# În plângere sunt vizaţi şi mai mulţi angajaţi din Prefectura Argeş # Aşa cum scrie şi în actele de vânzare-cumpărare, Ivănescu le-a vândut evreilor terenuri pe care nu se putea construi nimic # Sesizarea cetăţenilor israelieni la DNA are legătură cu cele 15,5 hectare de teren din Pădurea Trivale pe care ei le-au cumpărat de la magnatul Nicolae Ivănescu pentru 2,3 milioane de euro şi acum riscă să le piardă, după ce instanţa a anulat titlul de proprietate # Pe rolul Tribunalului Argeș este de un an și jumătate un proces în care Direcția Silvică Argeș cere anularea contractelor de vânzare-cumpărare pentru cele 32,8 hectare teleportate de la Rătești în Pădurea Trivale

Jurnalul de Argeș vă prezintă noi dezvăluiri din dosarul Pădurii Trivale, un dosar cu multe ramificații, în special în rândul autorităților din județ.
Iar prima dezvăluire este aceea că firma Orly Forest (deținută de mai mulți israelieni), cea care a cumpărat 15,5 hectare în Pădurea Trivale de la magnatul Nicolae Ivănescu, a făcut plângere la DNA. Surse judiciare ne-au confirmat că plângerea a fost făcută împotriva mai multor funcționari din Prefectura Argeș, precum și împotriva omului de afaceri Nicolae Ivănescu pentru complicitate la toate neregulile privind acest dosar, inclusiv emiterea titlului de proprietate, emis pe 26 februarie 2007. „Plângerea a fost făcută de către un avocat din Israel și vizează mai multe persoane. Nu am acordul clienților mei pentru a vă spune numele acelor persoane. Plângerea a fost înregistrată la DNA anul trecut și a fost conexată la un dosar pe care DNA îl instrumentează din 2012 privind acele terenuri din Pădurea Trivale. Nu vă pot da alte informații deocamdată”, a declarat pentru Jurnalul de Argeș avocata Cristina Michaelides, cea care îi reprezintă pe oamenii de afaceri israelieni.
Evreii care au cumpărat terenurile de la Nicolae Ivănescu pentru 2,3 milioane euro riscă să rămână fără ele. Și asta deoarece Direcția Silvică Argeș a declanșat la Tribunalul Argeș un proces prin care cere anularea contractelor de vânzare-cumpărare pentru cele 32,8 hectare teleportate de la Rătești în Pădurea Trivale și vândute de către Ileana Brătianu (nepoata lui Ion C. Brătianu) magnatului Nicolae Ivănescu.  Iar în decembrie 2015, Tribunalul Argeș a decis anularea titlului de proprietate pentru respectivul teren, iar hotărârea este definitivă și irevocabilă.

Pe contractele de vânzare-cumpărare scria clar că terenurile vândute nu sunt construibile

Un alt detaliu foarte bizar iese la iveală. Pe cele trei contracte prin care Nicolae Ivănescu a vândut 15,5 hectare de teren evreilor de la Orly Forest în perioada aprilie-iunie 2010 scria negru pe alb că „vânzările nu sunt purtătoare de TVA, întrucât terenurile care fac obiectul vânzărilor nu sunt terenuri construibile”. În aceste condiții apare firesc întrebarea: cum au putut da 2,3 milioane euro evreii pe terenuri pe care nu puteau construi nimic? Și asta în condițiile în care intenția lor era de a construi o clinică medicală pe terenurile din Pădurea Trivale, așa cum a confirmat pentru Jurnalul de Argeș în urmă cu trei ani Valeria Stoian, fostul administrator al firmei Orly Forest.
Un alt detaliu neobişnuit. Pe 12 aprilie 2012, în același an în care DNA deschidea dosarul privind Pădurea Trivale, Nicolae și Maria Ivănescu vindeau 34.300 mp din terenurile din Trivale pentru suma de 2.186.625 lei către o altă firmă condusă de evrei - KNA Big Investments. Familia Ivănescu a avut-o drept mandatar chiar pe Valeria Stoian, cea care reprezenta și interesele evreilor de la Orly Forest! Altfel spus, Valeria Stoian a fost pe rând de ambele părți privind tranzacțiile cu terenurile din Pădurea Trivale.

