Nicolae Brânzea, unul dintre co-moștenitorii domeniului Brătienilor, cu un procent de 4,16%, încearcă să obțină o procură de la ceilalți urmași, pentru a revendica în instanță biserica unde sunt îngropați Brătienii.

Legea nu-i permite să facă lucrul acesta. În categoriile de imobile care pot fi revendicate, nu se află și bisericile. Mie mi se pare puțin deplasată această chestiune. Biserica este un lăcaș de cult, un lăcaș de patrimoniu național și dacă ai un pic de respect față de cei pe care îi moștenești, ea trebuie să rămână oamenilor. Dacă nu ai respect, se găsesc soluții legale ca să se respingă astfel de acțiuni.”, a spus, ieri, europarlamentarul Norica Nicolai în conferința de presă de la sediul ALDE Argeș.

 

Nu știu ce a gândit în momentul respectiv domnul Brânzea.”, a adăugat deputatul Andrei Gerea, referitor la același subiect.

 

Biserica Brătienilor de la Vila Florica a fost construită în anul 1898, după planurile arhitectului francez Andre Lecomte du Nouy și sfințită pe 19 mai 1921. Aceasta se află în componența ansamblului de la Florica, aici fiind înmormântați mai mulți membri ai familiei Brătianu.

Totuși, Biserica Brătienilor de la Vila Florica nu are un statut juridic clar, aceasta neaflându-se nici în proprietatea familiei, nici a Consiliului Local al Orașului Ștefănești, Consiliului Județean Argeș, Ministerului Culturii și Identității Naționale sau Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului.

Publicat în ACTUALITATE

# „Eu încerc să iau de la moștenitori o procură, pentru că trebuie făcută acțiune de revendicare în instanță”, ne-a declarat  părintele Nicolae Brânzea, unul  dintre moștenitorii domeniului de la Florica

O componentă a ansamblului de la Florica este biserica în care sunt înmormântați cei mai mulți dintre membrii familiei Brătianu. Biserica este situată pe un platou din dreapta parcului, la marginea pădurii, și are hramul Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul. A fost construită în anul 1898, după planurile arhitectului francez Andre Lecomte du Nouy  și sfințită pe 19 mai 1921. Biserica Brătienilor de la Vila Florica are însă un statut juridic neclar, aceasta neaflându-se nici în proprietatea familiei, nici a Consiliului Local al Orașului Ștefănești, Consiliului Județean Argeș, Ministerului Culturii și Identității Naționale sau Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului.

Primărița Ștefăneștiului: „Biserica e proprietate privată”

„Biserica este proprietate privată. Biserica nu ne aparține”, spune primarul orașului Ștefănești, Ioana Jenica Dumitru. Nicolae Brânzea, unul dintre moștenitorii domeniului Brătienilor, cu un procent de  4,16%, ne-a declarat: „Biserica nu are încă statutul juridic destul de clar, pentru că, potrivit testamentului, aparține moștenitorilor. Era capela lor de familie și când ei au fost arestați nu a mai avut cine să clarifice situația. Eu încerc să iau de la moștenitori o procură, pentru că trebuie făcută acțiune de revendicare în instanță. Situația juridică e incertă.  Numai instanța poate să redea clar situația bisericii, pentru că altcineva nu are cine. E proprietatea moștenitorilor, ca și terenul din jurul bisericii”.

Surse din Arhiepiscopie spun că doar terenul bisericii ar putea fi revendicat

Surse de la Arhiepiscopie susțin însă că numai terenul și l-ar putea revendica preotul Nicolae Brânzea și ceilalți moștenitori. Și asta pentru că, potrivit legii, biserica Brătienilor aparține de drept Eparhiei și că, în calitate de moștenitor, acesta ar fi promis să doneze și terenul Arhiepiscopiei... Cel mai probabil în schimbul favorului de a rămâne în continuare preot și în grațiile Înalt Preasfințitului Calinic.

Publicat în Actualitate

# Vorbe grele între oamenii Bisericii în Săptămâna Mare # Declară fostul paroh de la biserica Sf. Ilie din Pitești, preotul Vasile Sima, care îl acuză pe ÎPS Calinic că îl ține în brațe pe părintele Nicolae Brânzea, celebrul moștenitor al familiei Brătianu și slujitor la aceeași biserică # În replică, preotul Brânzea spune despre cel care îl acuză că e „un securist și un reclamagiu”

Surprinzătoare apariția unui preot vârstnic, dar încă drept ca bradul, cu trăsături aspre, de om intransigent și cu  privirea tăioasă, la redacția noastră, în Miercurea Mare, atunci când preoții erau prinși cu moliftele și spovedania enoriașilor și cu pregătirea Deniei. Și mai surprinzător pentru noi a fost să aflăm că venise să ni se „spovedească”.

