# Scandal monstru la Direcţia Silvică după o licitaţie de masă lemnoasă # Țineți-vă bine! Poliția l-a amendat pe cel care l-a înjurat pe Chiriloiu pentru că a fost găsit fumând într-o instituție publică

Luni dimineață, pe 21 mai, a avut loc o licitație de masă lemnoasă la sediul Direcției Silvice. Degajat, ca urmare a îndeplinirii cu succes a misiunii, directorul Armand Chiriloiu și-a permis să răsufle ușurat și să primească felicitările de rigoare pentru soția sa, Elena, care împlinea și o frumoasă vârstă în aceeași zi.  Ei bine, într-un asemenea moment de socializare între silvicultori, Vasile Aguță, și el inginer silvic, actualmente om de afaceri cu preocupări în domeniu (nu știm dacă invitat sau nu la fericitul eveniment, pentru că s-a ferit ca dracu de tămâie să stea de vorbă cu noi), a avut un acces de nervi. Atât de sever, încât i-a strigat directorului Chiriloiu verzi și uscate, din care cel mai mult se distingea cuvântul „șpagă”. Ca atare, șeful peste pădurile județului a pus mâna pe telefon și a sunat la 112 pentru a scăpa de intrus. Imediat, s-au deplasat la fața locului polițiștii de la Secția 3 Pitești, care au în aria de competență și sediul Direcției Silvice Argeș, situat pe strada Trivale. Numai că  persoana recalcitrantă a primit  amendă pentru că, țineți-vă bine,  fuma în biroul directorului tehnic.

Au intervenit polițiștii de la Secția 3

IPJ Argeș, prin biroul de presă, ne-a confirmat că, în urma unui apel la serviciul de urgență 112, polițiștii de la Secția 3 s-au deplasat luni, 21 mai, în jurul orei 12,00, la sediul Direcției Silvice Argeș. Iar motivul intervenției oamenilor legii, așa cum suna sesizarea telefonică, era faptul că în incinta instituției pătrunsese un bărbat recalcitrant. Potrivit informațiilor de la IPJ Argeș, au fost aplicate două sancțiuni, una în baza Legii 61, privind încălcarea normelor de acces în sediul unei instituții publice, iar cea de a doua amendă - în baza legislației privind fumatul într-o instituție publică.

Directorul Armand Chiriloiu: „A adus injurii la toată lumea: mie și mai multor colegi”

L-am sunat și pe șeful Direcției Silvice Argeș, Armand Chiriloiu, să-l  întrebăm ce s-a întâmplat atât de grav în instituția pe care o conduce, că a fost nevoie să se sune la 112. Iar acesta ne-a satisfăcut curiozitatea gazetărească.
# Am înțeles că luni seara a fost apelat numărul de urgență 112 pentru un eveniment care a avut loc la Direcția Silvică Argeș. Puteți să îmi spuneți despre ce a fost vorba?
- Ce să vă spun? Este înregistrată la poliție o plângere, a venit poliția aicea, ce pot să vă spun altceva! E o anchetă în desfășurare, ce să vă spun altceva...
# Păi, chiar dumneavoastră ați sunat la 112!
- Da, bineînțeles, eu am sunat.
# De ce, ce s-a întâmplat?
- A venit o persoană care a vrut să fumeze într-un birou la domnul director tehnic și nu a vrut să părăsească sediul direcției.
# Este vorba despre domnul Aguță?
- Da.
# A fost o altercație,  practic.
- Nu. Nicio altercație, discuții au fost.
# Erați în timpul programului de lucru sau în afara lui?
- Da, bineînțeles că în timpul programului de lucru. Eram cu toți șefii de ocoale silvice, eram într-o ședință, la ora 12,00. Eram toți colegii, a adus injurii la toată lumea: mie și mai multor colegi.
# Dar ce avea domnul respectiv, de ce era supărat?
- Păi, nu știu ce voia, nu știu, o să stabilească poliția ce avea de discutat.
# Am înțeles că se manifesta destul de agresiv, a pomenit ceva de șpagă, zicea că a dat șpagă...
- Nu, nu s-a discutat de nicio șpagă.
# O altă informație pe care am aflat-o este că a avut loc  un mic chef între colegi, pentru că doamna Chiriloiu, soția dumneavoastră, se numește Elena și a sărbătorit ziua numelui și cu acest prilej a și avut loc scandalul de la sediul Direcției Silvice...
- Nu, doamnă, nu s-a sărbătorit nimic la Direcția Silvică ieri (luni 21 mai, n.red.). În instituție nu s-a sărbătorit nimic, da? Absolut nimic! Da? Într-adevăr, a fost ziua soției mele, și de naștere, și de nume, dar în sediul Direcției Silvice nu a avut loc un asemenea eveniment. A avut loc o ședință de lucru anunțată de săptămâna trecută, cu adresă scrisă către toate conducerile ocoalelor silvice, și era o ședință de lucru. A fost licitație de masă lemnoasă ieri, da? Anunțată public, pe site-ul regiei, după care a fost o ședință de lucru cu toți șefii de ocoale și conducerea Direcției Silvice. Și, până să înceapă această ședință, s-a întâmplat chestia asta.

Publicat în Actualitate

# Despre dubla măsură a lui Don Armando Chiriloiu # Precedentul e deja creat prin recuperarea de către stat, prin Direcția Silvică Argeș, a celor 32,8 ha „teleportate” de la Rătești în Pădurea Trivale

Salutară inițiativa Direcției Silvice Argeș de a cere și a obține în instanță (după o campanie susținută a Jurnalului de Argeș, să nu uitați acest lucru!) anularea contractelor de vânzare-cumpărare pentru cele 32,8 hectare „teleportate” de la Rătești în Pădurea Trivale și ajunse în final la omul de afaceri Nicolae Ivănescu. A apărut însă în spațiul public o  altă întrebare. De ce Direcția Silvică Argeș nu are o asemenea inițiativă și în cazul altor terenuri transferate cu dedicație, din sudul județului sau din țară, de unde se agață harta în cui, în zone foarte atractive din punct de vedere imobiliar, pe Transfăgărășan, între Capra și Barajul Vidraru? Că doar și aceste terenuri, ca și Pădurea Trivale, au aparținut tot statului, mai exact Casei Autonome a Pădurilor Statului, însă au fost înstrăinate cu generozitate și cu încălcarea legilor țării  de către funcționari, tot ai... statului. Din pură curiozitate, am inițiat un demers jurnalistic care începe să ne releve și răspunsul. Am intrat în posesia mai multor documente, printre care și două titluri de proprietate (din 2003 și 2004), grație cărora două hălci de pădure, una de 1,81 de hectare și cealaltă de 10 hectare sunt mutate una de la Ciofrângeni și alta de la...Rădăuți, via Arefu (pe motiv de... amplasamente ocupate), cu punct terminus Vidraru.

