Problema răscumpărării acţiunilor deţinute la Edilul CGA Câmpulung de Financiar Urban Piteşti este departe de a se fi încheiat, în pofida strădaniilor primarului Liviu Ţâroiu (foto). Pusă în faţa situaţiei de a prelua această responsabilitate, conducerea societăţii muscelene care este unicul operator de apă şi canal din zonă a acţionat în instanţă pe însuşi acţionarul unic, municipiul Câmpulung, prin Consiliul Local, solicitând anularea hotărârii date în toamna anului trecut. Atunci consilierii au aprobat preţul acţiunilor în valoare de 3.340.046,25 lei şi au decis transferul banilor din bugetul local către Edilul pentru ca însăşi societatea să efectueze plata către firma lui Gheorghe Văsîi.

Numai că intenţia celor de la Edilul CGA Câmpulung de a scăpa de implicarea în tranzacţionarea acţiunilor între cei doi acţionari s-a împiedicat de o primă hotărâre judecătorească, după ce Tribunalul Argeş le-a respins cererea. Apoi au apărut presiunile contra atacării deciziei din prima instanţă, perioadă în care la Edilul au intervenit şi modificări în structura de conducere. Melania Voinescu, director al societăţii de aproape două decenii, a devenit preşedinte al Consiliului de Administraţie, iar fostul consilier judeţean Mihai Vasilescu a preluat conducerea executivă a firmei. Şi, spre dezamăgirea primarului Ţâroiu, cei de la Edilul au declarat recurs hotărârii Tribunalului, procesul urmând să se mute la Curtea de Apel Piteşti.

Publicat în Administratie

De mai multe ori am avut ocazia să prezentăm fapte, idei sau evenimente care au scos la iveală talentul aleşilor locali de la Câmpulung de a se face de râs, dar culmea penibilului a fost atinsă de curând. Pe 9 Mai, zi cu trei sărbători, în municipiul muscelean a fost semnată aşa-zisa Declaraţie de reunire. Şi a fost vorba de reunirea aleşilor locali în modul stupid de a face lucrurile!

Nu sunt buni doar să se dea în spectacol la şedinţe sau să uite că mai au ceva de votat! Şi nici doar să se facă pierduţi în mulţime ori să trâmbiţeze fără efect, după caz! Nu, sunt buni şi să schimbe istoria şi unii au făcut-o fără măcar să realizeze că nici nu figurează pe lista iniţiatorilor. Aşadar, în acea zi cu triplă însemnătate, primarul, viceprimarul şi consilierii locali de la Câmpulung au semnat o Declaraţie de reunire a tututor ţinuturilor locuite de români, inclusiv Basarabia şi Bucovina de Nord. Nu contează că au uitat de teritorii din Bulgaria, Serbia, Ungaria, Macedonia, Italia, Spania, Statele Unite ale Americii, Madagascar şi Costa Rica, important era gestul, primul făcut de o localitate urbană din Argeş. A fost o şedinţă ad-hoc, ţinută pe furiş, fără solemnitate, iar rezultatul a fost transmis redacţiilor pe mail. Un rezultat cu urme de bătaie de joc.
7 02Deşi este vorba de un gest în care a rezonat ideea de reunire, cu invocarea momentului istoric de la 1918, în textul declaraţiei nu este nicio referire la contribuţia adusă de musceleni în înfăptuirea Marii Uniri, de la eroii căzuţi pe front, la vizionarul om politic Ion I.C. Brătianu, artizanul României Mari. N-a fost cazul, dar bomboana pe colivă o reprezintă un paragraf în care se scrie despre unirea din 1913! În acel an au fost nişte reuniri, România a câştigat Cadrilaterul şi ceva teritorii prin Dobrogea, în urma războaielor balcanice, dar în niciun caz nu s-a înfăptuit atunci Marea Unire! Nu toţi consilierii locali au semnat în acea zi Declaraţia de reunire, mai ales că pentru unii este obişnuinţă lipsa de la şedinţe (fără consecinţe). Dar mai bine stăteau acasă şi cei care au făcut-o! Cinci nume sunt scrise cu greşeli, altele sunt incomplete, dar asta nu i-a împiedicat pe aleşii locali să dea cu subsemnatul ca primarul. Bălan în loc de Băjan, Stănoiu în loc de Stămoiu, Emanuel în loc de Manuel... Mai ales că însuşi primarul nu e trecut Ioan Liviu, ci Liviu Ioan Ţâroiu! În asemenea condiţii, nici nu se ştie cine solicită parlamentelor Moldovei şi României adoptarea de legi pentru (re)înfăptuirea Unirii!