Părintele Vasile Sima a slujit ca preot 50 de ani, jumătate din ei la biserica din comuna Teiu și cealaltă jumătate la biserica Sfânta Vineri din Pitești, unde a fost și paroh. A  slujit și la biserica Sf. Ilie, acolo unde a fost mutat de Arhiepiscopie, însă de 12 ani a ieșit la pensie. Ne-a călcat pragul redacției cu amărăciune în suflet că, după atâta amar de slujit Biserica, și prin donații generoase, nu mai este primit să se împărtășească și să oficieze în lăcașul Domnului. Din spusele sale, deși a adresat mai multe solicitări arhiepiscopului Calinic și a primit chiar și promisiuni, ruga sa nu a fost ascultată și nu a fost îmbisericit de către arhiereu. Părintele Sima crede că în spatele refuzului se află, de fapt, preotul Nicolae Brânzea, împreună cu care a împărțit chiar și altarul pentru câțiva ani, la biserica Sf Ilie din Pitești. Dar iată ce i-a scris preotul octogenar șefului său, ÎPS Calinic, în cea mai recentă dintre solicitări.

„Am constatat că aveți în plăcerea Preasfinției Voastre să nu vă țineți de cuvânt”

„Înalt Preasfințite Părinte,

Subsemnatul preot Sima Vasile din Pitești, județul Argeș, cu supărare amară în suflet vă aduc la cunoștință următoarele:
Nu peste mult timp se împlinesc 12 ani de zile de când am fost pensionat și tot de atunci mi-ați promis «pe cuvânt de episcop» că îmi aprobați îmbisericirea la una din bisericile din Pitești, mai aproape de domiciliul meu - lucru ce nu s-a împlinit nici până în ziua de azi. Am constatat că aveți în plăcerea Preasfinției Voastre să nu vă țineți de cuvântul dat, nu numai în cazul meu, dar și în foarte multe alte cazuri. Aș vrea să vă trec în revistă numai problema mea, eu socotindu-mă un preot slujitor permanent la datorie și cu o bogată activitate bisericească. Lăsând la o parte toate acestea, m-ați transferat în mod nelegal și abuziv de la Sfânta Vineri la biserica Sf Ilie, ca să-i faceți plăcerea diavolească preotului Chiriță Iulian. Dar Dumnezeu n-a dormit, cum se zice. Puteam să merg la Sinod să vă reclam de abuz în serviciu - nu am făcut-o pentru că la Sfântul Ilie am fost primit ca un împărat. Nu mult după această gafă, mi-ați luat postul de paroh într-un mod jignitor și l-ați dat preotului Năstase, care, deși era bolnav de diabet, a furat parohia până a băgat-o în faliment. În aceeași perioadă se afla în componența personalului parohiei și preotul Brânzea Nicolae care, la fel ca și preotul Năstase, nu aducea niciun aport la veniturile bisericii și avea pretenție să i se dea salarizare la zi, plus drepturi extrabugetare și el să nu vină la serviciu decât din joi în Paști. Am martori prin care dovedesc că îi dădeam sute de milioane lei vechi și mă amenința cu caterisirea, așa cum face și acum cu actualul paroh. N-am văzut preot mai lacom ca acesta de când știu eu... S-a implicat în nenumărate fapte de corupție, atât la biserica Sf. Ilie, dar mai ales la parohia Teiu, unde recent s-a implicat într-o vastă evaziune fiscală și delapidare de fonduri bănești.
Nu cunosc motivul pentru care l-ați destituit din postul de vicar, când ați afirmat public că îi interziceți să mai ocupe undeva o funcție publică și iată că și la ora actuală se găsește implicat în mod dubios în fapte de corupție. La biserica Sf Ilie face serviciu o oră sau două pe săptămână și asta din când în când și primește de la parohie jumătate de normă, plus ce poate lua din venitul bisericii - dacă se mai strânge ceva-aici se pot spune multe...
Recent, când m-am dus să mă îmbisericesc la Sf. Ilie, l-am auzit zicându-i parohului (preot-paroh Marius Păunescu): «Dă-l afară!» «dă-l afară!», adică pe mine să mă dea afară, pe mine, care munceam în locul lui (al lui Brânzea, n. red) să-i fac venituri pentru buzunar!
Toate acestea sunt fapte pe care Preasfinția Voastră le cunoașteți și le tolerați și vor scoate capul în văzul lumii și vă vor cauza enorm. Am contribuit pentru multe biserici în construcție din Pitești cu sume diferite, cât am putut. Am vrut să merg la biserica Sf. Împărați Constantin și Elena din Pitești, unde dădusem suma de 100 milioane lei vechi, și am auzit că i-ați zis preotului de acolo să nu mai recunoască suma primită și să nu mă primească la slujbă. Asta este o faptă demnă de un arhiepiscop din zilele noastre?
La Teiu s-au făcut multe nereguli și fapte de furt din averea bisericii. Într-o noapte s-au tăiat la ras și s-au cărat peste două remorci de salcâmi, lucru de care nu este străin preotul Brânzea, în colaborare cu preotul paroh Bărbieru. Degeaba am sesizat organele noastre superioare, că nu s-a luat nicio măsură. Toate se fac pe sub mână la Sfânta Episcopie de Argeș și Muscel și socotim că a venit timpul să se pună în discuție la Sf. Sinod pensionarea fără drept de apel”.
26 februarie 2018