Cuscrul și nevasta lui Armand Chiriloiu, implicați în două transferuri cu dedicație în zona Capra-Barajul Vidrau

În ambele situații, firele conduc către familia șefului Direcției Silvice Argeș, Armand Chiriloiu. Astfel, în speța legată de o anume Rodica Trelea, în care o suprafață de 10 hectare este transferată tocmai de la Rădăuți, apare Alina Chiriloiu. Aceasta e nimeni alta decât soția șefului DSA, cercetată pentru abuz în serviciu și condamnată în 2007, în prima instanță, de Judecătoria Curtea de Argeș că a semnat în calitate de membru al comisiei locale de fond funciar Arefu, fără să aibă delegație din partea Ocolului Silvic Arefu, pentru retrocedarea  celor 10 hectare de teren respectivei Rodica Trelea.  În a  doua speță, Gheorghe Manole, fost preot la Capul Dealului din Curtea de Argeș, este o altă persoană care primește, în condiții stranii, 1,81, hectare, în aceeași zonă binecuvântată de Dumnezeu de la Vidraru. Când spunem condiții stranii, ne referim la faptul  că în  actele pe care le avem la dispoziție   se găsesc  erori grosolane, cum ar fi faptul că dreptul de proprietate pentru 0,81 hectare se dă în baza unui document al Comisiei Locale de fond funciar al Primăriei Ciofrângeni, act care nu conține și data înregistrării. Apare în schimb o dată, respectiv 13.10.2004, pe un document similar emis de aceeași comisie, dar în care figurează ca validată suprafața de 1 hectar. Și, ce să vezi, în data de 14.10.2004, cu maximă operativitate,  Comisia județeană de fond funciar se întrunește și  hotărăște să dea 1,81 hectare  în aceleași poienițe de la Vidraru. În 22 octombrie se emite și titlul de proprietate. Minuni peste minuni, numai că ceva ne face să credem că nu calitatea de om al bisericii a părintelui Manole a făcut ca acestea să se întâmple, ci poate calitatea de... cuscru al lui Armand Chiriloiu, fost mare șef cu vânătoarea pe la Regia Națională a Pădurii, la acea dată. Ca și în cazul Trelea, autorul de titlu, adică părintele Manole - socrul surorii lui Armand Chiriloiu, primește  mai multe parcele dispersate de la Capra până la barajul Vidraru.
Cum spuneam, este vorba despre minuni în acte publice, cum ar fi date și semnături lipsă, dar hectare în plus atribuite ilegal și pe care Direcția Silvică Argeș, condusă de același Armand Chiriloiu, ar trebuie să se bată, la fel ca și în cazul Pădurii Trivale, să le recupereze. Și cine să inițieze aceste demersuri, dacă nu domnul Chiriloiu? Sau poate că DNA ar trebui să se sesizeze de ce nu se sesizează, totuși, domnul director Chiriloiu...? Am încercat să luăm un punct de vedere și domnului director Chiriloiu și, deși i-am transmis un sms cu ce dorim să-l întrebăm, nu ne-a răspuns în timp util, cerându-ne să revenim cu întrebările pe faxul sau e-mailul Direcţiei Silvice Argeş, ceea ce am şi făcut.

Publicat în Administratie

Mai există interes public în presa din Argeș? Câți dintre cei care se autointitulează ziariști mai servesc astăzi acestui deziderat? Și pun această întrebare fiindcă Sfintele Sărbători de Paște au venit cu o mare victorie pentru Jurnalul de Argeș. Una care confirmă că munca noastră de ani și ani de zile n-a fost în zadar. Practic, cea mai mare campanie de presă de interes public din istoria Piteștiului a avut un deznodământ fericit. Am readus Pădurea Trivale înapoi de la hoți. În termeni juridici, Direcția Silvică, adică statul român, a câștigat procesul prin care cele aproape 40 de ha teleportate de rechinii imobiliari pe axa Rătești-Pitești și vândute apoi unor oameni de afaceri evrei s-au întors în patrimoniul public. Pe latură civilă, subiectul e închis. Mai rămâne ca DNA să dea o soluție, dacă va da, pe latură penală, în dosarul despre care ne-a confirmat oficial că-l are în lucru. Miezul Pădurii Trivale, cea mai tentantă suprafață din punct de vedere imobiliar, s-a întors la piteșteni și nimeni nu va mai îndrăzni vreodată să-i schimbe statutul, acela de zonă de utilitate publică. Când mă întorc și privesc în timp, realizez că nu ne-a fost deloc ușor. Ne-am luptat cu prefecți și judecători, cu gulere albe, cu mafia silvică și cu cea din mediul de afaceri. Am publicat prima dintr-o serie lungă de investigații la nivelul anului 2008, dacă nu mă înșel. Au urmat altele și altele, în care am dezvăluit, pas cu pas, ce ticăloșie se pune la cale și cine sunt personajele principale. Nu ne-a speriat puterea lui Nenea și nici conexiunile lui Tetea. Am mers înainte pe drumul nostru, fiindcă știam că aveam dreptate și că servim unei cauze drepte. Am fost dați în judecată și hărțuiți prin instanțe, ba am și pierdut un proces pe fond după ce un judecător din Argeș ne-a obligat să plătim daune morale celor care puseseră umărul din greu la furtul Pădurii Trivale. A trebuit să strămutăm procesul și să ne judecăm tocmai unde se pune harta în cui, la Oradea, ca să întoarcem această decizie nedreaptă. Mama ei de justiție corectă din Argeș! Am continuat să scriem, deși semnale de intimidare ne veneau din toate direcțiile. Abia după vreo patru, cinci ani, Prefectura Argeș a cerut în instanță și a obținut anularea titlului oneros de proprietate, după ce tot ea îl semnase mai înainte. Lucrurile începuseră să se miște și gulerele albe s-au speriat. Odată obținută anularea titlului de proprietate, Direcția Silvică, adică statul, n-a avut încotro și a trebuit să deschidă acțiune în instanță pentru a aduce în patrimoniul public ceea ce i se furase. Deznodământul îl știți. N-am fost singurii (din presă da, am fost singurii!) care au pus umărul să aducă înapoi Pădurea Trivale de la hoți, au mai fost câțiva din instituții, dar, pe total, am fost foarte puțini. De aceea bucuria e foarte mare pentru noi, cei de la Jurnalul de Argeș. În vreme ce alții tăiau factură după factură sau luau bani la sacoșă spre a întoarce capul, noi ne vedeam puși în situația de a plăti daune morale hoților despre care care am scris că sunt hoți și au furat Pădurea Trivale. Mă opresc aici, că suntem în Săptămâna Mare și nu vreau să pară a trufie. Nu înainte însă de a repeta întrebarea cu care am început. Mai există interes public în presa din Argeș?