Evreii spun că Direcția Silvică Argeș nu a făcut dovada dreptului său de proprietate

Revenind la procesul prin care Direcția Silvică Argeș cere în instanță anularea contractelor de vânzare-cumpărare pentru terenurile din Pădurea Trivale, una dintre firmele israeliene care a luat teren acolo, în speță Gov Estate&Investment, spune că „Direcția Silvică Argeș nu a făcut dovada dreptului său de proprietate, deci nu are calitate procesuală activă”.
Pe rolul DNA este deja un dosar legat de transferul terenurilor de la Rătești în Pădurea Trivale, cu 9 persoane inculpate pentru abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, printre acestea numărându-se fostul primar de la Răteşti şi procuratorul Ilenei Brătianu-Costel Ungureanu.
Reamintim că Jurnalul de Argeș a fost primul și singurul ziar ce a prezentat pe parcursul a zeci de articole toate detaliile legate de „teleportarea” celor 32,8 hectare de la Rătești în Pădurea Trivale. O „teleportare” ce a fost posibilă în mod cert cu complicitatea autorităților din județ.
Prețul plătit Ilenei Brătianu pentru cele 32,8 hectare a fost de doar 5,5 miliarde lei vechi astfel: 3,5 miliarde date de magnatul Nicolae Ivănescu pentru 29,8 hectare și 2 miliarde plătite de către Valerian Jinga (fost director al Direcției Silvice Argeș) pentru 3 hectare. Ulterior, Jinga a vândut terenul, tot pentru 2 miliarde lei vechi Valeriei Stoian, iar aceasta l-a dat apoi firmei Orly Forest, deținută de către israelianul Leza Yosef, pentru 200.000 euro.
Am încercat să luăm legătura și cu omul de afaceri Nicolae Ivănescu pentru a ne spune un punct de vedere, însă acesta nu a putut fi contactat până la închiderea ediției.
11 StoianIată ce spunea pe 22 ianuarie 2015 Valeria Stoian într-un interviu pentru Jurnalul de Argeș legat de planurile pentru terenurile cumpărare din Pădurea Trivale:
”Ne-am gândit că am putea face ceva turistic sau medical. Am fost la oameni importanți din lumea medicală din România, inclusiv la domnul profesor Ioan Lascăr, ca să mă ajute să facem o clinică precum este la Viena, ceva de genul AKH, ca să nu se mai ducă lumea să se trateze peste hotare. Așa aveam ideea, să fac o clinică în care să se facă inclusiv operații estetice, o clinică cu toate serviciile. Am prezentat proiectul partenerilor mei străini. Ei au avut încredere în mine”.

Click AICI pentru a vedea schema de transfer a pădurii pe axa Rătești-Trivale

Publicat în Dezvaluiri

# Un fost prefect şi director al direcţiei Silvice Argeş rupe tăcerea # Dar și cum naufragiază echipele de control venite de la București în mijloc de codru verde, la chefuri și mese organizate la cabanele DS Argeș

Controlul de astă toamnă, de la Direcția Silvică Argeș, venit din partea Ministerului Apelor și Pădurilor, se află încă în așteptarea raportului final, mai ales după ce deținătoarea portofoliului de la Păduri, Doina Pană, și-a dat demisia la începutul lunii ianuarie și noul ministru de abia acum își intră în pâine. Jurnalul de Argeș a scris pe larg despre sesizarea de aproape 700 de pagini, o sesizare în care se atrage atenția asupra unor neconcordanțe cu legea, în implementarea unei părți a proiectului cu fonduri UE „Parcul Lunca Argeșului”. E vorba de împădurirea unei suprafețe de teren cumpărate de Primăria Pitești de la Primăria Albota și pe care Direcția Silvică trebuia să o reîmpădurească cu o suprafață echivalentă cu cea defrișată în Lunca Argeșului. Ei bine, după respectiva sesizare a inginerului silvic de la Ocolul Silvic Pitești, Carol Puiulescu, mai apar și altele. Iar petenții își doresc ca noul ministru să își îndrepte atenția către ce se întâmplă în ograda lui Don Armando Chiriloiu, mai ales că sunt sesizate fapte extrem de grave, care, dacă s-ar adeveri în urma unui control „pe bune”, ar trebui să atragă de urgență răspunderea penală a persoanelor vinovate. O astfel de petiție  ne-a parvenit și nouă, după ce, în prealabil i-a fost înmânată fostului director al Direcției Silvice Argeș, Gheorghe Davidescu, motiv pentru care am realizat cu acesta din urmă un interviu.

# Cum v-a parvenit această sesizare?
- Este o sesizare pe care am primit-o, după cum se observă şi de pe ștampila de poştă, la adresa mea din Aleea Stejarului, comuna Moşoaia.
# Ce cuprinde această sesizare?
- Cuprinde o înşiruire a unor fapte care, dacă ar putea fi dovedite, sunt foarte grave. Această sesizare, aşa cum se observă, cuprinde foarte multe aspecte legate de activitatea Direcţiei Silvice şi probabil cea mai bună variantă ar fi ca, de la conducerea Ministerului Apelor şi Pădurilor, să se dispună un control de fond al Direcţiei Silvice Argeş. Iar în urma acestui control să se constate faptele care au caracter penal și să fie deferite Parchetului persoanele vinovate. Fie Parchetului de pe lângă Tribunalul Argeş, fie DNA-ului, pentru că sunt anumite criterii de competenţă care pot fi stabilite de către cei care vor efectua controlul.

