# Acum aproape trei ani o avarie a lăsat Muscelul fără apă
În luna martie a anului 2015, o avarie la reţeau de alimentare cu apă a lăsat pe uscat Câmpulungul şi câteva comune limitrofe, criza prelungindu-se mai multe zile din cauza unei erori apărută în procedura de montare a conductei. Problema gravă apărută a determinat atunci şi reacţia Prefecturii Argeş, la mijloc fiind situaţia a zeci de mii de oameni, dispunându-se crearea unei comisii care să impună măsurile necesare rezolvării cazului. Au trecut de atunci aproape trei ani, iar riscul producerii unei noi avarii persistă. În ipoteza unei sistări a furnizării apei din cauză de defecţiune, nu este cert faptul că sistemul de rezervă realizat în anii trecuţi poate funcţiona.

Potrivit notei de constatare întocmită în 13 martie 2015 de către reprezentanţi ai Prefecturii, ISU, DSP, Administraţia Bazinală Argeş Vedea, Primăria Câmpulung şi Edilul CGA Câmpulung, comisia constituită prin ordin al fostului prefect Mihail Oprescu a dispus luarea mai multor măsuri. Printre altele s-a prevăzut crearea unui fond de materiale şi mijloace necesare în caz de intervenţie la avarie şi începerea procedurii pentru realizarea unui nou sistem de alimentare cu apă a Câmpulungului. Până să se ajungă la investiţia într-o nouă conductă magistrală - lucru încă nerealizat - urgenţa o constituia atunci „identificarea şi punerea în funcţiune a unei surse de rezervă de alimentare cu apă în caz de avarii şi a resurselor financiare necesare”.
Consiliul Local Câmpulung a alocat atunci, de urgenţă, aproape o sută de mii de lei pentru studii şi proiectul noii variante de aducţiune a apei. Apoi, cu aproape un milion de lei, au început lucrările de repunere în funcţiune a şapte foraje de mică adâncime la captarea Măgura Lereşti. Puţurile au fost decolmatate, s-a constatat faptul că apa este una conformă uzului casnic, şi s-a realizat sistemul de captare şi furnizare. Deşi termenul de punere în funcţiune a noii surse era finalul lui martie 2015, a trecut mai mult de un an şi instalaţia nu era finalizată. Rând pe rând, primarii interimari Liviu Ţâroiu şi Bogdan David au supravegheat derularea lucrărilor, apoi, după alegerile din 2016, toţi au uitat de rezerva de apă.

Nu se ştie dacă rezerva este funcţională

6 apa magura lerestiLucrările chiar au fost terminate, la un moment dat. Şapte puţuri sunt acum disponibile sub Măgură, pe teritoriul comunei Lereşti, şi pot asigura 30% din necesarul Câmpulungului. „Rezerva de apă e gata şi funcţionează”, ne-a declarat primarul Liviu Ţâroiu. Numai că, potrivit informaţiilor pe care le avem, lucrurile nu sunt chiar atât de simple. Apa este bună, însă nu s-a efectuat nicio probă constând în oprirea alimentării din conducta magistrală şi furnizarea de apă prin intermediul rezervei. Mai mult, potrivit unor surse, trimiterea apei pe conductă a avut consecinţa tulburării acesteia.
Dincolo de toate aceste aspecte, un lucru este sigur. Avariile la reţeaua de apă sunt la ordinea zilei în Muscel, îndeosebi în Câmpulung. Recent au rămas fără apă şi cei din satul Bilceşti, Valea Mare-Pravăţ, tot din cauza unei probleme la reţea.

Se susţine imposibilitatea înlocuirii conductei magistrale

Prestatorul de servicii în domeniul apei şi canalizării la Câmpulung şi în cinci comune este Edilul CGA SA, societate la care sunt acţionari municipalitatea şi firma Financiar Urban Piteşti. Mixul public-privat în acţionariat este considerat o piedică în calea obţinerii de fonduri europene pentru reabilitarea conductei principale de furnizare a apei, astfel că s-a încercat preluarea pachetului de acţiuni de la societatea piteşteană. Nu a fost o mişcare reuşită, în condiţiile în care „specialiştii” din Primăria Câmpulung s-au încurcat în modalităţile de preluare a acţiunilor, astfel că, deocamdată, conducta rămâne în aceeaşi zodie a riscului de avarie. Totuşi, potrivit primarului Ţâroiu, în acest an s-au obţinut bani de la Guvern pentru reabilitarea conductei de aducţiune a apei brute. Însă, de la staţia de epurare către consumator, reţeaua este aceeaşi: veche şi afectată de diverşi factori.