 

 

Publicat în Opinii

# Evreii care au dat milioane de milioane de euro pe teren îşi vor cere banii înapoi de la magnatul Ivănescu # Pe parcursul a zeci de articole realizate timp de patru ani, Jurnalul de Argeș a dezvăluit toate neregulile legat, de modul în care 32,8 hectare de pădure au fost „teleportate” de la Rătești în mijlocul Pădurii Trivale, pentru a fi cumpărate de magnatul Nicolae Ivănescu # Săptămâna trecută, Tribunalul Argeș a decis anularea tuturor contractelor de vânzare-cumpărare pentru cele 32,8 hectare din Pădurea Trivale, dintre care o mare parte a ajuns la mai mulți investitori evrei

Săptămâna trecută, Tribunalul Argeș a admis solicitarea Direcției Silvice Argeș de anulare a contractelor de vânzare-cumpărare prin care 32,8 hectare de teren „teleportate” de la Rătești în Pădurea Trivale au ajuns de la Ileana Brătianu la omul de afaceri Nicolae Ivănescu și, ulterior, aproape jumătate au fost cumpărate de oameni de afaceri evrei.

Instanța a constatat nulitatea absolută a celor 13 contracte de vânzare-cumpărare, dintre care două încheiate în martie 2007 între Ileana Brătianu și Nicolae Ivănescu, iar restul de 11 încheiate între anii 2010 și 2014. Sentința poate fi atacată cu apel în 30 de zile de la comunicarea sa.
Unul dintre avocații din proces ne-a declarat, sub protecția anonimatului, că „oamenii de afaceri israelienii sunt cei mai păgubiți din toată afacerea. Au pierdut și terenul, și banii dați. Oamenii de afaceri vor face acțiune în instanță împotriva lui Nicolae Ivănescu pentru a recupera suma plătită. Și probabil că Nicolae Ivănescu o va chema în garanție pe Marie Helene Fabra Brătianu, fiica Ilenei Brătianu, cea de la care magnatul argeșean a cumpărat aproape 30 de hectare de teren din Pădurea Trivale. Marie Helene Fabra Brătianu este victimă colaterală în toată această afacere”.
În acțiunea declanșată în instanță pentru anularea contractelor de vânzare-cumpărare, cei de la Direcția Silvică au reclamat și că Nicolae Ivănescu ocupă abuziv Cantonul Silvic Plopilor din Pădurea Trivale: „Cantonul Silvic Plopilor aparține Direcției Silvice Argeș - Ocolul Silvic Pitești, fiind pus în funcțiune în anul 1969. Deși Direcția Silvică Argeș nu i-a predat pârâtului Ivănescu Nicolae imobilul Canton Silvic Plopilor și nici nu a fost demarată executarea silită împotriva noastră, acesta îl ocupă în mod abuziv”. Iar Tribunalul Argeș l-a obligat pe Nicolae Ivănescu să predea Cantonul Silvic Plopilor către Direcția Silvică Argeș.

Se va face o nouă plângere la CEDO

Surse apropiate părților din acest proces ne-au precizat că fiica Ilenei Brătianu va face plângere la CEDO după ce hotărârea instanței va rămâne definitivă. În 2016, la CEDO a mai fost depusă o altă plângere legată de transferul terenurilor de la Rătești în Pădurea Trivale.
Pe rolul DNA este deja un dosar legat de transferul terenurilor de la Rătești în Pădurea Trivale, cu 9 persoane inculpate pentru abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, printre acestea numărându-se fostul primar de la Răteşti şi procuratorul Ilenei Brătianu - Costel Ungureanu.
Oamenii de afaceri evrei care au cumpărat 15,5 hectare de teren în Pădurea Trivale de la Nicolae Ivănescu pentru 2,3 milioane euro au făcut deja două plângeri împotriva  acestuia la sfârșitul lui 2017, plângeri ce au fost conexate în dosarul aflat pe rolul DNA încă din 2012, cu 9 persoane inculpate până acum.

Fiica Ilenei Brătianu spune că nu a fost rea-credință în vânzarea terenurilor de către mama sa

10 FabraTot în acțiunea declanșată la Tribunalul Argeș, cei de la Direcția Silvică Argeș precizau că nu se poate vorbi despre „buna-credință în cumpărarea acestui teren (n. red. - cele 32,8 hectare din Pădurea Trivale), întrucât la nivelul anului 2009 era de notorietate faptul că Pădurea Trivale a fost retrocedată în mod ilegal, iar pe rolul Judecătoriei Pitești exista un dosar civil în contradictoriu cu Brătianu Ileana”.
Marie Helene Fabra Brătianu, fiica Ilenei Brătianu, îi contrazice însă pe cei de la Direcția Silvică Argeș legat de reaua-credință în cumpărarea terenurilor: „Cei de la Direcția Silvică Argeș spun că nu poate fi vorba de bună-credință, întrucât la data vânzării exista pe rol litigiul care a format obiectul dosarului 9455/280/2009, însă această susținere este cu totul nereală. Dosarul respectiv a fost înregistrat la Judecătoria Pitești pe 14 iulie 2009, iar mama mea, care a înstrăinat terenurile, a decedat pe 8 aprilie 2009, deci înainte cu mai bine de trei luni de a fi promovată această acțiune. La data înregistrării cererii de chemare în judecată, Ileana Brătianu era decedată. În aceste condiții era evident că nu mai putea încheia un act de vânzare-cumpărare după această dată. Se susține, de asemenea, că aceasta nu a fost de bună-credință întrucât era de notorietate, la nivelul anului 2009, faptul că Pădurea Trivale fusese retrocedată în mod ilegal. Cu privire la acest aspect aș vrea să spun că mama mea a locuit în timpul vieții sale în Franța, neavând cunoștință de faptele notorii de la nivelul comunității locale, iar o parte din actele de vânzare-cumpărare au fost încheiate prin procurator”.