Preotul Brânzea: „Toată viaţa lui a reclamat şi a stat de scandaluri, iar credincioşii nu îl mai primesc”

L-am căutat pe preotul  Nicolae Brânzea, tot în Miercurea Mare, când la biserica Sfântul Ilie începuseră a se aduna enoriașii pentru Denie. Cum nu l-am găsit, l-am sunat a doua zi, când tocmai se îndrepta către Mănăstirea Cozia, acolo unde își are ca duhovnic pe stareț, pentru a se spovedi. I-am spus care este doleanța fostului său coleg, care a venit la noi la redacție, supărat că nu i se permite să slujească în continuare, iar preotul Brânzea ne-a spus varianta sa: „A venit cu Botezul, cu ce? ÎPS Calinic nu îl îmbisericește pentru că părintele Sima e un securist și un reclamagiu, toată viața lui a reclamat, a stat numai de scandaluri, iar credincioșii nici nu îl primesc. Este un om atât de... Părintele Sima a fost la Sfânta Vineri o viață întreagă. Pe urmă s-a îmbisericit acolo și a creat scandal, puteți să îl întrebați pe protopop. Dumneavoastră aveți capacitatea să analizați cine e omul.  Iar omul are probleme la vârsta lui, pentru că eu nu dispun de treaba asta. Nu eu îmbisericesc. Doamne ferește, la cât sunt eu de ocupat, nu am timp să îi pun eu piedici. Nu sunt eu paroh la Sfântul Ilie, nu dispun eu. Nu am fost niciodată paroh la Sf. Ilie, a fost părintele Năstase, până s-a pensionat, și pe urmă părintele Păunescu. El nu mai are unde sluji. Omul nu înțelege că are o vârstă și că în biserică împuternicire înseamnă că trebuie să îl primească cineva să slujească. Noi l-am primit din milă la noi. Dar el cum vine și se așază acolo, culmea, ca și când ar fi în activitate. Îmbisericirea înseamnă să vină să se împărtășească. Nu altceva. Și nu la noi a slujit el o viață, ci la biserica Sfânta Vineri. El a tot pendulat între bisericile Sf. Ilie și Sf. Vineri. Pe mine nu m-a deranjat, sub nicio formă, chiar dacă îl știam de reclamagiu, chiar dacă știam că l-a adus pe părintele Năstase în stadiu  să facă diabet, că nu se înțelege nimeni cu el în timpul slujbei... Părerea mea este să îl analizați pe om, că e dus. El e în criză, probabil că a vrut să vină să slujească la Sf. Ilie și nu a știut cum, pentru că el a fost îmbisericit la Sf. Vineri, de unde l-au dat afară  pentru că le-a tulburat liniștea. A venit o perioadă, din milă l-am luat să slujească la noi. Dar are optzeci și ceva de ani. Decizia de împuternicire nu ne aparține nouă. Noi am primit întotdeauna pe oricine   care a vrut să vină să slujească cu noi liturghia. Dar ăsta nu e om cu care să slujești liturghia și mai ales că minte cu nerușinare, asta este marea problemă”.

„La statutul meu social și la situația mea economică, aș sta eu la mâna lui...?!”

