Locale de Fond Funciar Bradu prin conduita sa, pe 10 mai 2010, Lenuța și Jean Georgescu au câștigat procesul. Iar Primăria Bradu nu a făcut recurs.
Pe 3 august 2010, Comisia Locală de Fond Funciar Bradu, din care făcea parte și Florin Frătică, a emis, în baza sentinței din 10 mai 2010 a Judecătoriei Pitești, Hotărârea nr. 13 cu propunerea de validare a fraților Lenuța și Jean Georgescu pentru 19,13 hectare. Cei doi frați au fost validați cu respectiva suprafață de teren pe 11 august 2010 de către Comisia Județeană de Fond Funciar.
Pe 30 august 2010, dosarul de despăgubire a fost depus la ANRP. Pe 19 noiembrie 2010, terenul de 19,13 hectare a fost evaluat de către o firmă la 35.035.510 lei, ceea ce la cursul de 4,92 lei pentru un euro din acea zi însemna peste 8,1 milioane de euro, o sumă uriașă. Pe 8 decembrie 2010, Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor a hotărât emiterea titlurilor de despăgubire. La începutul lui 2011, despăgubirea a fost acordată sub formă de acțiuni la Fondul Proprietatea.
Procurorii DNA au instituit sechestru asupra vilei de 264 mp a lui Frătică și asupra a 20 de terenuri aparținând fostului primar de la Bradu. Terenurile lui Frătică pe care s-a pus sechestru însumează peste 100 de hectare, cel mai mare fiind terenul de 90 de hectare, pe care Frătică îl deține la Călinești.

Florin Frătică are pe conştiinţă o procuroare tânără, pe Daniela Manolache

10 daniela manolacheDaniela Manolache, inculpată în dosarul retrocedării ilegale de 8,1 milioane euro de la Bradu, este piteșteancă și plătește acum prețul asocierii cu gruparea primarului Frătică din Bradu. Din poziția de jurist la primăria Bradu, poziție profesională din care procurorii DNA susțin că a comis infracțiunea, a urcat apoi procuror la DIICOT, structura centrală, după care a fost promovată prim procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Ialomița și ulterior procuror șef al Parchetului de pe lângă Judecătoria Urziceni. În prezent, urmare a trimiterii în judecată, este supendată din funcție.

Culmea teleportării! Frătică i-a pus în posesie pe fraţii Georgescu şi în Pădurea Trivale

În urmă cu doi ani, Jurnalul de Argeș dezvăluia un alt caz de retrocedări dubioase în care erau implicați Florin Frătică și frații Jean și Lenuța Georgescu. În 2009, Comisia Locală de Fond Funciar Bradu, deși avea o evidență clară asupra proceselor-verbale de punere în posesie pentru mai multe persoane, inclusiv Jean și Lenuța Georgescu, a emis o altă documentație pentru ca acestea să primească ilegal teren în Pădurea Trivale. Documentația a fost făcută, deși o parte dintre persoane își vânduseră terenurile primite în perioada 2004-2006 și nici nu solicitaseră transferuri în altă parte. Validarea face obiectul unui dosar civil aflat pe rol la Judecătoria Pitești.
Pe 7 octombrie 2009, Ovidiu Ilinca, asociat al lui Florin Frătică, a făcut un antecontract de vânzare-cumpărare cu Georgescu Lenuța și Georgescu Jean pentru achiziționarea a 60% din două terenuri de 8.300 mp și 3.500 mp pe care aceștia le aveau în comuna Bradu, prețul total fiind de 20.000 lei. Trebuie precizat că al doilea teren (3.500 mp) este forestier și Georgescu Lenuța și Georgescu Jean au fost validați cu el, ca moștenitori, prin procesul verbal de punere în posesie 6042/12.05.2008. Și, deși au vândut terenul respectiv și în mod logic nu mai aveau cum să ceară transfer de teren, aceștia s-au trezit validați în noiembrie 2009 și în Pădurea Trivale. Această neregulă este subliniată și de către directorul Armand Chiriloiu: „Nu se impunea emiterea unei hotărâri de transfer a dreptului de proprietate având în vedere faptul că persoanele menționate în cuprinsul Anexei 42 erau puse în posesie, iar o parte dintre suprafețele retrocedate deja fuseseră înstrăinate la data emiterii Hotărârii 1169/26.11.2009”.
Hilară și falsă este și Hotărârea nr. 23 emisă de primarul Florin Frătică pe 10 noiembrie 2009 și atașată Anexei 42 ca motivare: „Cele 8 persoane solicită alt amplasament deoarece vechile amplasamente erau la o distanță relativ mare față de domiciliu, nu puteau să o administreze corespunzător și erau parțial defrișate”. Primul fals: cum să solicite proprietarii alte amplasamente, din moment ce șase dintre ei fuseseră puși în posesie? Al doilea fals: cum să solicite Georgescu Lenuța și Georgescu Jean alt amplasament din moment ce deja își vânduseră terenul, tocmai lui... Ilinca? Cât despre distanța „relativ mare față de domiciliu”, și Pădurea Trivale este la o distanță apreciabilă față de domiciliul proprietarilor validați ilegal, nu-i așa?