Jurnalul de Argeș, singurul ziar ce a prezentat în detaliu toate neregulile legate de „teleportarea” terenurilor de la Rătești în Pădurea Trivale

Reamintim că Jurnalul de Argeș a fost primul și singurul ziar ce a prezentat, pe parcursul a zeci de articole, toate detaliile legate de „teleportarea” celor 32,8 hectare de la Rătești în Pădurea Trivale. O „teleportare” ce a fost posibilă în mod cert cu complicitatea autorităților din județ.
Prețul plătit Ilenei Brătianu pentru cele 32,8 hectare a fost de doar 5,5 miliarde lei vechi, astfel: 3,5 miliarde date de magnatul Nicolae Ivănescu pentru 29,8 hectare și 2 miliarde plătite de către Valerian Jinga (fost director al Direcției Silvice Argeș) pentru 3 hectare. Ulterior, Jinga a vândut terenul, tot pentru 2 miliarde lei vechi, Valeriei Stoian, iar aceasta l-a dat apoi firmei Orly Forest, deținută de către israelianul Leza Yosef, pentru 200.000 euro.
Pe 31 august 2005, Ileana Brătianu, prin procuratorul său, Costel N. Ungureanu - bibliotecarul de la Rătești - a revendicat terenurile forestiere ce aparţinuseră istoricului Gheorghe Brătianu, a cărui moştenitoare era. La data respectivă, procuratorul Costel Ungureanu a solicitat Comisiei Locale de Fond Funciar Răteşti restituirea pe vechiul amplasament a unei suprafeţe totale de 170 ha de vegetaţie forestieră, 90 ha în punctul „Parapet” şi 80 ha în satul Tigveni, comuna Răteşti. Cum 32,8 hectare dintre cele solicitate pe vechiul amplasament fuseseră deja atribuite legal altor persoane, Ilenei Brătianu i s-au oferit mai multe variante, în decembrie 2006. După două refuzuri de amplasamente destul de bune din punct de vedere imobiliar, la Valea Mare-Ștefănești și Dobrogostea, a fost acceptată abia a treia  variantă, chiar de nerefuzat, tocmai în Pădurea Trivale. În februarie 2007, Prefectura, condusă pe atunci de PDL-istul Ion Cîrstoiu, a emis imediat titlul de proprietate, iar terenurile au fost vândute la scurt timp, în luna martie a aceluiași an, lui Nicolae Ivănescu. În 2009, însă, izbucnește scandalul Pădurii Trivale și aceeași Prefectură Argeș descoperă brusc o serie de hărți conform cărora respectivele hectare din miezul Pădurii Trivale, ajunse în posesia magnatului Ivănescu, ar fi fost în domeniul statului încă din anii ‚40. De bună intenție, noul prefect, pesedistul Marcel Proca, demarează, în iulie 2009, o acțiune în instanță pentru anularea titlului de proprietate emis în Pădurea Trivale. Foarte interesant este că, în decembrie 2006, Ocolul Silvic Pitești dăduse scris că terenul respectiv este liber și poate fi retrocedat. Numai că „surprizele” continuă și, în 2010, deși Prefectura deschisese un proces care se afla deja pe rolul instanței și prin care se cerea anularea titlului de proprietate din Trivale, Ivănescu reușește să înstrăineze o parte din respectivele terenuri unor investitori evrei, de la care a primit în total 2,3 milioane euro.



Publicat în Dezvaluiri

# Afirmă Gheorghe Davidescu, care mai spune că, pe vremea când era prefect, a sesizat Parchetul pentru schimbul de terenuri dintre Răteşti şi Piteşti

Direcția Silvică Argeș a obținut în instanță anularea contractelor de vânzare-cumpărare pentru cele 32,8 hectare „teleportate” de la Rătești în Pădurea Trivale și vândute de Ileana Brătianu, (nepoata lui Ion C. Brătianu) lui Nicolae Ivănescu.  Instanța a constatat nulitatea absolută a celor 13 contracte de vânzare-cumpărare, dintre care două încheiate în martie 2007 între Ileana Brătianu și Nicolae Ivănescu, iar restul de 11 încheiate între anii 2010 și 2014. Sentința poate fi atacată cu apel în 30 de zile de la comunicarea sa. Gheorghe Davidescu reamintește faptul că aceste procese au fost inițiate încă din 2009, pe vremea când era prefect și a găsit puneri în posesie suspecte, printre care și aceste terenuri, aduse de la Rătești în Pădurea Trivale. Motiv pentru care a sesizat Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeș. Este vorba despre o suprafață totală de 143 de hectare. În plus, Gheorghe Davidescu, se miră că nimeni nu își mai amintește că un alt prefect, și anume Iani Popa este cel care a facilitat schimburile de terenuri, respectiv schimbarea amplasamentelor, fără a mai fi validate de comisia județeană. „Când am venit, în februarie 2009 (n.red. la Prefectura Argeș), am găsit puneri în posesie, între care și aceste suprafețe către Brătianu, recte Ivănescu. Era pe vremea când director la Direcția Silvică Argeș era Valerian Jinga, iar prefectul de atunci, Iani Popa, a dat un ordin prin care anula obligativitatea ca, în cazul amplasamentelor de pe raza aceluiași ocol silvic, să se mai ceară viza celor de la primării. Am făcut o plângere la Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeș, pentru că DNA nu exista, iar procesul a fost declanșat în martie 2009. Am destituit atunci și mai mulți șefi de ocoale silvice, pentru neregulile găsite. Eu am însă o solicitare către domnul Armand Chiriloiu, actualul director al Direcției Silvice Argeș, și anume: dacă tot îl doare și ține la proprietatea statului, să facă plângere și pentru suprafața de 1,81 hectare mutată de la Ciofrângeni la Vidraru, ca și pentru cele  de 10 hectare «teleportate» de la Rădăuți(!) tot la Vidraru”.
Gheorghe Davidescu face referire la două titluri de proprietate, primul pe numele lui Gheorghe Manole și celălalt pe numele Rodica Trelea, cei doi primind mai multe suprafețe forestiere generoase și strategic amplasate, numai bune pentru ridicarea unor pensiuni în zone atractive pentru turiști.