Dintr-un un hectar de pădure, poţi să furi un miliard

# Să vorbim, mai concret, despre faptele care sunt menţionate aici, dacă ne puteţi spune ce ştiţi. În primul rând, chiar la începutul sesizării se vorbeşte despre licitaţii frauduloase, evident, de masă lemnoasă și sunt menţionate nişte firme. Le cunoaşteţi, aţi lucrat cu ele pe vremea când eraţi director?
- Vă daţi seama că, din 2012 şi până la sfârşitul lui 2016, când am primit această sesizare, s-au schimbat multe lucruri în cadrul Direcţiei. În plus, eu, faţă de alţi directori care s-au implicat în licitaţii, nu am făcut-o. Nu era absolut deloc treaba unui director decât de a semna componenţa comisiei de licitaţie. Din istoricul Direcţiei Silvice s-a constatat că directorii care s-au implicat în licitaţii de masă lemnoasă au avut probleme penale. Deci lucrurile astea se pot constata. Se pare că cel care a scis sesizarea este un cunoscător al problemelor de regim silvic, foloseşte termeni consacraţi de specialitate şi ştie foarte bine la ce se referă. Aceste probleme din sesizare se pot verifica.
# În sesizare se face referire la partiziile exploatate în 2015, despre partiziile luate la licitație în 2016 și despre faptul că exista masă lemnoasă în plus față de actul de punere în valoare... Mai exact cum se poate fura în urma unei astfel de licitații de masă lemnoasă? Care ar fi modul de operare, să  spunem așa?!
- Adică diametrele arborilor de 50 de cm, dacă le diminuezi şi faci 48 de cm, deja ai luat cel puţin un metru cub. Un hectar de pădure are între 350 şi 500 de metri cubi. Deci la fiecare hectar se pot lua 500 de metri cubi. Asta în bani, 500 de metri cubi ori 300 de lei, cât este acum, vorbind de  metri cubi pe picior, dar hai să zicem 200 de lei, este vorba de un miliard la hectar. Atât se poate fura din doi centimetri care sunt luaţi. Aceste diferenţe reprezintă pagubă adusă averii statului pentru că, aşa cum am spus mai devreme, dacă dintr-un condei, la un hectar  poţi să furi un miliard, banii ăia trebuie să se regăsească undeva. Deci cineva i-a luat. Nu ştiu dacă i-a luat ca mită sau ca foloase necuvenite, însă un control riguros, un control profesional, poate dovedi aceste diferenţe. Deci sunt chestiuni care pot fi verificate în teren, dacă de la conducerea ministerului se dispune un control. Însă, atenție, aşa cum se menţionează în mod repetat în sesizare, nu cu Garda Forestieră Ploieşti, pentru că acolo sunt probleme, au mai făcut controale, şi Chiriloiu a ieşit bine... Să vină control de la minister! Ministerul are suficiente cadre sau pot fi atrase cadre de la alte Gărzi Forestiere, din alte zone, care să facă această verificare pe bune.
# Spuneți-ne despre documentele din care poate să reiasă această diferenţă...
- Deci calculele sunt făcute după nişte tabele dendrometrice pe care le folosim noi şi terenul este cel care confirmă datele din acte. Deci verificarea se poate face în teren. De exemplu, avem o suprafață de un hectar de pe care s-a tăiat un număr de 100-200 de arbori. Un arbore la tăierea efectivă are circa 3-4 mc. Se măsoară diametrul pe cioată și cioata, de regulă, se taie la o treime din diametru iar tabelele respective iau în calcul diametrul la 1,30m. Deci cioatele au un diametru în teren (revenindu-i un anumit diametru la 1,30m, conform regulamentului de marcare) și altul mult mai mic în caietul de inventar. În plus, pot să fie 100 de arbori marcaţi, însă tăiaţi găseşti 150. Sunt diverse metode...
# Şi aşa ajungi la un miliard furat la un hectar de pădure!
- Şi aşa ajungi, grosso-modo, la un miliard în plus faţă de realitate. Valoarea reală este asta pe care v-o zic eu, cu un miliard în plus, valoarea de vânzare este cu un miliard mai puţin. Depinde cum se împarte... În final, pierde statul.
# Aici, în sesizare, scrie că şeful Corpului de Control al primului ministru a trimis controale la ocoalele de la Costeşti, Aninoasa, Cotmeana, Vidraru...
- Da, dar s-au soldat, aşa cum s-a spus în material, cu un chef de pomină la cabana de la Nucşoara a Direcţiei Silvice. Nu trebuie uitat că domnul Chiriloiu a lucrat în aparatul Regiei Naţionale şi a fost coleg de serviciu cu cei care au coordonat controlul.