Cât despre acuzele că în perioada în care slujea la biserica Sfântul Ilie, preotul Sima era obligat să îi dea „obolul” vicarului Brânzea, acesta a spus: „Obolul? Mie? Doamne ferește! Cum poate  să spună așa ceva? Păi, cum să dea el, când paroh este altcineva?! Eu în afară de salariu... Ce obol să îmi dea el mie? Preoții sunt slujitori în mod egal. Parohii au cel mai mare salariu, ceilalți preoți au salarii destul de mici. Pe de altă parte, parohia Sf. Ilie nu e o parohie mare, cu cimitir, cu tradiții de cununie. Parohia Sf. Ilie e o parohie de slujbe. La noi vin 300, 500 de persoane în fiecare duminică. Este o atmosferă mai mult rurală. Noi nu avem alte venituri și chiar o ducem foarte greu cu banii să plătim gazele și toate celelalte. Omul e aberant. E de trimis la consultație psihică, pentru că nu poate să spună că îmi dădea el mie bani! Eu sunt persoană publică din ‚96. Păi, la statutul meu social și la situația mea economică, aș sta eu la mâna lui...?!”

„Doamne ferește! Ce treabă am eu cu biserica de la Teiu? Nici nu știu unde e biserica de la Teiu” 

Pentru că preotul Vasile Sima a avut niște acuze legate de renovarea bisericii de la Teiu, iar de obținerea de donații s-ar fi ocupat tot preotul Brânzea, acesta din urmă neagă cu vehemență: „Doamne ferește! Ce treabă am eu cu biserica de la Teiu? Nici nu știu unde e biserica de la Teiu.  Nu vedeți ce absurdități are în cap? E un preot de școală veche, dar lipsit de orice caracter și, drept dovadă, uitați ce aberații și fabulații... Dacă acest om ar fi un om integru, că vorbim de moralitate... Gândiți-vă că el le-a făcut reclamații tuturor, preotului Marioara, protopopului, tuturor. Ăsta-i omul! El e preot și vrea să slujească și vine cu minciuni, cu aberații. Mai vrea să vină să slujim liturghia împreună! Asta nu se poate! Am 30 de ani de preoție. Nici când eram la mine la țară  nu am pus mâna pe bani.  Am refuzat postul de paroh și când eram vicar. Mă duc să îmi fac slujba și plec fiind cu gândul de învățătură la credincioși. Sunt halucinațiile unui om nebun. El ce crede? Oricum, credincioșii nu îl mai vor, pentru că pe părintele Năstase l-a îmbolnăvit. Deci, omul are probleme...

ÎPS Calinic zice că l-ar primi pe preot să slujească, însă cu acceptul bisericii respective

10 calinic ionicaÎntrebat, la rândul său, în legătură cu solicitările preotului Sima, arhiepiscopul Calinic ne-a spus: „Părintele Sima a slujit și ca pensionar, o vreme, la Biserica Sfânta Vineri! Nu cunosc motivul real al plecării. După statut, părintele Sima trebuie să fie îmbisericit la o biserică unde este acceptat. Dacă nu-i convine la Sfânta Vineri, atunci va fi îmbisericit la o altă biserică. Dorim bătrânețe liniștită tuturor, că așa este normal și că sunt și eu moșneag!”

N. red. De altfel, din câte am aflat, preotul Vasile Sima chiar i-ar fi reproșat ÎPS Calinic că, deși apropiat ca vârstă, nu cedează locul de arhiepiscop.

Publicat în Dezvaluiri

# Cine e vinovată, secretara sau primăriţa?

Ancheta demarată de Prefectură în cazul secretarei orașului  Ștefănești, jurista Georgeta Ion, bate pasul pe loc. De ce? Nu din cauza celor de la Prefectură, care au audiat-o deja la un prim termen pe doamna secretar, ci din cauza celor de la Primăria Ștefănești, care, caz incredibil și de o gravitate fără precedent, refuză cu obstinație să pună la dispoziție documentele cerute de comisie.

Situația e albastră de penală...