Publicat în Actualitate
Miercuri, 07 Martie 2018 20:49

Don Armando a dat gerul pe... Thailanda

În timp ce Argeșul gemea sub un ger de crăpau pietrele și nămeții mai aveau puțin și depășeau Vârful Moldoveanu, șeful de la Silvic se bucura de o binemeritată vacanță cu prietenii în Thailanda. E logic, nu? Ce rost mai are să rămâi prin județ, dacă tot nu poți folosi drujba din cauza frigului?  Mai bine la mare, la soare, scăldându-ți ochii în ochii oblici ai thailandezelor. Acu’, nu că don Armando n-ar avea voie să plece în concediu oriunde în lume asta, că doar are parale în tolbă și dor de ducă, însă am vrut să-i demonstrăm încă o data că suntem informați. Poate prea bine informați față de cât își dorește el. Și, așa cum au teleportat unii pădurea de la Bârla sau de la Rădăuți pe la Vidraru, așa suntem și noi capabili să ne teleportăm oriunde putem afla ceva interesant despre dânsul. Care, om cu un dezvoltat simț al umorului fiind, va gusta cu siguranță toate știrile noastre cu și despre el.

 

Publicat în Culise

Pentru a nu i se mai reproșa de către partidul de la guvernare că nu a adus niciun om în PSD, când, de fapt, chiar și propria apartenență este pusă sub semnul întrebării, directorul Direcției Silvice Argeș, Armand Chiriloiu, s-a prezentat la ședința Biroului Municipal al PSD Pitești, din 20 februarie, cu doi subalterni. Este vorba despre Sorin Balaci, șeful Ocolului Silvic Pitești și Cătălin Vișan, cel care conduce Ocolul Silvic Cotmeana. Nu se știe dacă cei doi au devenit membri de partid sau erau pe post de bodyguard. Șeful lor, Chiriloiu, însă, a obținut transferul la Pitești, de la organizația Albota a PSD, la sfârșitul lunii noiembrie, anul trecut. Asta, deși spun unii, având domiciliul pe Strada Aleea Pădurii, care face parte din comuna Moșoaia, directorul Direcției Silvice Argeș ar fi trebuit să fie membru al PSD Moșoaia, transferul său fiind deci nestatutar.

Publicat în Culise

# În plângere sunt vizaţi şi mai mulţi angajaţi din Prefectura Argeş # Aşa cum scrie şi în actele de vânzare-cumpărare, Ivănescu le-a vândut evreilor terenuri pe care nu se putea construi nimic # Sesizarea cetăţenilor israelieni la DNA are legătură cu cele 15,5 hectare de teren din Pădurea Trivale pe care ei le-au cumpărat de la magnatul Nicolae Ivănescu pentru 2,3 milioane de euro şi acum riscă să le piardă, după ce instanţa a anulat titlul de proprietate # Pe rolul Tribunalului Argeș este de un an și jumătate un proces în care Direcția Silvică Argeș cere anularea contractelor de vânzare-cumpărare pentru cele 32,8 hectare teleportate de la Rătești în Pădurea Trivale

Jurnalul de Argeș vă prezintă noi dezvăluiri din dosarul Pădurii Trivale, un dosar cu multe ramificații, în special în rândul autorităților din județ.
Iar prima dezvăluire este aceea că firma Orly Forest (deținută de mai mulți israelieni), cea care a cumpărat 15,5 hectare în Pădurea Trivale de la magnatul Nicolae Ivănescu, a făcut plângere la DNA. Surse judiciare ne-au confirmat că plângerea a fost făcută împotriva mai multor funcționari din Prefectura Argeș, precum și împotriva omului de afaceri Nicolae Ivănescu pentru complicitate la toate neregulile privind acest dosar, inclusiv emiterea titlului de proprietate, emis pe 26 februarie 2007. „Plângerea a fost făcută de către un avocat din Israel și vizează mai multe persoane. Nu am acordul clienților mei pentru a vă spune numele acelor persoane. Plângerea a fost înregistrată la DNA anul trecut și a fost conexată la un dosar pe care DNA îl instrumentează din 2012 privind acele terenuri din Pădurea Trivale. Nu vă pot da alte informații deocamdată”, a declarat pentru Jurnalul de Argeș avocata Cristina Michaelides, cea care îi reprezintă pe oamenii de afaceri israelieni.
Evreii care au cumpărat terenurile de la Nicolae Ivănescu pentru 2,3 milioane euro riscă să rămână fără ele. Și asta deoarece Direcția Silvică Argeș a declanșat la Tribunalul Argeș un proces prin care cere anularea contractelor de vânzare-cumpărare pentru cele 32,8 hectare teleportate de la Rătești în Pădurea Trivale și vândute de către Ileana Brătianu (nepoata lui Ion C. Brătianu) magnatului Nicolae Ivănescu.  Iar în decembrie 2015, Tribunalul Argeș a decis anularea titlului de proprietate pentru respectivul teren, iar hotărârea este definitivă și irevocabilă.

Pe contractele de vânzare-cumpărare scria clar că terenurile vândute nu sunt construibile

Un alt detaliu foarte bizar iese la iveală. Pe cele trei contracte prin care Nicolae Ivănescu a vândut 15,5 hectare de teren evreilor de la Orly Forest în perioada aprilie-iunie 2010 scria negru pe alb că „vânzările nu sunt purtătoare de TVA, întrucât terenurile care fac obiectul vânzărilor nu sunt terenuri construibile”. În aceste condiții apare firesc întrebarea: cum au putut da 2,3 milioane euro evreii pe terenuri pe care nu puteau construi nimic? Și asta în condițiile în care intenția lor era de a construi o clinică medicală pe terenurile din Pădurea Trivale, așa cum a confirmat pentru Jurnalul de Argeș în urmă cu trei ani Valeria Stoian, fostul administrator al firmei Orly Forest.
Un alt detaliu neobişnuit. Pe 12 aprilie 2012, în același an în care DNA deschidea dosarul privind Pădurea Trivale, Nicolae și Maria Ivănescu vindeau 34.300 mp din terenurile din Trivale pentru suma de 2.186.625 lei către o altă firmă condusă de evrei - KNA Big Investments. Familia Ivănescu a avut-o drept mandatar chiar pe Valeria Stoian, cea care reprezenta și interesele evreilor de la Orly Forest! Altfel spus, Valeria Stoian a fost pe rând de ambele părți privind tranzacțiile cu terenurile din Pădurea Trivale.