 

Publicat în Administratie
Joi, 30 Noiembrie 2017 00:39

Târg cu strigături la Câmpulung

De frica opoziţiei liberale şi a presei care ţipă, primarul de la Câmpulung nu a mai organizat „Toamna musceleană” în acest an. Cu toate acestea, câmpulungenii au avut parte de un fel de talcioc pe bulevard – asta în urmă cu câteva săptămâni – şi de un aşa-zis târg de bunătăţi – asta chiar săptămâna trecută. Şi bunătăţile au constat, ca de obicei, în chiloţi, năframe şi cojoace, plus nelipsitul kurtoskalacs. Iar bomboana de pe coliva unui târg organizat de cineva din Braşov a fost un fel de rapsod popular cu nume de moldovean, Ioan Alungulesei, care a urlat ca maneliştii zile întregi sub balcoanele celor din „Blocul rechinilor”. Într-un final a fost potolit chiar de şeful municipiului, Liviu Ţâroiu fiind sesizat asupra zgomotului făcut de cântăreţul care se plimba cu microfonul printre tarabe şi ţinea boxele la putere maximă.

Publicat în Culise

În mod cert nu i-au picat bine primarului de la Câmpulung dezvăluirile noastre despre aruncarea fără număr a banilor în scopul achiziţionării de mobilier stradal, bănci şi coşuri de gunoi la preţuri de crezi că sunt poleite cu aur! Mai ales că a reacţionat şi presa din municipiu, astfel că, atmosfera fiind creată, au apărut şi efecte. În doar o zi s-a umplut localitatea de bănci şi coşuri, unele amplasate în locuri care nu sunt corespunzătoare scopului acelor obiecte. Spre exemplu, bănci de peste o mie de lei au apărut pe Bulevardul I.C. Brătianu, în zone în care, vorba cuiva, dacă te pui pe bancă nu ai de admirat decât tirurile care trec. Coşurile, utile dar şi ele scumpe, au ajuns inclusiv la uşa Judecătoriei, postate ca Themis cu balanţa.

Publicat în Culise

# Dezmăţ pe bani publici la Câmpulung
Anul acesta a fost un adevărat festin bugetar la Câmpulung, după ce conducerea Primăriei a dat iama în rezerva adunată ani de zile, fiind puşi în bătaia licitaţiilor şi achiziţiilor sau atribuţiilor directe aproape 25 de milioane de lei. Modul cum s-au cheltuit banii va fi evidenţiat în urma controlului pe care îl va face la anul Curtea de Conturi, dar suspiciuni legate de acest lucru au apărut de mai mult timp. Fără a da curs vreunei insinuări – aici ar intra problematica atribuirii în mod direct a unor lucrări sau servicii – expunem doar un exemplu al modului în care purcoiul de bani i-a făcut pe cei de la Câmpulung să arunce leii în dreapta şi în stânga. Fără număr... de s-a ajuns la un moment dat – în luna august 2017 – ca visteria municipală să fie aproape goală, cu doar şase mii de lei rămaşi în conturi.