Lucru care nu face decât să confirme temerile că situația e albastră de penală și că afacerea neexercitării de către Primăria Ștefănești a dreptului de preempțiune pentru cumpărarea uzinei electrice și a observatorului astronomic construit de Ionel Brătianu, plus vreo 4600 mp din domeniul cunoscut sub numele de Florica, pute de la o poștă. Lucrurile au scăpat de sub control, în sensul că afacerea nu mai poate fi mușamalizată, mai ales după ce primărița Ioana Jenica Dumitru a decis să facă sesizare, acum două luni, împotriva secretarei. Există un dosar în analiză și există o comisie care trebuie să dea un răspuns la un moment dat, așa că e o copilărie din partea cuiva - mai ales a celor implicați pentru ca Primăria Ștefănești să piardă un asemenea obiectiv, pe care l-a avut în palmă la un preț de chilipir - să creadă că acest scandal cu multiple conotații penale mai poate fi mușamalizat. Repetăm, există o hârtie/sesizare pe circuitul administrativ al Prefecturii Argeș și Cutia Pandorei în cazul acestei măgării uriașe a fost deschisă. Prețul de 100.000 de euro pe un obiectiv de patrimoniu, al cărui arhitect este unul și același cu cel care a proiectat Arcul de Triumf și sediul Primăriei Bucureștiului, reprezenta o nimica toată pentru bugetul Ștefăneștiului. Bașca cei 4600 mp de teren cumpărați în același preț și pe care se pot  construi vreo două blocuri de locuințe sau zece vile sau chiar un hotel, totul la nici 200 de metri de vila Florica. Exact despre acest lucru vorbim, mai exact despre o comoară pe care a pierdut-o orașul Ștefănești și pe care a pus mâna un investitor imobiliar. Și totul, grație unei vinovate sau nevinovate incompetențe a celor din Primăria Ștefănești, plătiți cu salarii grase - peste 9000 lei în cazul secretarei și aproape 12.000 în cazul primăriței.

Cum se ascunde preotul Brânzea în spatele sintagmei „un fals caz”

Degeaba baletează printre legi și comoștenitorul Nicolae Brânzea, cum că scriem despre „un fals caz” (aceasta i-a fost declarația în ediția trecută a ziarului nostru) și că primăria a refuzat să-și exercite dreptul de preempțiune încă de acum trei ani. Până una alta, nimeni n-a produs până acum nicio hârtie că Primăria Ștefănești ar fi renunțat la dreptul de preempțiune, acum niște ani, vizavi de acest obiectiv. Apoi, ce rost mai avea să trimită anul trecut, în noiembrie, Ministerul Culturii hârtie către Primăria Ștefănești, pentru ca aceasta să-și exercite dreptul de preempțiune, din moment ce tot ea renunțase la acest drept în urmă cu trei ani? La această întrebare-cheie am dori să ne răspundă, dacă poate,  merituosul moștenitor al Brătienilor care a devenit preotul Brânzea. Nu credeți, părinte, că ceva nu se leagă, totuși? Și fie că vreți sau nu vreți, dumneavoastră sau cei implicați, tot se va afla până la urmă. E doar o chestiune de timp.

Publicat în Administratie

# Varianta preotului Brânzea în scandalul dreptului de preempţiune pentru crama şi uzina de apă de pe domeniul Brătienilor

Domeniul Florica – format din conac, fermă, capelă, cramă şi chiar un observator astronomic, opera primilor doi Brătieni, Ion şi Ionel, tată şi fiu, s-a vândut pe bucăți. Vila, în noiembrie anul trecut, după ce a achiziționat-o Ministerul Culturii și Integrității. Ferma s-a dat și ea. Clădirea cramei și a uzinei electrice, pe acoperișul căreia Ionel Brătianu instalase un telescop, situată pe dreapta la intrarea în parcul domeniului Brătianu,  s-a vândut pe repede înainte, chiar înainte de a se încheia anul. Pentru că vânzarea nu a beneficiat de tot atâta publicitate ca și vila, dar și pentru/mai ales că  la nivelul Primăriei Ștefănești s-a declanșat un  scandal, după ce înștiințarea în care autoritățile erau notificate să își exercite dreptul de preempțiune s-a pierdut, iar termenul legal a trecut. După ce în numărul anterior am stat de vorbă cu Alexandru Missirliu, moștenitorul  căruia i-a revenit cea mai mare parte din avere, l-am contactat pe Nicolae Brânzea, cel care, deși cu un procent cu doar puțin peste 4%, a avut cel mai important rol în fructificarea moștenirii lăsate de Brătieni.