Publicat în Administratie

Lovitură de teatru comic şi absurd în comuna Cetăţeni: ales viceprimar la finele lunii martie, după lupte care au durat peste doi ani, Mugurel Minciună a demisionat din funcţie. El a rămas consilier local, dar a revenit la locurile de muncă din cadrul Primăriei Câmpulung, acolo unde este şofer şi consilier personal al lui Liviu Ţâroiu, iar locul său de la sat a fost luat de Costel Dumitrescu, membru PSD, ca şi Minciună.
Nebunia de la Cetăţeni a început imediat după alegerile locale. Când a avut loc şedinţa de constituire a Consiliului Local, în luna iunie 2016, au existat două încercări de alegere a unui viceprimar, ambele eşuate din cauza ambiguităţii textelor de lege.
Rând pe rând, au primit voturile Antonella Enache, de la PAM (în mod ironic, aceasta a fost viceprimar în mandatul 2012-2016 şi şi-a pierdut funcţia în favoarea actualului primar), şi Mihai Ciurezu, de la PSD, însă rezultatul ultim a fost contestat pe la Prefectură şi Tribunal, iar finalul a apărut după aproape doi ani de dispute. Astfel, s-au organizat alegerile din martie, cu Minciună câştigător, iar în această lună, după demisia acestuia, a apărut al patrulea secund la comanda Primăriei Cetăţeni.
Potrivit informaţiilor pe care le deţinem, renunţarea lui Mugurel Minciună la funcţie nu ţine neapărat de faptul că veniturile acestuia sunt mult mai mari ca angajat la Câmpulung, ci are legătură cu nevoia primarului Ţâroiu de a avea în preajmă un om bun la toate.

Publicat în Culise

Nu mai puţin de 37 de angajaţi numără Poliţia Locală Câmpulung, un serviciu considerat ineficient de mulţi cetăţeni, în condiţiile în care cei mai mulţi au doar atribuţii de pază, iar un traseu de doar câteva sute de metri prin municipiu este suficient pentru constatarea multor contravenţii rămase fără sancţiuni. Pus deseori în situaţia de a justifica existenţa Poliţiei Locale, primarul Liviu Ţâroiu se chinuie să evidenţieze rezultate, aşa cum a făcut-o recent, când a anunţat că poliţiştii au prins o vacă prin oraş şi au dus-o la şantierul Primăriei.
De curând au fost mai ocupaţi poliţiştii, în condiţiile în care au fost mesageri ai primarului pentru a obţine sponsorizări necesare susţinerii Cupei României la Box juniori, care s-a desfăşurat săptămâna trecută la Câmpulung. Întrebat de ce angajaţii Poliţiei Locale - serviciu care costă anual municipalitatea 2.400.000 de lei - primarul Ţâroiu a replicat: „Îşi făceau traseul şi i-am rugat să treacă pe la agenţi economici să lase contractele de sponsorizare”. O sponsorizare inedită a competiţiei, pentru că banii au intrat mai întâi în bugetul local, apoi au fost viraţi organizatorilor, deşi fondurile puteau fi dirijate în mod direct de la firme către Cupa României.

 

Publicat în Culise
Miercuri, 14 Martie 2018 21:02

Câmpulung? Nu, Oradea sau Ploieşti!