Se câștigă și 200 de euro la un metru cub de cherestea vândut în China

# Se face referire în sesizare și la fabrica de la Domneşti a Direcției Silvice...
- Da, și aici este vizibil, corpul de control care ar face controlulul are la îndemână o comparaţie foarte clară. Este vorba despre o societate comercială care vinde aceleaşi produse, aceleaşi sortimente ca şi fabrica Domneşti. Pentru a putea să ocolească relaţia directă dintre fabrică şi importatorul chinez, au creat o firmă căpuşă între fabrică şi chinez. Pe firma căpuşă probabil că este preţul ăsta, însă firma care vinde  mai departe practică alt preț. Este o diferenţă foarte mare. Deci asta înseamnă o diferență între preţul pe care îl primeşte fabrica de la interpus, de la căpuşă, şi preţul pe care îl dă chinezul. Diferenţa aia se regăseşte undeva. De la fabrică la firma căpuşă este o diferenţă la cantitatea de buştean vândută. Se poate constata foarte uşor. E aritmetică. Se poate vedea clar cât se fură la un metru cub de cherestea. La firma căpușă - 1000 de euro metru cub, la fabrica de la Domneşti se vinde cu 800 de euro pe metru cub. Şi 200 de euro se împart, nu ştiu eu, între cine şi cine.
# Este un mod de operare...
- Da, se fac partizi preferenţiale şi este bine să se verifice şi la Direcţia Fond Forestier din cadrul Direcţiei Silvice pentru că este un parcurs mai lung de la cioată şi până în China.
# Firmele din China sunt cele tradiţionale sau s-au schimbat?
- Sunt şi tradiţionale, dar s-au mai şi schimbat. Eu nu îmi aduc aminte să fi făcut aşa ceva, dar este o boală la români. Când se schimbă conducerea, cel care vine trebuie să taie tot ce a fost înainte, ca să şteargă orice urmă. Din păcate, conducerea de astăzi a Direcției Silvice taie şi capete, nu numai arbori şi cherestea.
# La ce vă referiți?
- Spre surprinderea mea, am văzut, după cinci ani de zile, un coleg de breaslă care a avut curajul să spună lucrurilor pe nume despre ce se întâmplă în politica de cadre a Direcţiei Silvice. Este vorba despre inginerul Mărăşoiu, care, aşa cum ştiţi, este consilier judeţean şi coleg de partid în PSD cu actualul director al Direcţiei Silvice, Armand Chiriloiu. Însă, subliniez, deși este PSD-ist, Mărășoiu a avut curaj să spună și să vorbească deschis despre teroarea de la Direcţia Silvică Argeş. În plus, am văzut că aţi avut şi alte articole cu nişte colegi, ingineri silvici, care au trecut prin nişte perioade absolut incredibile, de ev mediu sau de sclavie, ca la Berevoeşti. Că asta se întâmplă acum. În Direcţia Silvică este o atmosferă de înmormântare. Dacă te duci acolo, nimeni un are curaj să ridice capul. Este ceva de neimaginat.