„Au fost mulți din Pitești care au dorit să achiziționeze”

# Ce ne puteți spune despre noul proprietar al cramei și uzinei electrice?
- Păi, nu v-a spus Missirliu că e din Pitești? Au fost mulți din Pitești care au intenționat să achiziționeze. Este o persoană care, mă rog, pentru că valoarea era foarte mică, a dorit să cumpere. Eu l-am prezentat coproprietarilor, pentru că nu puteam eu să hotărăsc, ați publicat chiar dumneavoastră, procentul meu este, de fapt, de 4%. S-a luat legătura cu el, respectându-se datele legii, pentru că ministerul și-a declinat dreptul de preempțiune. Mai ales că acolo a fost și un mic litigiu. Statul nu putea să cumpere, având în vedere că noi aveam doar turnul și clădirile din jurul turnului, aveam terenul, dar un alt proprietar avea niște clădiri acolo din vremea Ceres-ului.
# Cine este?
- Un domn, care, la rândul său, a vândut aceluiași proprietar. Nu pot să vă spun cine este pentru că nu am avut eu discuția cu el. Știu că stă prin Brașov. Ce a preluat i-a revenit când s-a privatizat Ceres-ul, deci chiar nu știu exact istoricul.
# Cum se explică prețul acela mic, de 100.000 de euro, la care statul putea să cumpere?
- Ministerul a făcut doar o evaluare a vilei, pentru că a fost interesat doar de vilă. Având în vedere că vorbesc de un litigiu acolo și de o situație complexă, nici ministerul, nici Consiliul Județean nu puteau să achiziționeze, pentru că nu era clară situația juridică. Și, în afară de asta, ei erau interesați doar de Vila Florica.
# Am văzut că, pe site-ul Artmark, era totuși stabilit un preț de 203 euro pe metru pătrat.
- A fost un contract făcut în trecut cu Artmark; Artmarkul a mai adus niște clienți pentru vilă, tot din Argeș, prin cineva. Suma care s-a stabilit și pe care am ofertat-o noi ministerului a fost de 100.000 de euro.

„A fost dorința moștenitorilor să vândă pe 100.000 de euro”

# Și puteți să îmi spuneți, până la urmă, la cât ați vândut?
- Sincer să fiu, nu știu, pentru că, dacă procentul meu a fost de 4%, prețul a fost pe acolo, prin zonă, peste 100.000 euro. Artmark este o casă de licitații care pune sumele așa cum vrea. Noi ne-am ținut în zona sumei pe care am propus-o Ministerului Culturii.
# Mă gândeam că, dat fiind prețul mic, de 100.000 de euro, logic, ca proprietari nu erați foarte interesați de suma asta...
- A fost dorința moștenitorilor, care au peste 80 de ani. După ce statul a achiziționat Vila Florica și după ce ministerul și Consiliul Județean nu au agreat ideea să achiziționeze, mai ales că era și o situație complicată acolo, cu doi proprietari pe tot spațiul respectiv, intenția lor a fost să vândă cât mai repede, să încheie această problemă. Eu, la vârsta mea, mai aveam răbdare, dar nu puteam să decid eu.
# Dreptul de preempțiune trebuia exprimat de Primăria Ștefănești...
- Nu e adevărat. Primul care își exercită dreptul de preempțiune este ministerul, dacă ministerul nu îl exercită, îl declină către autoritățile publice locale. În ordinea priorităților e Consiliul Județean. Consiliul Județean nu și-a exercitat niciodată dreptul de preempțiune, nici nu avea cum, pentru că, din punct de vedere juridic, nu putea lua ceva ce era în litigiu. Iar acum cu primăria, că văd că asta vreți să aflați... În primul rând, vreau să vă spun că ei nu și-au exprimat niciodată interesul. Noi avem documente de trei ani de zile conform cărora primăria a fost prima care a renunțat la acest drept de preempțiune. Și pe vilă și pe acea uzină de apă. În momentul în care, anul trecut,  au dorit să își exercite dreptul de prempțiune, ei ieșiseră din cele 15 zile legale, pentru că lor le-a trimis Direcția de Cultură înștiințarea și nu au răspuns în timp util.
# Privind acum în urmă, cine credeți că este de vină acolo, la Primăria Ștefănești, că au ieșit din termenul legal?
- Acum mă întrebați pe mine ce se întâmplă în Primăria Ștefănești? Nu sunt analist politic! Întrebați-i pe cei responsabili. Însă, dacă ministerul nu a putut, ca instituție centrală, Consiliul Județean la fel, gândiți-vă că nici primăria nu putea. Eu cred că ăsta este un fals caz.