10 taroiuÎn doar un an de zile, în perioada septembrie 2016 - august 2017, municipiul Câmpulung a achiziţionat, prin intermediul Serviciului Public de Administrare a Domeniului Public şi Privat nu mai puţin de 140 de bănci stradale şi 150 de coşuri de gunoi în valoare totală de 290 de mii de lei, adică aproape trei miliarde de lei vechi! Dezmăţ în toată regula şi fericire pentru furnizor, un furnizor pe care nu am putut să-l aflăm fiindcă primarul Liviu Ţâroiu s-a spălat pe mâini şi în această problemă. „Am luat de trei, nu, de două ori, odată anul trecut, odată anul acesta, că nu avem voie să facem achiziţii de acelaşi fel de două ori pe an. Nu ştiu de la cine le-am luat, cei de la ADP au făcut achiziţia”, ne-a declarat primarul Câmpulungului. Iar pe şeful de la ADP, Liviu Popescu, nu am reuşit să-l contactăm.
Conform celor declarate de primar, e de presupus faptul că, dacă s-ar fi putut, s-ar mai fi luat mobilier urban, că doar banii nu au provenit de la el din buzunar, ci din bugetul public. Iar aici este de menţionat şi atitudinea celor din Consiliul Local care au fost de acord cu risipa banului public. Doar opoziţia liberală a criticat demersul, însă, de regulă, alocarea fondurilor pentru bănci şi coşuri s-a făcut la grămadă cu alte modificări la buget, astfel că a fost imposibilă respingerea propunerilor.

2016: Bănci de 1.500 lei bucata şi coşuri de 400 de lei

În septembrie 2016 s-a propus efectuarea primelor achiziţii, în baza unei adrese a Serviciului Public de Administrare a Domeniului Public şi Privat. Pentru „Bunuri şi servicii” s-au solicitat şi s-au obţinut 120.000 de lei pentru achiziţionare obiecte de inventar constând în 80 de bănci destinate centrului municipiului. Preţul uneia: 1.500 de lei. Apoi, la capitolul „Salubritate”, tot „Bunuri şi servicii” de 20.000 de lei pentru 50 de coşuri de gunoi. Un coş egal 400 de lei.

2017: Banca a scăzut la 1.300 de lei, coşul a ajuns la 700

În august 2017, alte achiziţii, de data aceasta cu bani din fondul de rezervă. Un total de 130.000 de lei împărţiţi după cum urmează: 80.000 de lei pentru 60 de bănci şi 70.000 de lei pentru 100 de coşuri de gunoi. Preţurile? O bancă a costat 1.333 de lei (perioadă 3), iar un coş, 700 de lei. Ţinând cont de faptul că obiectele sunt identice celor luate anul trecut, o primă întrebare se pune legată de diferenţa de preţuri.

Oferte cu preţuri rezonabile

10 03De curiozitate, am încercat să aflăm la ce nivel se situează preţurile la care Câmpulungul a achiziţionat mobilier urban. Pe Internet există diverse oferte de bănci şi coşuri, aşa că s-a putut face uşor o comparaţie cu situaţia din municipiul muscelean. Astfel, o bancă destul de arătoasă şi comodă, cu picioare de aluminiu, se vinde cu puţin peste 900 de lei. Cele de la Câmpulung au fost scumpe şi sunt şi incomode, având nivelul şezutului pe la 30 de cm, numai bun de stat cu genunchii la gură.
Apoi, un coş de gunoi asemănător celor cumpărate de Primăria lui Ţâroiu este la ofertă de 150 de lei. Mult sub preţul achiziţiei din Muscel! Dar asta nu a contat, în condiţiile în care banii au curs gârlă la Câmpulung. Acolo unde, în cadrul proiectului eşuat de reabilitare a centrului istoric, s-au cumpărat în anii anteriori bănci şi lămpi la preţuri care pot da frisoane oricărui primar cu frică de DNA.

Şi alţii au aruncat cu banii

Presa din Câmpulung a asemănat risipa banilor din aceste cazuri cu ceea ce s-a întâmplat în alte localităţi din ţară. Într-o comună din Arad, Primăria a cumpărat 760 de coşuri de gunoi la 670.000 de lei, un total reprezentând triplul veniturilor localităţii. În plus, coşurile nu au încăput toate în comuna cu doar 640 de gospodării.
Apoi, într-o altă localitate rurală, de data aceasta din Brăila, primarul a luat 122 de bănci şi 175 de coşuri doar pentru un singur parc şi le-a montat una lângă unul. La Câmpulung, Ţâroiu e de-abia la început!