La Direcţia Silvică Argeş a început Jihadul

# Sunt nereguli la achiziția de echipamente, uniforme pentru pădurari... se mai arată în reclamație...
- Nu mai sunt în sistem, dar lucrurile sunt foarte simple se pot verifica prin comparaţie. Să se verifice dacă achiziţiile publice s-au făcut cu procedurile de rigoare, adică cu SEAP, cu minim trei oferte, cu preţurile care sunt comparabile... Sunt societăţi care vând la un anumit preţ şi atunci ar trebui să fie, comparativ, cam aceleaşi valori. Dar corpul de control poate compara foarte clar dacă la Argeş s-a cumpărat un costum cu 100 de lei şi la Vâlcea cu 50 de lei. Indiferent de echipamente sau de construcţii, preţurile nu pot să difere foarte mult. Aici, dacă vă aduceţi aminte, pe vremea directorului general Dumitru de la Regia Națională, iar domnul în cauzăm (Armand Chiriloiu, n.red) era şeful compartimentului de vânătoare, s-au vândut cravate şi cartuşe tranchilizante cu preţuri de zece ori mai mari decât în piaţă. A fost un dosar penal, până la urmă a fost cu achitare pentru Dumitru, iar Chiriloiu a fost martor în dosar... Acolo a învăţat Chiriloiu această practică. E specialist în... şi atunci corpul de control poate să vadă, fără echivoc, diferenţa între un costum cumpărat de la Bacău şi un costum cumpărat de la Sighişoara pentru că sunt puţine firme care fac aceste uniforme. Se vede din avion.
# Ştiţi ceva mai în detaliu?
- Nu ştiu, pentru că am evitat orice contact cu personalul din Direcţia Silvică Argeș. Ştiu sigur că domnul Chiriloiu îi urmăreşte pe toţi colegii care ar avea curajul să stea de vorbă cu mine. Ca să nu le fac rău, am preferat să tac. Dar s-a ajuns într-un stadiu de teroare... Și văd că au trecut trei luni de la control şi încă nu se dă un rezultat.
# Pentru că vorbeam despre persoane care au avut de suferit, de când la conducerea Direcţiei Silvice a venit actuala conducere, respectiv domnul Chiriloiu. Dumneavoastră vă numărați printre ele?  
- Păi cu mine s-a început. Eu am fost prima victimă, ca să spun aşa. Este o chestie total lipsită de colegialitate față de mine, de asta nici un vreau să aud nici măcar pronunţat acest nume. Pentru că el nu a ştiut să facă drcât rău din prima zi când a venit. A fost atunci Adam Crăciunescu, şeful dumnealui de la Regia Pădurilor, la mine în birou. Ştiam că a câştigat PSD-ul alegerile, ştiam că trebuie să plecăm foştii... A venit, am discutat omeneşte şi am convenit să se respecte cutuma, cum s-a făcut şi până atunci când s-au schimbat alţi directori. Adică  vine el director şi merg eu şef de ocol la Piteşti. Crăciunescu a venit de la Regie cu decizia de numire a lui Chiriloiu scrisă. Investidu-l pe el, el trebuia să îmi dea mie decizie... A doua zi ce s-a întâmplat? Mi-a dat decizie de inginer silvic tocmai la granița județului, la Ocolul Silvic Şuici. Deci ăsta a fost cuvântul şi respectul lui. Ulterior am ieșit la pensie anticipat, însă nu aş vrea să treacă nimeni prin ce am trecut eu şi prin ceea ce trec colegii mei. De asta m-am hotărât să vorbesc. Acel  inginer (Carol Puiulescu, n.red), care a avut curajul să facă acea sesizare privind Lunca Argeșului, stă numai în concedii medicale. Iar pe cel de la Curtea de Argeş, inginerul obligat să stea în țarc cu mistreţii, la Mozacu (Florin Urluiescu, n.red), despre care de asemenea ați scris și dumneavoastră în ziar, e umilit în continuare. Pur şi simplu îi umileşte, îi dezumanizează. Care a fost prima acţiune pe care a început-o Armand Chiriloiu, imediat ce s-a instalat ca director? I-a luat la rând, începând de la secretară, întrebându-i de mine. Dacă au spus ceva au rămas, dacă  nu au spus nimic, a urmat ori desfacerea contractului de muncă, ori mutarea în altă parte. Deci, vorbim de un Jihad efectiv al lui Chiriloiu, jihad care a început în 2012. Dar e mult prea mult ce s-a întâmplat și ce se întâmplă în continuare. Noua conducere a ministerului poate să dispună acum un control pe bune, mai ales că se va dovedi, fără putință de tăgadă, că acea sesizare cu parcul Lunca Argeșului este o încălcare flagrantă a cheltuirii banului public şi mai ales a fondurilor europene. Iar cu banii europeni chiar nu se poate glumi.

Publicat în Dezvaluiri

Nici nu a „împlinit” 60.000 de kilometri, practic doar vreo 56.000, că  mașina Alinei Chiriloiu... ă... ă... ă, ne scuzați, a Direcției Silvice Argeș, a fost trimisă la Ocolul Silvic Șuici. În locul autovehicolului fabricat în 2014, prima doamnă a pădurilor din Argeș a primit unul nou - nouț. Dusterul, de culoare gri-șobolan și având numere de rodaj - AG 063381 - poate fi admirat, de la începutul lunii ianuarie, în fiecare zi, adică de dimineață de pe la 8,30-9,00, când doamna angajată a Ocolului Silvic Pitești pleacă la job, conducând tacticos pe Aleea Pădurii (cum altfel?!), din Trivale, spre serviciu, tot în Trivale, un pic mai jos însă, acolo unde dânsa își are biroul. Mașina proaspăt achiziționată de direcția cu onor condusă de domnul soț, adică Armand Chiriloiu, mai poate fi admirată și începând de la întoarcerea acasă, adică în jurul amiezii, locul unde stă parcată până a doua zi dimineață. Asta, în caz că stăpâna nu trebuie să meargă la shopping. Cineva mai priceput în materie are însă și niște ponturi pentru organele de control, în caz că ar vrea să știe: ANAF să verifice toate foile de parcurs ale autoturismelor, documente care trebuie să aibă atașate delegațiile de serviciu cu raport de justificare; ITM să verifice dacă mașinile instituției sunt conduse de către persoane respectându-se Legea 319/2006 de sănătate și securitate în muncă, precum și cele prevăzute de instrucțiunile proprii ale Direcției Silvice Argeș. În plus, alte lucruri interesante le mai pot afla inspectorii curioși care ar dori să vadă deciziile scrise ale conducerii DS, privind personalul care are dreptul de a se deplasa cu mașinile instituției (de la serviciu la domiciliu și invers), registrul de evidență al parcării autoturismelor la sediul instituției, respectiv Direcția Silvică Argeș și Ocolul Silvic Pitești și, de asemenea, de văzut cine este persoana care eliberează foile de parcurs și... de ce nu, chiar și imaginile surprinse de camerele video instalate.