Evreii spun că Direcția Silvică Argeș nu a făcut dovada dreptului său de proprietate

Revenind la procesul prin care Direcția Silvică Argeș cere în instanță anularea contractelor de vânzare-cumpărare pentru terenurile din Pădurea Trivale, una dintre firmele israeliene care a luat teren acolo, în speță Gov Estate&Investment, spune că „Direcția Silvică Argeș nu a făcut dovada dreptului său de proprietate, deci nu are calitate procesuală activă”.
Pe rolul DNA este deja un dosar legat de transferul terenurilor de la Rătești în Pădurea Trivale, cu 9 persoane inculpate pentru abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, printre acestea numărându-se fostul primar de la Răteşti şi procuratorul Ilenei Brătianu-Costel Ungureanu.
Reamintim că Jurnalul de Argeș a fost primul și singurul ziar ce a prezentat pe parcursul a zeci de articole toate detaliile legate de „teleportarea” celor 32,8 hectare de la Rătești în Pădurea Trivale. O „teleportare” ce a fost posibilă în mod cert cu complicitatea autorităților din județ.
Prețul plătit Ilenei Brătianu pentru cele 32,8 hectare a fost de doar 5,5 miliarde lei vechi astfel: 3,5 miliarde date de magnatul Nicolae Ivănescu pentru 29,8 hectare și 2 miliarde plătite de către Valerian Jinga (fost director al Direcției Silvice Argeș) pentru 3 hectare. Ulterior, Jinga a vândut terenul, tot pentru 2 miliarde lei vechi Valeriei Stoian, iar aceasta l-a dat apoi firmei Orly Forest, deținută de către israelianul Leza Yosef, pentru 200.000 euro.
Am încercat să luăm legătura și cu omul de afaceri Nicolae Ivănescu pentru a ne spune un punct de vedere, însă acesta nu a putut fi contactat până la închiderea ediției.
11 StoianIată ce spunea pe 22 ianuarie 2015 Valeria Stoian într-un interviu pentru Jurnalul de Argeș legat de planurile pentru terenurile cumpărare din Pădurea Trivale:
”Ne-am gândit că am putea face ceva turistic sau medical. Am fost la oameni importanți din lumea medicală din România, inclusiv la domnul profesor Ioan Lascăr, ca să mă ajute să facem o clinică precum este la Viena, ceva de genul AKH, ca să nu se mai ducă lumea să se trateze peste hotare. Așa aveam ideea, să fac o clinică în care să se facă inclusiv operații estetice, o clinică cu toate serviciile. Am prezentat proiectul partenerilor mei străini. Ei au avut încredere în mine”.

Click AICI pentru a vedea schema de transfer a pădurii pe axa Rătești-Trivale

Publicat în Dezvaluiri

# Un fost prefect şi director al direcţiei Silvice Argeş rupe tăcerea # Dar și cum naufragiază echipele de control venite de la București în mijloc de codru verde, la chefuri și mese organizate la cabanele DS Argeș

Controlul de astă toamnă, de la Direcția Silvică Argeș, venit din partea Ministerului Apelor și Pădurilor, se află încă în așteptarea raportului final, mai ales după ce deținătoarea portofoliului de la Păduri, Doina Pană, și-a dat demisia la începutul lunii ianuarie și noul ministru de abia acum își intră în pâine. Jurnalul de Argeș a scris pe larg despre sesizarea de aproape 700 de pagini, o sesizare în care se atrage atenția asupra unor neconcordanțe cu legea, în implementarea unei părți a proiectului cu fonduri UE „Parcul Lunca Argeșului”. E vorba de împădurirea unei suprafețe de teren cumpărate de Primăria Pitești de la Primăria Albota și pe care Direcția Silvică trebuia să o reîmpădurească cu o suprafață echivalentă cu cea defrișată în Lunca Argeșului. Ei bine, după respectiva sesizare a inginerului silvic de la Ocolul Silvic Pitești, Carol Puiulescu, mai apar și altele. Iar petenții își doresc ca noul ministru să își îndrepte atenția către ce se întâmplă în ograda lui Don Armando Chiriloiu, mai ales că sunt sesizate fapte extrem de grave, care, dacă s-ar adeveri în urma unui control „pe bune”, ar trebui să atragă de urgență răspunderea penală a persoanelor vinovate. O astfel de petiție  ne-a parvenit și nouă, după ce, în prealabil i-a fost înmânată fostului director al Direcției Silvice Argeș, Gheorghe Davidescu, motiv pentru care am realizat cu acesta din urmă un interviu.

# Cum v-a parvenit această sesizare?
- Este o sesizare pe care am primit-o, după cum se observă şi de pe ștampila de poştă, la adresa mea din Aleea Stejarului, comuna Moşoaia.
# Ce cuprinde această sesizare?
- Cuprinde o înşiruire a unor fapte care, dacă ar putea fi dovedite, sunt foarte grave. Această sesizare, aşa cum se observă, cuprinde foarte multe aspecte legate de activitatea Direcţiei Silvice şi probabil cea mai bună variantă ar fi ca, de la conducerea Ministerului Apelor şi Pădurilor, să se dispună un control de fond al Direcţiei Silvice Argeş. Iar în urma acestui control să se constate faptele care au caracter penal și să fie deferite Parchetului persoanele vinovate. Fie Parchetului de pe lângă Tribunalul Argeş, fie DNA-ului, pentru că sunt anumite criterii de competenţă care pot fi stabilite de către cei care vor efectua controlul.