Publicat în Dezvaluiri
Joi, 14 Decembrie 2017 10:59

Expoziţie de porumbei voiajori la Bradu

Weekend-ul trecut, la Bradu a avut loc un eveniment inedit, este vorba de Expoziția Națională a Columbofililor Profesioniști, ediția cu numărul XXIV. Evenimentul s-a desfășurat sâmbătă, 9 decembrie și duminică, 10 decembrie a.c., la Baza Sportivă Bradu. Primarul comunei Bradu, Dănuț Stroe, a oficiat deschiderea Expoziției, alături de belgianul Gerard Koopman, care este considerat un „Messi al columbofililor”, printre cunoscători. Koopman a susținut și un seminar despre metodele sale de condiționare și recuperare a porumbeilor cu produsele și amestecurile de grăunțe Beyers și a purtat discuții cu columbofilii români. În cadrul Expoziției, vizitatorii au putut admira exemplare superbe de porumbei voiajori aparținând cluburilor din Argeș, Dâmbovița, Prahova, Vâlcea, Gorj, Dolj, Olt, Mehedinți, Brăila, Brașov, Buzău, Galați, Giurgiu, Ialomița, Iași, Mureș, Suceava, Vaslui, Vrancea, Bulgaria și alte federații.

 

Publicat în Actualitate

# Frătică despre Frătică. Fostul primar de la Bradu explică apariţia numelui său în scandalul „Spălătoriei de bani” de la Piteşti a grupului Dragnea-Tel Drum

Cu titlul „Banul paralel-Afacerile Puterii și ale Opoziției”, site-ul Rise Project a publicat pe 1 decembrie o anchetă cu o concluzie șocantă: „spălătoria de bani” a grupului Liviu Dragnea-Tel Drum funcționa în Pitești. Și mai șocant, unii dintre membrii acesteia, simple „săgeți” băgate la înaintare, își aveau cartierul general în comuna Bradu. Eludând TVA-ul prin adevărate inginerii evazioniste, membrii grupului transferau sume consistente, de ordinul a milioane de lei, în conturile unor SRL-uri fără activitate, cu sedii formale. De aici, după ce erau scoși din banca Raiffeisen Pitești, la sacoșă, banii se  întorceau la acționarii de la Tel Drum, mai puțin comisionul infim, de ordinul a 1500 lei, adică taxa de spălare, care rămânea la „săgeți” recrutate din rândul taximetriștilor din oraș. Cei de la Rise Project au creionat chiar și o hartă relațională a grupării din Pitești și Bradu, subliniind că există un dosar complex în cercetare la Parchetul Capitalei. Din Pitești, pe lângă numele deja celebrului Dan Neagoe (supranumit și Dan „Nebunul”), asociat cu băiatul lui Liviu Dragnea în firma Intefrigo, mai sunt amintite numele a doi oameni de afaceri cunoscuți în oraș, amândoi constructori, Grigore Dobre de la Zeus și Constantin Pănescu de la grupul Selca-Alcadibo, care ar fi apelat, de asemenea, la „spălătoria de bani” a grupului Tel Drum.  Surpriza e și mai mare, când aflăm că însuși fostul primar al comunei Bradu, Florin Frătică, ar fi albit sume importante prin spălătoria din Pitești a celor de la Tel Drum. Cel puțin așa susțin ziariștii de investigații de la Rise Project.
Vă reamintim că, în februarie 2015, Florin Frătică a stat în arest la Parchetul Capitalei, timp de şase luni,  fiind cercetat într-un dosar de evaziune fiscală şi spălare de bani cu un prejudiciu estimat la 5 milioane euro, fără să fie trimis în judecată. După ce s-a împlinit termenul maxim de 6 luni, în care un acuzat poate fi ţinut în arest fără ca procurorii să-l trimită în judecată, primarul comunei Bradu a fost eliberat. Reamintim că ancheta în acest dosar a început în august 2012, în urma unei sesizări a Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor, care a considerat suspecte operaţiunile bancare derulate de mai multe persoane prin firme fantomă. Pornind de la dezvăluirile șocante ale celor de la site-ul Rise Project, l-am contactat pe fostul primar de la Bradu, Florin Frătică, pentru un interviu.