„Şi Vila Florica ar fi meritat să fie în patrimoniul Ştefăneştiului. Şi cred că nu era o problemă pentru buget”

# Caz a devenit după ce doamna primar i-a făcut un referat secretarei primăriei, pe care a trimis-o în Comisia de Disciplină a prefecturii. Asta pentru că o acuză de ceva, nu?
- Ei au avut o ședință de consiliu chiar după expirarea termenului. Au încercat să își exercite dreptul, știau că legea îi presează, deși nu știu în ce măsură, procedural, ar fi putut realiza achiziția, fiind o situație neclară, și nici în ședința aia de consiliu nu au aprobat exercitarea. Au propus doar o comisie să facă analize. Eu mă întreb altceva: în stânga se află fosta fermă a Brătienilor, cea care are o structură de arhitectură, are peste o sută de birouri, acolo se pot face lucruri importante, pe aceea de ce nu dorește primăria să o cumpere? A fost prima care s-a dat, dar cred că actualii proprietari vor să o vândă, iar primăria o poate achiziționa fără nicio problemă. Eu cred că ar fi fost important ca și uzina de apă să rămână ca o instituție a statului, dar cine-i vinovat că...? Noi am dorit să vindem, buna noastră intenție a fost clară, vila a fost achiziționată de minister la un preț mai mic decât prețul de pornire.
# Chiar îmi aduc aminte că ați fost insistent pe lângă Consiliul Județean să își exprime dreptul la preempțiune în cazul Vilei Florica și până la urmă ministerul a achiziționat-o. De ce nu s-a întâmplat același lucru și acum... în cazul cramei și observatorului?
- Pentru că, repet, situația juridică era complicată și instituțiile statului au niște reguli. Pe de o parte, ministerul nu a vrut să o ia, pentru că e vorba de băgat mulți bani, pe de altă parte, Consiliul Județean a ajuns la aceeași concluzie, iar primăria niciodată nu și-a exprimat această dorință de trei ani. Au fost primii care au dat negație. Acum, să vă spun sincer, cred că și vila ar fi meritat să fie în patrimoniul Ștefăneștiului. Și cred că nu era o problemă pentru buget.

 

 

 

Publicat în Administratie

# Alexandru Missirliu, unul dintre moștenitori, spune că a fost atenționat să nu comenteze nimic despre încheierea tranzacției

Multe semne de întrebare legate de graba cu care, la nivel central, s-a optat, în cele din urmă, pentru achiziționarea, de către Ministerul Culturii, prin exercitarea dreptului de preemţiune, a Vilei Florica și de încheirea propriu-zisă a tranzacției, consumată luni 13 noiembrie. Asta, în contextul în care, joia trecută, președintele Klaus Iohannis a atacat, la Curtea Constituțională, legea prin care CJ Argeș ar fi preferat să fie cumpărat imobilul de către Minister (în defavoarea variantei de exercitare a dreptului de preemțiune). Ne-a atras atenția nu doar faptul că Ministerul n-a mai așteptat decizia CCR, ci și atititudinea deosebit de „discretă” a unora dintre moștenitori, care, până mai ieri, s-au arătat deschiși la discuțiile pe marginea subiectului.