Publicat în Culise
Joi, 14 Decembrie 2017 14:56

Autodenunţ la Direcţia Silvică Argeş

Cu puțin timp în urmă, Jurnalul de Argeș a scris despre o sesizare a inginerului silvic Carol Puiulescu la ministerul de resort, în urma căreia a fost un control, încă nedefinitivat, la Direcția Silvică Argeș. Ca o paranteză, există multă înțelepciune în motivarea dlui inginer silvic de a spune adevărul: „Faptul că unii angajați de la stat nu au emoții, iar alții au, ține de structura personalității fiecăruia”! Astfel de oameni ar trebui să conducă destinele silviculturii argeșene. Ei bine, pentru ca articolul să fie bine documentat, s-au cerut mai multe date de la respectiva instituție publică, în baza legii informațiilor publice. Și am primit informarea nr. 13624/2017, prin care „Conducerea Direcției Silvice Argeș” recunoaște că nu știe foarte multe lucruri despre rostul ei pe lume.
Mai întâi, confundă săptămânalul Jurnal de Argeș cu „cotidianul...”. Este o eroare minoră, indiscutabil, însă asemănătoare cu diferența lexicală între exploatare forestieră și jaf forestier. Apoi trece la lucruri mai serioase, recunoscând fapta că „deși informațiile solicitate nu reprezintă documente de interes public, pentru o informare corectă a cititorilor (mulțumim de grijă) vă informăm...”. Grav, foarte grav dacă D.S. Argeș ne comunică date care „nu reprezintă documente de interes public”. Adică dintre cele cuprinse în art. 12 din lege, cum ar fi „informaţii din domeniul apărării naţionale, siguranţei şi ordinii publice” sau „informaţii privind procedura în timpul anchetei penale”! Grav, dacă ar fi așa, însă noroc că s-au înșelat, datele solicitate și comunicate au fost de interes public. Au făcut doar o aroganță, scuzabilă într-un fel, că e ușor să crezi că ești foarte inteligent când ai pușcă în dotare iar ceilalți doar pix.
Dar greul autodenunțului vine abia acum, când Direcția Silvică recunoaște că a selectat firma S.C. Terra Silva srl după cum a vrut mușchiul ei, întrucât, deși legea achizițiilor publice este obligatorie mereu și pentru toate instituțiile publice, tocmai „pentru promovarea concurenței între operatorii economici”, în acest caz nu se pune! Că le-ar fi spus lor cineva chestia asta despre lege, pe undeva, într-un „răspuns de consiliere metodologică”. Astfel, „contractul încheiat între contractant și subcontractanții săi, în condițiile prevăzute la art.45 din OUG 34/2006, coroborat cu art.96 din HG 925/2006, nu intră sub incidența legislației în domeniul achizițiilor publice, ci sub incidența dreptului comun”. Tranc, Marițo! Degeaba faci legi, parlamentule, pentru instituțiile publice din România, dacă acestea primesc „consiliere metodologică” pentru a nu le respecta.
Stimați cititori, Conducerea Direcției Silvice Argeș putea să nu recunoască încălcarea legii, că nu i-a întrebat nimeni. Dar așa e când ai pușcă în dotare și bani mulți, publici, de împrăștiat către firmele private atestate „în execuția lucrărilor de silvicultură și alte activități forestiere”. Doar amestecul de aroganță și inteligență pură determină recunoașterea încălcării legii, însă fără regrete, de către instituția publică numită Direcția Silvică Argeș. Cu mare curiozitate, așteptăm raportul Corpului de Control, care se preconizează a fi dezastruos, având în vedere că dl Sever Stanciu, de la Garda Forestieră Ploiești, un bun cunoscător al silvicului argeșean, se spală pe mâini și se leapădă de Satana: „Din punct de vedere juridic, nu mă pot eu exprima. În niciun caz”.

P.S. Așa cum, de regulă, primarul de la Albota, cunoscut pentru pușca lui, sare în apărarea lui don Armando, mă aștept și acum.

 

Publicat în Opinii

# Un inginer silvic povesteşte drama pe care o trăieşte de când Armand Chiriloiu a venit şef la Direcţia Silvică Argeş # Inginerul Florin Urluescu, fost șef de district la Ocolul Silvic Vidraru: „Trebuia să stau de la ora 8,00 la ora 16,30, să fiu prezent acolo, în complex, în țarc. Pădurarul Ion Sârbu îmi descuia poarta, intram, la 16,30 același pădurar îmi descuia poarta ca să ies. (...) Trebuia să repar, să bat cuie, să fac curățenie la mistreți, muncă de muncitor necalificat”. # Aşa înţelege să se răzbune directorul Chiriloiu pe inginerii care nu i se supun necondiţionat. Nu l-a interesat că în 2016 Urluescu a câştigat procesul şi l-a dat din nou afară peste o lună.