Dintr-un un hectar de pădure, poţi să furi un miliard

# Să vorbim, mai concret, despre faptele care sunt menţionate aici, dacă ne puteţi spune ce ştiţi. În primul rând, chiar la începutul sesizării se vorbeşte despre licitaţii frauduloase, evident, de masă lemnoasă și sunt menţionate nişte firme. Le cunoaşteţi, aţi lucrat cu ele pe vremea când eraţi director?
- Vă daţi seama că, din 2012 şi până la sfârşitul lui 2016, când am primit această sesizare, s-au schimbat multe lucruri în cadrul Direcţiei. În plus, eu, faţă de alţi directori care s-au implicat în licitaţii, nu am făcut-o. Nu era absolut deloc treaba unui director decât de a semna componenţa comisiei de licitaţie. Din istoricul Direcţiei Silvice s-a constatat că directorii care s-au implicat în licitaţii de masă lemnoasă au avut probleme penale. Deci lucrurile astea se pot constata. Se pare că cel care a scis sesizarea este un cunoscător al problemelor de regim silvic, foloseşte termeni consacraţi de specialitate şi ştie foarte bine la ce se referă. Aceste probleme din sesizare se pot verifica.
# În sesizare se face referire la partiziile exploatate în 2015, despre partiziile luate la licitație în 2016 și despre faptul că exista masă lemnoasă în plus față de actul de punere în valoare... Mai exact cum se poate fura în urma unei astfel de licitații de masă lemnoasă? Care ar fi modul de operare, să  spunem așa?!
- Adică diametrele arborilor de 50 de cm, dacă le diminuezi şi faci 48 de cm, deja ai luat cel puţin un metru cub. Un hectar de pădure are între 350 şi 500 de metri cubi. Deci la fiecare hectar se pot lua 500 de metri cubi. Asta în bani, 500 de metri cubi ori 300 de lei, cât este acum, vorbind de  metri cubi pe picior, dar hai să zicem 200 de lei, este vorba de un miliard la hectar. Atât se poate fura din doi centimetri care sunt luaţi. Aceste diferenţe reprezintă pagubă adusă averii statului pentru că, aşa cum am spus mai devreme, dacă dintr-un condei, la un hectar  poţi să furi un miliard, banii ăia trebuie să se regăsească undeva. Deci cineva i-a luat. Nu ştiu dacă i-a luat ca mită sau ca foloase necuvenite, însă un control riguros, un control profesional, poate dovedi aceste diferenţe. Deci sunt chestiuni care pot fi verificate în teren, dacă de la conducerea ministerului se dispune un control. Însă, atenție, aşa cum se menţionează în mod repetat în sesizare, nu cu Garda Forestieră Ploieşti, pentru că acolo sunt probleme, au mai făcut controale, şi Chiriloiu a ieşit bine... Să vină control de la minister! Ministerul are suficiente cadre sau pot fi atrase cadre de la alte Gărzi Forestiere, din alte zone, care să facă această verificare pe bune.
# Spuneți-ne despre documentele din care poate să reiasă această diferenţă...
- Deci calculele sunt făcute după nişte tabele dendrometrice pe care le folosim noi şi terenul este cel care confirmă datele din acte. Deci verificarea se poate face în teren. De exemplu, avem o suprafață de un hectar de pe care s-a tăiat un număr de 100-200 de arbori. Un arbore la tăierea efectivă are circa 3-4 mc. Se măsoară diametrul pe cioată și cioata, de regulă, se taie la o treime din diametru iar tabelele respective iau în calcul diametrul la 1,30m. Deci cioatele au un diametru în teren (revenindu-i un anumit diametru la 1,30m, conform regulamentului de marcare) și altul mult mai mic în caietul de inventar. În plus, pot să fie 100 de arbori marcaţi, însă tăiaţi găseşti 150. Sunt diverse metode...
# Şi aşa ajungi la un miliard furat la un hectar de pădure!
- Şi aşa ajungi, grosso-modo, la un miliard în plus faţă de realitate. Valoarea reală este asta pe care v-o zic eu, cu un miliard în plus, valoarea de vânzare este cu un miliard mai puţin. Depinde cum se împarte... În final, pierde statul.
# Aici, în sesizare, scrie că şeful Corpului de Control al primului ministru a trimis controale la ocoalele de la Costeşti, Aninoasa, Cotmeana, Vidraru...
- Da, dar s-au soldat, aşa cum s-a spus în material, cu un chef de pomină la cabana de la Nucşoara a Direcţiei Silvice. Nu trebuie uitat că domnul Chiriloiu a lucrat în aparatul Regiei Naţionale şi a fost coleg de serviciu cu cei care au coordonat controlul.

Se câștigă și 200 de euro la un metru cub de cherestea vândut în China

# Se face referire în sesizare și la fabrica de la Domneşti a Direcției Silvice...
- Da, și aici este vizibil, corpul de control care ar face controlulul are la îndemână o comparaţie foarte clară. Este vorba despre o societate comercială care vinde aceleaşi produse, aceleaşi sortimente ca şi fabrica Domneşti. Pentru a putea să ocolească relaţia directă dintre fabrică şi importatorul chinez, au creat o firmă căpuşă între fabrică şi chinez. Pe firma căpuşă probabil că este preţul ăsta, însă firma care vinde  mai departe practică alt preț. Este o diferenţă foarte mare. Deci asta înseamnă o diferență între preţul pe care îl primeşte fabrica de la interpus, de la căpuşă, şi preţul pe care îl dă chinezul. Diferenţa aia se regăseşte undeva. De la fabrică la firma căpuşă este o diferenţă la cantitatea de buştean vândută. Se poate constata foarte uşor. E aritmetică. Se poate vedea clar cât se fură la un metru cub de cherestea. La firma căpușă - 1000 de euro metru cub, la fabrica de la Domneşti se vinde cu 800 de euro pe metru cub. Şi 200 de euro se împart, nu ştiu eu, între cine şi cine.
# Este un mod de operare...
- Da, se fac partizi preferenţiale şi este bine să se verifice şi la Direcţia Fond Forestier din cadrul Direcţiei Silvice pentru că este un parcurs mai lung de la cioată şi până în China.
# Firmele din China sunt cele tradiţionale sau s-au schimbat?
- Sunt şi tradiţionale, dar s-au mai şi schimbat. Eu nu îmi aduc aminte să fi făcut aşa ceva, dar este o boală la români. Când se schimbă conducerea, cel care vine trebuie să taie tot ce a fost înainte, ca să şteargă orice urmă. Din păcate, conducerea de astăzi a Direcției Silvice taie şi capete, nu numai arbori şi cherestea.
# La ce vă referiți?
- Spre surprinderea mea, am văzut, după cinci ani de zile, un coleg de breaslă care a avut curajul să spună lucrurilor pe nume despre ce se întâmplă în politica de cadre a Direcţiei Silvice. Este vorba despre inginerul Mărăşoiu, care, aşa cum ştiţi, este consilier judeţean şi coleg de partid în PSD cu actualul director al Direcţiei Silvice, Armand Chiriloiu. Însă, subliniez, deși este PSD-ist, Mărășoiu a avut curaj să spună și să vorbească deschis despre teroarea de la Direcţia Silvică Argeş. În plus, am văzut că aţi avut şi alte articole cu nişte colegi, ingineri silvici, care au trecut prin nişte perioade absolut incredibile, de ev mediu sau de sclavie, ca la Berevoeşti. Că asta se întâmplă acum. În Direcţia Silvică este o atmosferă de înmormântare. Dacă te duci acolo, nimeni un are curaj să ridice capul. Este ceva de neimaginat.