La sfârșitul săptămânii trecute, preșesedintele Consiliului Județean Argeș și-a exprimat indignarea față de demersul șefului statului de a sesiza Curtea Constituțională cu privire la respectiva lege. Dan Manu a explicat atunci de ce este preferabilă achiziționarea Vilei Florica prin lege și nu prin exercitarea dreptului de preemțiune de către Ministerul Culturii: pentru că actul normativ pe care șeful statului îl consideră neconstituțional prevede, printre altele, și darea în administrare a imobilului către CJ Argeș. În schimb, arăta șeful CJ, cumpărarea conacului de căre Ministerul Culturii prin exercitarea dreptului de preemțiune ar pune sub semnul incertitudinii tocmai darea în administrare către CJ Argeş a clădirii.
Surprinzător este că nu s-a mai așteptat o decizie a  Curții Constituționale, care să spună dacă legea este constituțională, așa cum susţin iniţiatorii sau nu, cum spune preşedintele. Luni, președintele Dan Manu anunța că „pasul istoric privind achiziționarea Ansamblului conacului Brătianu - Florica („Vila Florica”), situat în localitatea Ștefănești, județul Argeș a fost făcut. Astăzi, 13.11.2017, momentul atât de mult așteptat privind achiziționarea acestui bun de patrimoniu național s-a realizat. Conacul Brătianu - Vila Florica a fost preluat de Statul român, prin Ministerul Culturii, odatā cu semnarea contractului de vânzare - cumpărare între minister și proprietari”.
Spunem surprinzător pentru că, timp de trei ani, Ministerul Culturii a tot amânat să-și exercite dreptul de preemțiune pe care l-a avut asupra Vilei Florica și, brusc, în momentul unei sesizări de neconstituționalitatea a legii privind achizionarea conacului, tranzacția între Minister și moștenitori este încheiată chiar prin amânata exercitare a respectivului drept, ceea ce duce cu gândul la ipoteza foarte probabilă a temerilor legate de o decizie a CCR care ar putea stabili neconstituționalitatea legii și, de aici, un scandal pe marginea intereselor legate de acest imobil. Să nu uităm că șeful satului invocase, la sesizarea de neconstituționalitate a legii, faptul că respectivul act normativ reglementează un caz particular şi nu unul general, precum și încălcarea principiul separaţiei puterilor în stat, prin imixtiunea Parlamentului în competenţele Guvernului, în condiţiile în care Ministerul Culturii avea deja o procedură privind achiziţia monumentelor istorice, dar şi argumentul potrivit căruia legea ar restrânge dreptul de proprietate al proprietarului actual al bunului, prin obligaţia acestuia de a-l vinde Ministerului Culturii.

Alexandru Missirliu: „Mi s-a atras atenția să nu comentez”

3 MissirliuÎn plus,  Alexandru  Missirliu, unul dintre proprietarii, până luni, ai imobilului, nu a putut să comenteze tranzacția.
„Niciun fel de comentarii. Îmi pare rău, nu pot să fac niciun fel de comentarii. Nici să vă confirm, nici să vă infirm. Nimic, nimic! Mi s-a atras atenția și am fost rugat să nu comentez, pentru că sunt multe informații pe surse, în general false...”, a declarat, pentru Jurnal de  Argeș, Alexandru Missirliu.

Nicolae Brânzea: „Sunt mulțumit. (...) Cumpărarea s-a făcut la prețul de 1,82 milioane euro”

3 branzeaVânzarea cumpărarea Vilei Florica la prețul stabilit încă de luna trecută, la negocieri, a fost însă confirmată de un alt proprietar din rândul moștenitorilor,  preotul Nicolae Brânzea.
„Da, așa este. Sunt mulțumit de felul în care s-au manifestat și s-au implicat părțile, mai ales ministrul Culturii. Cumpărarea s-a făcut prin exercitarea dreptului de preemțiune de către Ministerul Culturii, la prețul de 1,82 milioane de euro, din care 45 de mii de euro au fost lăsați de noi, moștenitorii, pentru acordarea unor burse elevilor eminenți, însă cu posibilități materiale reduse”, a declarat, marți, pentru Jurnal de Argeș, Nicolae Brânzea.

Publicat în Administratie

# EXCLUSIV. Ministerul Culturii a bătut palma cu moştenitorii
S-au încheiat negocierile între proprietarii Vilei Florica și Ministerul Culturii, care-și exercită, în sfârșit, dreptul de preemțiune asupra conacului Brătienilor. În mai puțin de o lună, va avea loc vânzarea propriu-zisă, la 1, 82 milioane de euro, prețul la care părțile au căzut de acord la negocierile finalizate cu succes.

Publicat în Administratie

La mai bine de patru luni ministrul Culturii a venit în Argeş pentru a confirma că ministerul pe care îl conduce doreşte să cumpere Vila Florica de la Ştefăneşti, „un loc extrem de important pentru istoria României”, lucrurile sunt departe de a fi finalizate.

Publicat în Actualitate

La sfârșitul săptămânii trecute, Ionuț Vulpescu, ministrul Culturii, a venit special în Argeş pentru a reconfirma că ministerul pe care îl conduce doreşte să cumpere Vila Florica de la Ştefăneşti, „un loc extrem de important pentru istoria României”.

Publicat în Dezvaluiri

# Încă o ofertă de pe piaţa privată pentru conacul Brătienilor
Pe lângă patronul Chevrolet CC, care a câștigat, cu 1,5 milioane de euro, concursul de oferte pentru Vila Florica organizat de Casa de licitații Artmark, a mai apărut un investitor privat hotărât să achiziționeze conacul Brătienilor de la Ștefănești.

Publicat în Dezvaluiri
Pagina 1 din 2