 

Publicat în Dezvaluiri

# Edilul Liviu Țâroiu are spor de indemnizație dintr-un proiect de incluziune socială derulat în Muscel
Indemnizaţiile şi salariile celor din administraţia publică din Câmpulung nu doar că sunt printre cele mai mari din ţară - la nivelul municipiilor de rang II - ci cresc fără încetare. Ultima ocazie a fost oferită de derularea unui proiect cu efecte la nivel socio-economic de care vor beneficia nu numai persoane defavorizate, ci şi favorizaţii Primăriei, în frunte cu primarul Țâroiu.

Noul proiect cu finanţare europeană se încadrează în ideea de a folosi fonduri externe doar pe ce nu se vede. Asta după ce fostul primar Călin Andrei a insistat cu dorinţa de reabilitare a centrului istoric şi s-a ajuns în situaţia ca municipiul Câmpulung să returneze circa opt milioane de lei către Ministerul Dezvoltării, bani veniţi tot pe filiera Uniunii Europene. Acum, actualul primar investeşte în infrastructură doar prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală, iar banii din afară sunt atraşi prin proiecte fără rezultate palpabile. Sau cel puţin aşa sunt considerate la acest moment, ţinând cont de antecedentele cazuri.
Proiectul este denumit „Schimbă-ţi viitorul! Dezvoltarea socială şi economică a persoanelor defavorizate din zona de nord a Municipiului Câmpulung” şi este încadrat în Programul Operaţional Capital Uman, fiind cofinanţat din Fondul Social European. Valoarea totală a cheltuieilor eligibile pentru proiectul care va fi derulat pe 34 de luni este de 16.867.983,53 lei, repartizată pe cei cinci parteneri ai proiectului: Municipiul Câmpulung, Serviciul Public de Asistenţă Socială Câmpulung, Şcoala Gimnazială „CD Aricescu” Câmpulung şi firmele Agrafics Communication SRL Bucureşti şi Profi Jobs Consulting SRL Piteşti. Potrivit presei naţionale, societatea din Bucureşti care va administra peste patru milioane de lei este abonată la banul public, în special prin intermediul Ministerului Mediului.
In extenso, proiectul va avea - se spune - ca rezultat reducerea cu 565 a numărului de persoane aflate în risc de sărăcie şi excluziune socială din comunitatea marginalizată (non romă) situată în anumite zone ale Câmpulungului. Este prinsă aici şi celebra „Şerpărie”, adică mini-cartierul de blocuri care au aparţinut fostei uzine ARO. Toate aceste persoane - copii şi majori - vor beneficia, după caz, de consiliere profesională, cursuri de calificare, sprijin pentru demararea de afaceri, servicii medicale şi juridice, tabere gratuite şi altele. Lucruri des întâlnite în cadrul unor asemenea proiecte în care beneficiarii primesc bani pentru a fi prezenţi la cursuri sau la alte activităţi şi după care nu rămâne mai nimic. Cu excepţia banilor primiţi de cei care implementează proiectul.

Expertului Ţâroiu i-a crescut indemnizaţia cu 25%

Şi sunt persoane care se aleg cu ceva, printre aceştia aflându-se inclusiv primarul Câmpulungului, Liviu Ţâroiu. Cum derularea proiectului a fost demarată, în lista de funcţii pe octombrie 2017 a administraţiei câmpulungene Ţâroiu apare cu un asterisc: primeşte 25% în plus la indemnizaţie pentru implicarea în „Schimbă-ţi viitorul!”. Un viitor fain pentru Ţâroiu, acesta ajungând de la 9.425 de lei lunar la 11.781 de lei. „Sunt patru persoane din administraţie implicate, managerul de proiect, doi experţi de monitorizare şi un responsabil reglementări, dar cred că ar trebui să vorbim despre ce antrenăm noi în acest proiect, cui ne adresăm, nu despre altceva”, spune primarul Câmpulungului.
Din câte am aflat, manager de proiect este directorul economic al Primăriei, Violeta Iarca, şi ea cu o creştere salarială de la 7.974 la 11.961 lei. Ceilalţi implicaţi sunt Ramona Simion, consilier superior în Primărie, şi Cătălin Bădiţă, şeful Serviciului de Asistenţă Socială.