În numărul anterior al Jurnalului de Argeș am publicat declarațiile unui angajat al Ocolului Silvic Pitești, inginerul Carol Puiulescu, cel care într-o sesizare de aproape 700 de pagini a adus la cunoștința Corpului de Control al Ministerului Apelor și Pădurilor despre existența unor nereguli la Direcția Silvică Argeș. Dar Carol Puiulescu nu este singurul care a scris împotriva directorului Armand Chiriloiu. Mai sunt și alții. Un alt silvicultor, inginerul Florin Urluescu, fost șef de district la Ocolul Silvic Vidraru, i-a scris deținătoarei portofoliului de la Păduri, Doina Pană, despre nedreptățile îndurate din partea aceluiași Armand Chiriloiu. Nedreptăți pe care le-a și dovedit în instanță.  Magistrații i-au dat câștig de cauză și a obligat instituția să îi plătească despăgubiri în valoare de 380 de milioane de lei vechi. Silvicultorul a venit și la redacția noastră, unde ne-a relatat calvarul  prin care a trecut și umilințele la care a fost supus începând cu anul 2012, când la conducerea Direcției Silvice Argeș a venit Armand Chiriloiu.

„Trebuia să repar, să bat cuie, să fac curățenie la mistreți”

5 01„Vă aduc la cunoștință situația mea începând cu anul 2012, de când am început să fiu hârțuit în permanență de către domnul director Chiriloiu Armand prin șefii de ocoale pe care îi are în subordine. Pînă în luna iunie 2012 am fost ing. șef district la O.S. Vidraru și începând cu 16 iunie 2012, prin decizia d-lui director, am fost delegat pe o perioadă de 60 de zile la O.S. Costești, pe o funcție fictivă, care până la acea dată nu a existat și nici în prezent nu există. Scopul d-lui director era acela de a mă obliga să demisionez din serviciu întrucât locul de muncă unde am fost repartizat (Complex Vânătoare Mozacu), se afla la o distanță de circa 150 de kilometri de locuința mea”, i-a scris silvicultorul ministrei, în plângerea sa. Însă din ceea ce ne-a povestit că s-a întâmplat în perioada exilării  sale la Complexul de Vănătoare de la Mozacu, dar și ulterior, pare însăși definiția umilinței la care poate fi supus un angajat, un om.  „M-am trezit că mi-a dat delegare două luni la Complexul de Vânătoare Mozacu la Ocolul Silvic Costești. Din senin. Habar nu aveam de ce. Aveam gestiune și a trebuit să predau mărcile  înainte de a pleca la noul loc de muncă. Dar din prima zi m-am ales cu patru ore tăiate. Locul de muncă era un țarc, în mijlocul pădurii, la 12 kilometri de cazare. Un canton pustiu, pentru care mi-a cerut bani, 10 lei pe noapte, deși trebuia să fie gratuit pentru că era al Direcției Silvice, fără   frigider, fără curent, fără apă curentă, fără baie. Era vară. Erau 40 de grade la sol. Nu puteai să stai îmbrăcat. La lucru, mi-a impus program normat deși noi, personalul de teren avem program nenormat, flexibil. Trebuia să stau de la ora 8,00 la ora 16,30, să fiu prezent acolo, în complex, în țarc. Pădurarul Ion Sârbu îmi descuia poarta, intram, la 16,30 același pădurar îmi descuia poarta ca să ies. Eram sechestrat, exact ca sclavii de la Berevoești. Mai trebuia  să fiu legat. Nicio sarcină tehnică nu am avut, în această perioadă, eu fiind personal tehnic. Trebuia să repar, să bat cuie, să fac curățenie la mistreți, muncă de muncitor necalificat. Acolo este complex de vânătoare și creștere a mistreților. Îi crește și îi împușcă.  Este un țarc de vânătoare. Mă punea să fac curat, dădeam cu grebla, de două ori pe  săptămână. Stăteam toată ziua și mă uitam la mistreți și ei la mine. Ei nu aveau  nicio vină. Eu nici nu puteam să le administrez hrană pentru că hrana era în gestiunea pădurarului. Hrana se aducea în lipsa mea, nu trebuia nici să să cântăresc hrana,  era treaba pădurarului, eu doar trebuia să fiu prezent de la 8,00 la 16,30. Vă poate confirma domnul Ion Ionescu, fostul șef al Ocolului de la Costești că l-a forțat domnul director să mă hărțuiască permanent, să îmi însceneze sancțiuni, pentru a putea să îmi desfacă contractul de muncă. Am fost 60 de zile acolo și mi-a mai dat  încă șase luni detașare. Am făcut  proces și  în noiembrie am câștigat procesul și s-a suspendat detașarea. La revenirea  la O.S. Vidraru, hărțuirea mea a început început din nou. De data asta era sarcina șefului ocolului, de la acea vreme, inginerul Daniel Șerbănoiu, care mi-a spus clar că trebuie să îmi dau demisia și că, în caz contrar, îmi desface contractul de muncă. În urma unui fals referat întocmit de O.S. Vidraru și a celor întocmite de către șeful ocolului Costești, Ion Ionescu, pe data de 25 martie 2013 mi s-a desfăcut contractul de muncă în mod abuziv întrucât aveam deja pe rol, în instanță proces cu O.S. Vidraru și am și câștigat. În baza referatului  și ce mai aveam făcut de la Ocolul Silvic Costești de Ionescu-care acum recunoaște că a fost pus de Chiriloiu. Erau trecute ca abateri: că nu am făcut bine țarcul, că nu am bătut bine cuiul, că nu știu ce... Penalizare după penalizare pentru  ca în 2013 să urmeze desfacerea contractului de muncă, în luna martie, de Buna Vestire. Am contestat în instanță și în trei luni am reușit să obțin suspendarea deciziei și m-am întors la serviciu. Apoi în cursul anului, am făcut contestație la sancțiuni, am câștigat. În urma sancțiunilor mă dăduse afară. Apoi în 2016 mi-a venit sentință definitivă și irevocabilă de la Curtea de Apel cu anularea desfacerii contractului de muncă. Mă duc la serviciu, stau șase luni sau șapte, pentru ca în martie (nu știu de ce se împiedicau de mine pe acolo, erau exploatări forestiere, se fac manevre, nu  se fac, nu știu, nu pot să confirm așa ceva), m-au delegat la Obștea Moșnenilor Arefeni care erau cu un contract provizoriu cu noi, crezând că pleacă ăia, plec și eu. La 1 decembrie a plecat Obștea, și nu a mai stat la noi cu contractul. M-am întors la serviciu înapoi pe postul meu pe care băgaseră deja pe altul. În martie iar am fost trimis la Costești, la Mozacu. Am fost și bolnav în această perioadă, am avut o intervenție chirurgicală. Iar pe 15 martie-2016 mi s-a desfăcut din nou în mod abuziv contractul de muncă.  A urmat un nou proces. Pe 26 mai 2017 am câștigat irevocabil, definitiv la Curtea de Apel anularea deciziei 101 prin care mi s-a desfăcut contractul de muncă și plata drepturilor salariale - 320 de milioane bani  pe care mi i-au dat”.