De pe vremea când s-a aprobat o primă strategie de dezvoltare, adică de aproape două decenii, Câmpulungul a început să-şi piardă identitatea. Şi la acest lucru contribuie cine se nimereşte: ba din Primărie, ba din Consiliul Local. Iar la ultima şedinţă a aleşilor, exemple de derapare a conştiinţei de sine au fost chiar două. De o jumătate de an, administraţia se chinuie să întocmească şi să adopte un regulament de atribuire a locurilor de parcare din cartiere. Deşi actul a fost pus în discuţie de vreo două ori, tot s-au mai găsit prostii în cuprinsul lui. Astfel, în loc de „municipiul Câmpulung”, este înscris în text „municipiul Oradea”. Adică muscelenii l-au copiat de la orădeni şi nu au fost în stare măcar să înlocuiască denumirea localităţii. Apoi, s-au propus nişte norme de convieţuire, başca amenzi pentru încălcarea lor. Şi acestea au fost copiate din altă localitate, aşa că, în loc de Câmpulung, a apărut Ploieşti. Mai rămâne să se numească şi Ţâroiu primar de Cuca Măcăii, că acum câţiva ani era trecută „comuna Câmpulung” pe un acord de mediu!

 

Publicat în Culise

Puţinele investiţii finalizate anul trecut la Câmpulung şi aşteptările îndoielnice din acest an sunt mascate de intenţia celor de la Spaţii Verzi din cadrul ADP-ului de a înfrumuseţa municipiul prin plantarea a peste opt sute de mii de flori. Cele mai multe vor putea fi admirate, începând din această primăvară, în centrul localităţii, alte sute de mii de fire urmând să apară prin cartierele Câmpulungului. Dacă va fi vorba de trandafiri, cei de la ADP se vor ocupa şi de tuns, muşuroit şi dezmuşuroit florile.

Publicat în Administratie

În timp ce salariile celor din Primăria Câmpulung au zburat către Lună, patru angajaţii de la Pieţe-Servicii Comunitare Muscel cu salarii de bază minime au rămas şomeri. Societatea deţinută 100% de Consiliul Local şi înfiinţată pe timpul reducerii de personal din timpul lui Băse ca să se evite concedierea celor de la fosta Administraţie a Pieţelor este manageriată de Ionel „Johnny” Vlădescu, liberal vechi, iar el stă în calea fericirii unui membru PSD. Fiindcă asta este problema: pesediştii câmpulungeni nu sunt ei prea mulţi, dar sunt hămesiţi. Au intrat zece în Consiliul Local, unul a devenit primar, dar mai sunt guri de hrănit! Lupta din culise a început de aproape un an, fiind vizate locuri precum cel de la Pieţe, cel de la Edilul (o altă societate controlată de administraţia locală) şi Serviciul Public de Administrare a Domeniului Public şi Privat. Şi, revenind, tentativa de puci de la Pieţe s-a soldat cu pierderea locurilor de muncă pentru patru angajaţi, după ce conducerea societăţii a cerut Consiliului Local reprezentând Adunarea Generală a Acţionarilor să accepte o majorare de tarife în pieţele şi târgurile din municipiu, pentru a echilibra balanţa financiară a firmei. Cum aleşii locali au refuzat, soluţia aleasă a fost disponibilizarea de personal. Fără regrete pentru social-democraţi, cei care susţineau că sunt atât de sociali că nici măcar nu vor să amendeze cetăţenii, darămite să-i lase fără locuri de muncă.

Publicat în Culise

# Chinezul care a concesionat Piaţa Vişoi a plecat din ţară şi nu dă semne de revenire

În ultimul deceniu şi jumătate, Câmpulungul a luat ţeapă de mai multe ori! Şi apar mereu condiţii pentru noi păcăleli, aşa cum se preconizează cea favorizată de încheierea unui contract de concesiune cu o firmă patronată de chinezi. Fosta Piaţă Vişoi din municipiul muscelean a fost atribuită recent unui afacerist asiatic, dar acum chinezul nu dă niciun semn că ar începe activitatea.