„Pe Dragnea îl știu doar de la televizor”

10 Fratica01# Ce legătură există între dumneavoastră și firma Tel Drum?”
- Habar nu am despre treaba asta. Nu știu nimic. Nu am făcut niciun fel de afacere și nici nu îl cunosc pe Dragnea decât de la televizor. Nu am discutat cu el niciodată și nu am făcut afaceri cu Tel Drum. Pur și simplu, nu știu de ce sunt în dosarul ăsta. Eu am fost arestat într-un dosar de evaziune fiscală al altor societăți comerciale, dar nu Tel Drum.
# Însă e binecunoscută relația dumneavoastră de prietenie cu Dan Neagoe. Iar în articolul celor de la Rise, numele vă este asociat cu cel al lui Neagoe, poate și pentru că ați făcut afaceri împreună...
- Nu cred. Iar dacă am făcut afaceri cu Dan Neagoe, nu îmi amintesc exact ce, ele au fost făcute până în 2006-2007. Nu am mai făcut afaceri începând cu 2007, sub nicio formă. Pe Dan Neagoe îl cunosc ca prieten, cu mult dinainte de a intra în politică. Am fost la nunta lui, a fost la nunta mea, nevestele erau prietene. Afaceri nu prea am făcut. El era pe transport, avea camioane, eu un alt obiect de activitate. Posibil să fi luat cu vreun camion de al lui piatră. Însă îmi mai aduc aminte ce construiam eu atunci?! Eu cu Dan Neagoe suntem prieteni și acum, însă nu ne-am mai văzut în ultimii ani. Dacă ne-am mai văzut, să zic, de vreo două-trei ori în ultimii 10 ani. Acum nu știu ce să mai spun. Nu mai urmăresc evoluțiile astea, nici politice, nici penale, pur și simplu am vrut să mă detașez de aceste lucruri și atât. Cu Dan Neagoe mă cunosc de zeci de ani, recunosc, am avut cu el, ți-am spus, relații de prietenie, de familie, mergeam la petreceri împreună, la revelioane. Erau vremuri în care lumea se mai și distra. Din păcate, astăzi văd timorată orice persoană cu care stau de vorbă. Timorată de sistem, vreau să spun. Astea sunt vremurile în care trăim.

„Dan Neagoe nu îmi povestea din astea la chefuri, ce afaceri are...”