 

Publicat în Administratie
Miercuri, 15 Noiembrie 2017 18:47

Frica păzeşte toamna lui Ţâroiu

La Câmpulung e toamnă, nu avea cum să scape, iar semnele sunt cele binecunoscute: burniţă şi ploaie, frunze rămase pe marginea străzii, croncănit de ciori şi manele în baruri. Ar mai fi fost ceva, dar o teamă de neînţeles l-a determinat pe primarul municipiului să nu aducă semnul în localitate: un târg, o sărbătoare a recoltei. La Piteşti s-a bifat, la Mioveni, de asemenea, la Câmpulung a fost doar anul trecut, iar în acest an, în debut de anotimp, s-a simţit ceva anemic pe Bulevardul „Pardon”. În rest, nimic! Liviu Ţâroiu nu a mai înviorat centrul cu terase şi tarabe fiindcă nu a mai suportat ideea ca presa şi opoziţia liberală să arunce suspiciuni pe piaţă, cum că domeniul public e închiriat cu patru lei şi subînchiriat cu câteva zeci, poate sute de lei. Iar această atitudine pare să creeze un obicei dăunător Câmpulungului, constând în reţinerea de la acţiune de frica acuzaţiilor.

Publicat în Culise

Curtea de Conturi a efectuat în luna septembrie a acestui an un audit financiar la Primăria Câmpulung, în scopul verificării contului de execuţie bugetară aferent anului 2016. Constatările, ca şi în anul anterior, au fost că sunt cazuri în care banii câmpulungenilor sunt aruncaţi aiurea pe lucrări neefectuate sau pe lucruri fără folos. Nu în ultimul rând, sunt probleme cu recuperarea creanţelor.

Inspectorii de la Curtea de Conturi au descoperit la Primăria Câmpulung o „gaură” de 179.000 de lei apărută din cauza erorilor şi abaterilor de la legalitate. Este adevărat, mult sub suma aferentă anului 2015, atunci când problemele au fost evaluate la aproape un milion de lei, dar în raport se vorbeşte şi de recuperarea a aproape 17 milioane de lei. Pe scurt, neregulile descoperite au fost următoarele:

Sunt taxe şi impozite, dar nu se încasează

Probabil că rezerva bugetară imensă care exista în 2016 a făcut ca interesul pentru încasarea dărilor să fie redus, altfel nu se explică faptul că, spre exemplu, nu au fost stabilite, evidenţiate şi urmărite la încasare taxele datorate pentru eliberarea autorizaţiilor sanitare de funcţionare, deşi fusese stabilit cuantumul acestora de Consiliul Local. Valoarea estimativă a deficienţei a fost stabilită de inspectorii de la Curtea de Conturi la 1.736 lei. Iar aceştia au concluzionat că s-a ajuns la această situaţie din cauza insuficientei preocupări a persoanelor cu atribuţii în domeniul colectării impozitelor şi taxelor, dar şi din cauza funcţionării necorespunzătoare a controlului intern. Aceleaşi cauze au stat şi la baza faptului că nu s-au parcurs toate etapele executării silite, astfel că, la final de an 2016, trebuia să se recupereze suma de 16.982.295 lei, aferentă unui număr de 7.148 debitori. În plus, a apărut şi ideea subdimensionării personalului în comparaţie cu numărul de contribuabili.

Patrimoniu neinventariat, lucrări plătite fără a fi executate

Potrivit raportului Curţii de Conturi, în 2016 nu au fost cuprinse în operaţiunea de inventariere generală a patrimoniului imobilizările corporale în curs de execuţie, raportate în balanţa de verificare la nivelul sumei de 17.140.699 lei, pe baza stadiilor de execuţie şi în funcţie de documentele justificative care certifică valoarea lucrărilor executate. Cauza: insuficienta preocupare a comisiei care are ca atribuţie pregătirea şi desfăşurarea operaţiunii de inventariere generală a patrimoniului Câmpulungului.
Apoi, s-a plătit nelegal către două firme – Badea SRL şi And Secom Intexim SRL – suma totală de 13.261 lei reprezentând contravaloarea unor lucrări acceptate la plată, dar neefectuate. De vină pentru această situaţie au fost persoanele responsabile cu verificarea realităţii situaţiilor de lucrări acceptate la plată.