În anul 2006, fosta piaţă dintr-o zonă cu vad comercial a fost concesionată de firma Naomi Vidal 2001, imobilul fiind refăcut cu destinaţia de spaţiu comercial. Numai că lucrurile nu au mers aşa cum şi-a dorit concesionarul: chiriaşi nu s-au găsit, el a rămas în urmă cu plata redevenţei şi în 2013 a fost evacuat din spaţiu. Între timp, firma în cauză intrase în faliment, aşa că administraţia câmpulungeană s-a înscris pe lista creditorilor cu circa 260.000 de lei de recuperat. Au trecut ani buni până când cei din Primărie s-au hotărât să reatribuie imensul spaţiu neutilizat, deşi solicitări au tot existat. Anul trecut au fost organizate licitaţii fără succes, apoi s-a trecut la negociere directă cu un singur ofertant: Xu Sheng Comimpex Balş, patronată de un afacerist chinez. Şi s-a încehiat afacerea pentru o redevenţă destul de mare, în valoare de aproape trei sute de mii de lei pe an. Numai că au trecut peste trei luni de la negociere şi spaţiul de peste 2.500 mp este tot neutilizat. Şi asta pentru că chinezul „oltean” a plecat anul trecut în ţara lui şi de atunci nu a mai dat niciun semn de revenire la Câmpulung. Potrivit primarului Liviu Ţâroiu, asiaticul ar fi solicitat modificarea unor condiţii din contractul de concesiune, numai că actul a fost redactat pe baza caietului de sarcini acceptat înainte de începerea negocierilor. „Deocamdată nu am primit niciun semn de la concesionar, dar l-am notificat în scris, i-am solicitat să vină să clarifice situaţia”, ne-a declarat primarul Ţâroiu.

Precedente: țeapă la concesionarea parcărilor, dezastru la clădiri monumentale

În anul 2009, Primăria Câmpulung a concesionat locurile de parcare din zona centrală a municipiului către Agromec, firmă continuatoare a fostului SMA din municipiu. Un leu pe oră era tariful perceput, aşa după cum încă se mai poate constata de pe plăcuţele rămase pe marginea străzilor. Numai că totul a durat doar o jumătate de an, trei luni fiind fără bani pentru Primărie, după ce firma nu a mai plătit redevenţa. Şi au început procesele pentru aproape o jumătate de milion de lei, procese fără rezultat final favorabil municipalităţii muscelene. Acum, Agromec e în insolvenţă, iar Primăria Câmpulung s-a înscris la masa credală.
Cazuri în care Câmpulungul a avut de pierdut din cauza proastei inspiraţii a liderilor comunităţii, a incompetenţei sau chiar a ghinionului sunt foarte multe. Astfel, în 2016 fostul primar Sorin Buta a câştigat procesul prin care i se cereau daune pentru un contract încheiat în anul 1999, pe când era în funcţie. Primăria a plătit unei firme din Bucureşti aproape şapte sute de mii de lei şi nu a scos niciun ban de la Buta. Apoi, în 2003 au început lucrările de reabilitare la monumentul de arhitectură care găzduieşte Casa de Cultură, fondurile fiind alocate de Ministerul Culturii. Nici acum nu s-a încheiat reabilitarea, deşi plata către executant a fost dublată, iar în urma unor procese Câmpulungul a fost obligat să plătească daune de circa trei sute de mii de lei şi să preia paza imobilului.
Nu în ultimul rând, proiectul lui Călin Andrei de reabilitare a centrului istoric şi a complexului Parc şi Băi Kretzulescu a produs o pagubă municipalităţii de peste opt milioane de lei, bani europeni care a trebuit să fie returnaţi din cauza nefinalizării proiectului care i-a lăsat cu ruine pe câmpulungeni.

 

Publicat în Economie

# Raiul bugetarilor se găseşte în administraţia musceleană

În ultimul an, salariile în administraţia câmpulungeană s-au mărit de trei ori. Sau nu, după cum susţine primarul Liviu Ţâroiu, care vorbeşte de o stabilire a acestora conform legii. Însă evidenţa este dincolo de nuanţarea edilului: salariile s-au umflat mai ceva ca un alergic la înţepătura de viespe. La ce nivel au ajuns la începutul lui 2018 veţi constata din lista inclusă în acest material.