# Și chiar să nu se fi lăudat la dvs Dan Neagoe despre afacerile sale cu Tel Drum sau cu Liviu Dragnea?”
- Păi știu eu ce afaceri avea el cu Tel Drum? Nu îmi povestea din astea, când ne întâlneam la chefuri. Nu îl întrebam nici eu ce afaceri face, ce parteneri de afaceri are, că nu faci așa ceva la masă sau la petrecere. Și, de altfel, nici nu se spun afacerile. Nici eu nu spuneam ce afaceri făceam, care îmi sunt clienții sau furnizorii... E cam ca la voi, în presă. Ce, voi vă spuneți unii altora, de la ziare concurente, ce surse aveți? Sunt și exagerări de dragul spectacolului iar Liviu  Dragnea e acum cap de afiș. Oricum, nu aș vrea să fiu în pielea lui Dragnea în momentele astea!
# Dar despre celalalte firme menționate în ancheta jurnalistică, ce știți?
-  De Interfrigo nici nu am auzit. Megacomul da, era al lui Dan Neagoe, se ocupa de transport. Repet, poate să fi cărat ceva pietriș cu el, pe vremuri, însă nu îmi aduc aminte, că e mult de atunci. Însă nu cred că Dan a avut vreo legătură cu Liviu Dragnea, nu cred că a făcut afaceri cu el. Și nici Pănescu de la Alcadibo nu cred că avea.
# Și totuși, ați ajuns în dosarul de evaziune fiscală pentru care ați și fost în arest șase luni. Trebuie să fie un motiv...
- Pur și simplu, cred că am ajuns în dosarul ăsta din cauza unor informații greșite sau al unui denunț mincinos. Drept este că, atunci când am fost anchetat, am vorbit despre Aral Company, firmă pe care aveam benzinăria și pe care am vândut-o în 2005. Dar nu apărea această societate în dosar. Au fost niște confuzii! Dacă vă aduceți aminte, am mai fost reținut încă 30 de zile pentru tentativă de omor. Era o eroare materială, o greșeală, pe care procurorii au recunoscut-o. Au făcut copy paste dintr-un alt dosar și eu am mai rămas 30 de zile în plus, în arest. Prea multe confuzii! Mă rog, nu prea cred în coincidențe. Cred că au existat interese să se întâmple așa, dar dacă nu am probe... ce să spun?! Pare că e o teorie a conspirației! Atunci, în perioada imediat următoare eliberării, am fost la București să îmi văd dosarul. Erau mai mult de 45.000 de pagini! Ce să văd mai întâi?! Erau două cărucioare de Metro, pline cu vârf de dosare.  A rămas să ne mai auzim. Dar nu ne-am mai auzit. Nici nu am mai fost citat la Parchetul Capitalei. Cred că au ajuns la concluzia că denunțul nu a fost adevărat. Eu, din 2007, nu am mai făcut nicio afacere. Am ieșit din toate societățile și nu m-am mai ocupat decât de politică. Aici a fost o confuzie vizavi de o societate pe care am avut-o până în 2005-2006, Aral Company, o benzinărie care avea o denumire asemănătoare cu Aral Eco Mineral Oil SRL, în care nu aveam nicio implicare, nu eram acționar și am adus dovezi de la Registrul Comerțului dovezi în acest sens. Aceasta din urmă societate, era, într-adevăr, în dosarul care mi s-a prezentat.

„Păi și dacă sunt firme din Bradu, asta înseamnă că primarul știa ce e cu ele?”

# Ați spus că ați fost să vedeți dosarul. Era și Tel Drum printre firmele menționate?
- Sunt sute de societăți în dosar, poate era și Tel-Drum. Repet, erau peste 45.000 de file, acum cred că s-au înmulțit. Aceste societăți probabil au lucrat între ele, au colaborat. Cred că cei de la Rise au luat date din acest dosar, dar nu cred că l-au analizat în profunzime. Repet, cu Tel Drum nu am nicio legătură. Nici direct, nici indirect. Dar cred că dosarul Tel Drum a fost disjuns din dosarul ăsta în care am fost arestat și eu. Și-au dat seama că e unul separat.
# Sunt menționate mai multe firme-fantomă care își aveau sediul la Bradu”...
- Păi și dacă sunt firme din Bradu, înseamnă că primarul știa ce e cu ele?
# Credeți că introducerea dvs în acest dosar de la Parchetul Capitalei, în care ați fost arestat 6 luni, vi s-ar fi putut trage de la un posibil denunț al fostului dumneavoastră partener de afaceri, Marian Ovidiu Ilinca, zis și Marinuș?
- Nu cred. Cred că mi s-a tras de la mine. Am dat o singură declarație în care am recunoscut că am fost acționar la Aral. Eu aveam în minte doar denumirea de Aral, apoi mi-am dat seama că nu era vorba despre Aral Company, benzinăria pe care am vândut-o la Luck Oil. Era vorba despre o altă firmă, Aral Eco Mineral Oil, la care eu nu am fost acționar și am luat și dovadă de la Registrul Comerțului, dovadă pe care am depus-o la dosar.