Stimulent salarial şi cadouri nelegale

La final de 2016, au fost stabilite şi acordate unui funcţionar public drepturi salariale care au depăşit nivelul prevăzut de lege. E vorba de un consilier juridic nou angajat pentru care s-au efectuat plăţi nelegale în valoare de 4.689 lei, după ce acestuia i s-au delegat anumite atribuţii.
Aici au intervenit funcţionarea defectuoasă a controlului intern şi interpretarea eronată a legislaţiei.
Pe de altă parte, au fost efectuate plăţi nelegale din creditele bugetare în sumă de 43.920 lei, reprezentând valoarea cadourilor acordate fără bază legală cu ocazia sărbătorilor de iarnă unui număr de 1.850 de copii preşcolari şi ai angajaţilor administraţie publice locale.

Controlul intern e ineficient

Verificările celor de la Curtea de Conturi au relevat faptul că sistemul de control intern al unităţii administrativ-teritoriale Câmpulung pare să fie proiectat corespunzător şi pare să funcţioneze bine, dar nu oferă siguranţa că procedurile de control acţionează eficient în practică în toate compartimentele funcţionale şi la toate locurile de muncă.
În cursul misiunii efectuate, echipa de audit s-a confruntat cu dificultăţi localizate la numărul redus de personal şi gradul de calificare al acestuia comparativ cu multitudinea domeniilor care trebuie acoperite, imposibilitatea delimitării stricte a sarcinilor de serviciu, experienţa şi expertiza persoanelor cu funcţii de conducere, precum şi insuficienta cunoaştere şi aplicare corectă a legilor şi reglementărilor specifice activităţii unităţii administrative teritoriale auditate de către personalul de specialitate.

Măsurile sunt aceleaşi: să se ia măsuri!

Ca de fiecare dată, inspectorii au făcut şi recomandări, în linia obişnuită a Curţii de Conturi. Adică, cei de la Câmpulung trebuie să dispună toate măsurile prevăzute de lege ca să... Ca să se rezolve problemele, normal, nu altceva. Iar termenul este finalul lunii ianuarie 2018.

Publicat în Administratie

Primarul de la Câmpulung e bazat acum! Are regulament de aplicare a Legii privind liberul acces la informaţiile de interes public, îl doare undeva de presă (ca de obicei). După ce a ordonat naşterea regulamentului fiindcă a fost deranjat de dezvăluiri făcute de „Jurnalul de Argeş”, Liviu Ţâroiu şi-a menţinut atitudinea de primar opac. Nu organizează conferinţe de presă (a avut una, dar a avut şi interes, că era vorba de un proiect de pe urma căruia mai adaugă ceva la indemnizaţia de aproape zece mii de lei), iar materialele informative nu ajung toate la redacţii, ci doar unde vrea el. Aşa se face că, înainte de şedinţele Consiliului Local, consilierii primesc tot dosarul informativ, jurnaliştii se aleg cu mai puţin. Iar regulamentul pe care Ţâroiu însuşi l-a propus spre aprobare nu include materialele de şedinţă printre documentele excluse de la transmitere publică. Ultimul exemplu a fost cel al unui raport de evaluare pentru un teren dorit de administraţia publică, act care nici măcar către consilierii locali nu a fost transmis, ce să mai intre şi presa în discuţie!

Publicat în Culise

Săptămâna trecută, la Mausoleul Mateiaş a avut loc vernisajul unei expoziţii fotodocumentare conţinând 19 panouri cu fotografii care pun în valoare şi readuc în atenţie monumentele dedicate eroilor din Primul Război Mondial. O rubrică specială este dedicată Reginei Maria a României, supranumită „Mama răniţilor” sau „Regina soldat”, datorită implicării active în ajutorarea răniţilor în Marele Război.
Expoziţia poate fi vizitată până la 1 decembrie la Muzeul Municipal Câmpulung şi face parte din activităţile cuprinse în proiectul cultural „Memoria Marelui Război. Judeţul Argeş” derulat de Institutul Naţional al Patrimoniului. De fapt, la vernisaj a fost prezentă şi Dana Mihai, director în cadrul Institutului.