Dacă până în 2016 curgeau pe Bulevardul „Pardon” lacrimile bugetarilor din Primărie şi a celor care îi jeleau pe motiv de salariu mic, începând cu 2017 s-a oprit râul trist şi sărat. În februarie anul trecut, primarul Liviu Ţâroiu a dovedit faptul că este foarte darnic atunci când nu e vorba de banii lui, ci de cei publici. Cu 20% au crescut atunci chenzinele celor din administraţie, atingând un nivel decent. Primarul şi viceprimarul erau pe stand-by atunci, dar în aprilie le-a venit şi lor cheful de shopping, primindu-şi majorarea prin grija partidului şi a statului grijuliu cu bugetarii. Apoi, în iulie 2017, s-a revărsat Cornul Abundenţei, după apariţia noii legi a salarizării, în unele cazuri fiind vorba chiar de dublarea veniturilor.

10 02Sunt edificatoare exemplele care îi vizează chiar pe capii Primăriei. În martie 2017, primarul Ţâroiu primea o indemnizaţie de 5.657 lei. Peste o lună ajungea la 7.345, apoi, în iulie, a urcat la 9.425 plus un „spor de periculozitate” pentru implementarea unui proiect cu fonduri europene, pentru ca, de la 1 ianuarie 2018, leafa edilului să urce la 12.350 lei!
Viceprimarul Mărgărin Blidaru a trecut şi el de la 5.657 lei la 7.975 şi, respectiv, 10.450 lei, iar secretarul Nicolae Ghinea a urcat la 10.260 lei de la un trecut sub 8.000 de lei.

Salariile de bază ale funcţionarilor publici din administraţia câmpulungeană începând cu 1 ianuarie 2018

# Funcţii publice de conducere
- secretar: 10.260 lei
- arhitect, director executiv: 10.070 lei
- şef serviciu: 7.505 lei
- şef birou: 6.650 lei
# Funcţii publice de execuţie
- auditor: între 3.778 şi 5.896 lei
- expert, consilier, inspector, consilier juridic: între 3.156 şi 5.700 lei
- referent de specialitate: între 2.526 şi 4.312 lei
- referent: între 2.313 şi 3.837 lei