La Direcţia Silvică Argeş a început Jihadul

# Sunt nereguli la achiziția de echipamente, uniforme pentru pădurari... se mai arată în reclamație...
- Nu mai sunt în sistem, dar lucrurile sunt foarte simple se pot verifica prin comparaţie. Să se verifice dacă achiziţiile publice s-au făcut cu procedurile de rigoare, adică cu SEAP, cu minim trei oferte, cu preţurile care sunt comparabile... Sunt societăţi care vând la un anumit preţ şi atunci ar trebui să fie, comparativ, cam aceleaşi valori. Dar corpul de control poate compara foarte clar dacă la Argeş s-a cumpărat un costum cu 100 de lei şi la Vâlcea cu 50 de lei. Indiferent de echipamente sau de construcţii, preţurile nu pot să difere foarte mult. Aici, dacă vă aduceţi aminte, pe vremea directorului general Dumitru de la Regia Națională, iar domnul în cauzăm (Armand Chiriloiu, n.red) era şeful compartimentului de vânătoare, s-au vândut cravate şi cartuşe tranchilizante cu preţuri de zece ori mai mari decât în piaţă. A fost un dosar penal, până la urmă a fost cu achitare pentru Dumitru, iar Chiriloiu a fost martor în dosar... Acolo a învăţat Chiriloiu această practică. E specialist în... şi atunci corpul de control poate să vadă, fără echivoc, diferenţa între un costum cumpărat de la Bacău şi un costum cumpărat de la Sighişoara pentru că sunt puţine firme care fac aceste uniforme. Se vede din avion.
# Ştiţi ceva mai în detaliu?
- Nu ştiu, pentru că am evitat orice contact cu personalul din Direcţia Silvică Argeș. Ştiu sigur că domnul Chiriloiu îi urmăreşte pe toţi colegii care ar avea curajul să stea de vorbă cu mine. Ca să nu le fac rău, am preferat să tac. Dar s-a ajuns într-un stadiu de teroare... Și văd că au trecut trei luni de la control şi încă nu se dă un rezultat.
# Pentru că vorbeam despre persoane care au avut de suferit, de când la conducerea Direcţiei Silvice a venit actuala conducere, respectiv domnul Chiriloiu. Dumneavoastră vă numărați printre ele?  
- Păi cu mine s-a început. Eu am fost prima victimă, ca să spun aşa. Este o chestie total lipsită de colegialitate față de mine, de asta nici un vreau să aud nici măcar pronunţat acest nume. Pentru că el nu a ştiut să facă drcât rău din prima zi când a venit. A fost atunci Adam Crăciunescu, şeful dumnealui de la Regia Pădurilor, la mine în birou. Ştiam că a câştigat PSD-ul alegerile, ştiam că trebuie să plecăm foştii... A venit, am discutat omeneşte şi am convenit să se respecte cutuma, cum s-a făcut şi până atunci când s-au schimbat alţi directori. Adică  vine el director şi merg eu şef de ocol la Piteşti. Crăciunescu a venit de la Regie cu decizia de numire a lui Chiriloiu scrisă. Investidu-l pe el, el trebuia să îmi dea mie decizie... A doua zi ce s-a întâmplat? Mi-a dat decizie de inginer silvic tocmai la granița județului, la Ocolul Silvic Şuici. Deci ăsta a fost cuvântul şi respectul lui. Ulterior am ieșit la pensie anticipat, însă nu aş vrea să treacă nimeni prin ce am trecut eu şi prin ceea ce trec colegii mei. De asta m-am hotărât să vorbesc. Acel  inginer (Carol Puiulescu, n.red), care a avut curajul să facă acea sesizare privind Lunca Argeșului, stă numai în concedii medicale. Iar pe cel de la Curtea de Argeş, inginerul obligat să stea în țarc cu mistreţii, la Mozacu (Florin Urluiescu, n.red), despre care de asemenea ați scris și dumneavoastră în ziar, e umilit în continuare. Pur şi simplu îi umileşte, îi dezumanizează. Care a fost prima acţiune pe care a început-o Armand Chiriloiu, imediat ce s-a instalat ca director? I-a luat la rând, începând de la secretară, întrebându-i de mine. Dacă au spus ceva au rămas, dacă  nu au spus nimic, a urmat ori desfacerea contractului de muncă, ori mutarea în altă parte. Deci, vorbim de un Jihad efectiv al lui Chiriloiu, jihad care a început în 2012. Dar e mult prea mult ce s-a întâmplat și ce se întâmplă în continuare. Noua conducere a ministerului poate să dispună acum un control pe bune, mai ales că se va dovedi, fără putință de tăgadă, că acea sesizare cu parcul Lunca Argeșului este o încălcare flagrantă a cheltuirii banului public şi mai ales a fondurilor europene. Iar cu banii europeni chiar nu se poate glumi.

Publicat în Dezvaluiri

Nici nu a „împlinit” 60.000 de kilometri, practic doar vreo 56.000, că  mașina Alinei Chiriloiu... ă... ă... ă, ne scuzați, a Direcției Silvice Argeș, a fost trimisă la Ocolul Silvic Șuici. În locul autovehicolului fabricat în 2014, prima doamnă a pădurilor din Argeș a primit unul nou - nouț. Dusterul, de culoare gri-șobolan și având numere de rodaj - AG 063381 - poate fi admirat, de la începutul lunii ianuarie, în fiecare zi, adică de dimineață de pe la 8,30-9,00, când doamna angajată a Ocolului Silvic Pitești pleacă la job, conducând tacticos pe Aleea Pădurii (cum altfel?!), din Trivale, spre serviciu, tot în Trivale, un pic mai jos însă, acolo unde dânsa își are biroul. Mașina proaspăt achiziționată de direcția cu onor condusă de domnul soț, adică Armand Chiriloiu, mai poate fi admirată și începând de la întoarcerea acasă, adică în jurul amiezii, locul unde stă parcată până a doua zi dimineață. Asta, în caz că stăpâna nu trebuie să meargă la shopping. Cineva mai priceput în materie are însă și niște ponturi pentru organele de control, în caz că ar vrea să știe: ANAF să verifice toate foile de parcurs ale autoturismelor, documente care trebuie să aibă atașate delegațiile de serviciu cu raport de justificare; ITM să verifice dacă mașinile instituției sunt conduse de către persoane respectându-se Legea 319/2006 de sănătate și securitate în muncă, precum și cele prevăzute de instrucțiunile proprii ale Direcției Silvice Argeș. În plus, alte lucruri interesante le mai pot afla inspectorii curioși care ar dori să vadă deciziile scrise ale conducerii DS, privind personalul care are dreptul de a se deplasa cu mașinile instituției (de la serviciu la domiciliu și invers), registrul de evidență al parcării autoturismelor la sediul instituției, respectiv Direcția Silvică Argeș și Ocolul Silvic Pitești și, de asemenea, de văzut cine este persoana care eliberează foile de parcurs și... de ce nu, chiar și imaginile surprinse de camerele video instalate.

Publicat în Culise
Pagina 1 din 4