Publicat în Cultura

# Venituri fără limite la Primăria Câmpulung # La fel, două doamne transferate de primar din mediu rural au venituri de 4,5 ori mai mari decât câștigau la primăriile Dragoslavele, respectiv Bughea de Sus

Cu bugetul secătuit prin ideea de lichidare a excedentului din anii anteriori, administraţia locală de la Câmpulung a aruncat cu banii în stânga şi în dreapta în acest an. S-au cheltuit sume imense pentru aşa-zisa instruire şi perfecţionare a personalului în staţiuni din întreaga ţară în care au fost trimişi cu însoţitori şi s-au majorat salariile până la plafonul maxim legal. Astfel, Primăria Câmpulung a ajuns în top în privinţa veniturilor funcţionarilor şi personalului contractual. Mai mult, după majorările din februarie şi iulie, au apărut alte creşteri salariale, printre beneficiari aflându-se şefii, în frunte cu primarul.

Bonus pentru Liviu Țâroiu din căpușarea unui proiect cu finanțare europeană

În ultimul deceniu, Câmpulungul a visat cai verzi pe pereţi, singura finanţare externă importantă atrasă fiind cea pentru proiectul de reabilitare a centrului istoric, un eşec care, ulterior, a secătuit bugetul cu opt milioane de lei. Şi nicio idee de modernizare a infrastructurii ca în celelalte localităţi urbane din Argeş, doar implementarea unor alte mici proiecte inutile precum cel care a vizat reducerea abandonului şcolar. Iar în acest an a apărut o altă nebunie: un proiect de circa patru milioane de euro denumit „Schimbă-ţi viitorul! Dezvoltarea economică şi socială a persoanelor defavorizate din zona de nord a municipiului Câmpulung”. O idee costisitoare, cu bani din afară, care are pretenţia că va duce la schimbarea în bine a vieţii câtorva sute de câmpulungeni.
Din purcoiul de bani, o parte va fi utilizată pentru amenajarea unui centru multifuncţional socio-medical, vor fi organizate cursuri de pregătire profesională şi de antreprenoriat, dar şi o tabără pentru copii. Obiective uşor de bifat, fără consecinţe deosebite, aşa cum de multe ori s-a dovedit în situaţii similare. Apoi, alţi bani vor fi folosiţi pentru răsplătirea celor care manageriază şi instrumentează proiectul. Iar printre aceştia se află şi oameni din Primăria Câmpulung. Şi nu orice oameni!
În iulie, primarul Liviu Ţâroiu a ajuns cu indemnizaţia la 9.425 lei, după ce, la început de an, nu sărea de 6.000 de lei. Acum a urcat la 11.781 lei datorită unui spor de 25% provenit de la implicarea edilului în implementarea proiectului cu schimbarea viitorului. Deja un scop a fost atins: viitorul financiar al primarului a fost schimbat.

Două achiziţii feminine din aparatul  primarului răsplătite cu venituri pe măsură

3 02Apoi, în horă au intrat şi două doamne, achiziţii recente din mediul rural ale mandatului lui Ţâroiu. Directoarea economică Violeta Iarca a fost săptămâna trecută citată ca martor în Dosarul Consultanţa, dar a avut bani să se ducă la Bucureşti. Tot datorită proiectului „Schimbă-ţi viitorul”, ea beneficiază de o majorare salarială de 50%. Adică, de la vreo 2.500 de lei în 2016 (Primăria Dragoslavele) şi 7.974 în iulie 2017, a ajuns la 11.961 lei. Se uită de sus la viceprimar şi secretar!
Pe de altă parte, Ramona Simion, recent perfecţionată şi însoţită la cursuri la Predeal, a trecut de la venituri puţin peste 2.000 de lei la Primăria Bughea de Sus, la 4.658 lei în iulie 2017. Proiectul cu schimbarea i-a schimbat şi ei situaţia financiară: a ajuns la 6.987 lei.

 

Publicat în Administratie
Pagina 1 din 4