Salariile de bază ale personalului contractual începând cu 1 ianuarie 2018

# Funcţii de conducere
- administrator public: 10.287 lei
- director, inspector şef, şef sector, şef compartiment: 7.600 lei
- director adjunct, inspector şef adjunct, contabil şef, inginer şef: 6.382 lei
- şef serviciu, şef secţie: 5.936 lei
- şef birou, şef atelier, şef laborator, şef oficiu: 5.596 lei
# Funcţii de execuţie
- consilier personal: între 3.947 şi 4.914 lei
- consilier, expert, inspector de specialitate, revizor contabil, arhitect, referent de specialitate, inspector casier: între 2.945 şi 4.914 lei
- consilier juridic: între 2.945 şi 4.914 lei
- tehnician-economist, secretar superior, referent, arhivist: între 2.742 şi 4.439 lei
- referent, inspector, arhivar, referent casier: între 2.317 şi 3.671 lei
- agent agricol: între 2.317 şi 3.407 lei;
- stenodactilograf, secretar-dactilograf, dactilograf: între 2.317 şi 3.932 lei
- secretar: între 2.317 şi 3.276 lei
- administrator, şef depozit: între 2.683 şi 3.671 lei
- casier, magaziner: între 2.317 şi 3.276 lei
- şef formaţie pază, pompieri, şef formaţie muncitori: între 3.052 şi 3.800 lei
- portar, paznic, pompier, guard, bufetier, manipulant bunuri, curier: între 2.432 şi 3.018 lei
- îngrijitor: între 2.106 şi 3.276 lei
- maistru: între 2.736 şi 3.671 lei
- şofer: între 2.632 şi 3.932 lei
- muncitor calificat: între 2.423 şi 3.538 lei
- muncitor necalificat: între 1.900 şi 2.883 lei
# Poliţia locală
(la salarii se adaugă şi indemnizaţie de hrană)
- şef serviciu: 7.505 lei
- poliţist local (funcţie publică): între 2.313 şi 5.700 lei
- agent pază (personal contractual): între 2.423 şi 3.018 lei
# Asistenţă Socială
- director executiv: 10.070 lei
- şef serviciu: 7.505 lei
- şef birou: 6.650 lei
- expert, consilier, inspector, consilier juridic: între 3.156 şi 5.700 lei
- referent de specialitate: între 2.526 şi 4.312 lei
- referent: între 2.313 şi 3.837 lei
# Evidenţa Persoanelor
- şef serviciu: 7.505 lei
- şef birou: 6.650 lei
- expert, consilier, inspector, consilier juridic: între 3.156 şi 5.700 lei
- referent de specialitate: între 2.526 şi 4.312 lei
- referent: între 2.313 şi 3.837 lei
# ADP
- director, inspector şef, şef sector, şef compartiment: 7.600 lei
- director adjunct, inspector şef adjunct, contabil şef, inginer şef: 6.382 lei
- şef serviciu, şef secţie: 5.936 lei
- şef birou, şef atelier, şef laborator, şef oficiu: 5.569 lei
- consilier, expert, inspector de specialitate, revizor contabil, arhitect, referent de specialitate, inspector casier, consilier juridic: între 2.945 şi 4.914 lei
- tehnician-economist, secretar superior, inspector, referent, arhivist: între 2.742 şi 4.439 lei
- referent, inspector, arhivar, referent casier: între 2.317 şi 3.671 lei
- administrator, şef depozit: între 2.683 şi 3.671 lei
- casier, magaziner: între 2.317 şi 3.276 lei
- şef formaţie pază, pompieri, şef formaţie muncitori: între 3.052 şi 3.800 lei
- portar, paznic, pompier, guard, bufetier, manipulant bunuri, curier: între 2.432 şi 3.018 lei
- îngrijitor: între 2.106 şi 3.276 lei
- maistru: între 2.736 şi 3.671 lei
- şofer: între 2.632 şi 3.932 lei
- muncitor calificat: între 2.423 şi 3.538 lei
- muncitor necalificat: între 1.900 şi 2.883 lei

Notă: Toate acestea sunt salarii de bază la care se pot adăuga diverse sporuri.

Liviu Ţâroiu, primarul Câmpulungului, în noiembrie 2017, la o şedinţă de rectificare a bugetului local:
”În niciun caz să nu vă gândiţi că avem în vedere o mărire!”.

Liviu Ţâroiu, primarul Câmpulungului, în decembrie 2017, la şedinţa de mărire a salariilor:
”N-am mărit salariile! Atenţie: n-am mărit salariile decât la şefii de servicii! Încă o dată vă spun, nu sunt măriri de salarii!”.

Un exemplu comparativ de majorare iulie 2017-ianuarie 2018:

Referent de specialitate (funcţionar public)
Salariu iulie 2017: între 1.927 şi 3.290 lei
Salariu ianuarie 2018: între 2.526 şi 4.312 lei

Publicat în Dezvaluiri

Inutilă, de obicei, dezbaterea proiectului de buget la Câmpulung a fost în acest an o parodie! Doar o mână de oameni în sală, cei mai mulţi din administraţia locală, în rest doi-trei obişnuiţi ai momentului. Au lipsit deloc surprinzător directori de instituţii şi firme coordonate de Primărie şi Consiliul Local, semn că se menţin tensiuni provocate de răscumpărarea acţiunilor de la Edilul CGA sau de dorinţa de a înlătura managerul de la Pieţe. Şi, ca să nu se piardă obiceiul, din două ore de discuţii jumătate de perioadă a fost alocată citirii proiectului care, oricum, fusese adus la cunoştinţa publicului. Iar unii dintre consilierii locali prezenţi la dezbatere au avut unele întrebări care, cu siguranţă, vor fi repetate în şedinţa de aprobare a bugetului.

Publicat în Culise
Pagina 1 din 6