 

 

Publicat în Dezvaluiri

Primarul Dan Stroe de la Bradu continuă să demonstreze că este un om al faptelor, implicat foarte mult în dezvoltarea comunității pe care o conduce. Iar cel mai palpabil exemplu este că săptămâna trecută au început lucrările de asfaltare pe trei străzi din comună: Intrarea Căliman, Stejarului și Arțarului.
În ultimele săptămâni au fost pietruite o serie de străzi, printre care str. Rozelor, str. Câmpului, str. Prunilor, str. Paltinului, str Mesteacănului, str. Liliacului, str. Aleea Neajlov și str. Prof. Gh. Barbu. La ora actuală sunt în curs de pietruire străzile Goleasca, Gutuiului, Matei Gabriel și Busuioc.

Publicat în Administratie

Săptămâna trecută, la Baza Sportivă Bradu s-a desfășurat turneul de minifotbal „Cupa Steluțelor Real Bradu”. Pe parcursul a trei zile, micuții fotbaliști și-au putut demonstra talentul într-un puternic turneu organizat de autoritățile locale de la Bradu. Primarul Dănuț Stroe a fost alături de organizatori și competitori și a înmânat premiile micuților fotbaliști. De reținut că această competiție s-a bucurat de sprijinul și suportul Direcției Județene pentru Sport Argeș. Echipa Real Bradu a reușit să obțină locul 3 la categoria de vârstă 2008. Kinder Târgovişte a participat la 2010 cu două echipe, ambele reuşind să urce pe podiumul de premiere! Cel mai tehnic fotbalist al turneului a fost desemnat Ciprian Bălaşa (Kinder Târgovişte), fiul fostului fotbalist Cristian Bălaşa.

Publicat în Sport

La sfârșitul săptămânii trecute, Consiliul Local și Primăria comunei Bradu au organizat un eveniment deosebit în cadrul Bazei Sportive din localitate. Festivalul Toamnei s-a bucurat de o vreme frumoasă ceea ce a permis organizatorilor să amenajeze standuri cu legume și fructe, dar și produse de agricultură, aduse chiar de producătorii locali. Festivalul Toamnei, eveniment ajuns la cea de-a zecea ediție, a avut și un frumos program artistic susținut de artiști originari din comuna Bradu, precum Cristina Voicu și Claudia Maria Șerbănescu. Primarul Dan Stroe a pregătit mai multe surprize celor invitaţi la acest eveniment. Localnicii au venit cu cele mai apetisante produse, iar sportivele din localitate, micuţele gimnaste ce tocmai au devenit campioane balcanice au oferit şi ele un spectacol pe cinste. La eveniment au fost prezente și personalități ale judeţului Argeș. Parlamentarii Şerban Valeca şi Cătălin Rădulescu, preşedintele Consiliului Judeţean Argeş, Dan Manu, prefectul de Argeş, Emilian Dragnea, dar şi primarul comunei Rociu, Aurel Bălăşoiu au fost câţiva din invitaţii ce au luat parte la acest eveniment. Totul a fost un adevărat succes, iar edilul comunei Bradu le-a mulţumit tuturor celor ce au luat parte la eveniment. Trebuie menționat că la finele sărbătorii, copii din Bradu, alături de primarul Dan Stroe au aprins un spectaculos foc de tabără.

Publicat în Administratie
Pagina 1 din 4