Sumele de bani câştigate de angajaţi în urma proceselor cu instituţia reprezintă o pagubă a Direcţiei Silvice ce ar trebui suportată de Armand Chiriloiu

„Menționez că plata drepturilor salariale mi s-a făcut de către O.S. Vidraru dar consider că Direcția Silvică, respectiv Regia Națională, nu trebuie să plătească pentru nemărginita lăcomie de putere a d-lui director, care de nenumărate ori a afirmat că face ce vrea în instituție”, i-a scris Florin Urluescu ministrei atrăgând atenția astfel asupra faptului că, pentru greșelile făcute de directorul Armand Chiriloiu în relația cu angajații, plătește statul. Și aici mai trebuie spus, mai este un proces al inginerului Florin Urluescu în care este vorba tot despre drepturi salariale în valoare de vreo 80 de milioane și care se află încă pe fond, la instanță și că în Direcția Silvică Argeș sunt mai mulți angajați care considerându-se nedreptățiți s-au judecat cu instituția și au câștigat sume mari de bani.
„Aceste sume reprezintă o pagubă a Direcției Silvice care ar trebui suportate de către cel vinovat, respectiv directorul Direcției”, o spune și Florin Urlescu.
Am încercat să luăm legătura şi cu directorul Armand Chiriloiu, însă acesta avea telefonul închis.

Publicat în Dezvaluiri

# Inginerul Carol Puiulescu de la Ocolul Silvic Pitești este autorul sesizării de 700 de pagini care a adus corpul de control al ministerului pe capul directorului de la Silvic # Inginerul Carol Puiulescu: „Sesizarea subsemnatului are legitimitate și este benefică. (...) Am sesizat că există aspecte în neconcordanță cu legea”

Controlul de la jumătatea lunii octombrie la Direcția Silvică Argeș, venit din partea Ministerului Apelor și Pădurilor, se află încă în așteptarea raportului final. Până atunci, vă facem cunoscut cine este angajatul care s-a luat la trântă cu conducerea și cu directorul Armand Chiriloiu și ce anume l-a determinat să aștearnă pe hârtie și să își fundamenteze sesizarea de aproape 700 de pagini, o sesizare în care atrage atenția asupra unor neconcordanțe cu legea, în implementarea unei părți a proiectului „Parcul Lunca Argeșului”. E vorba de împădurirea unei suprafețe de teren cumpărate de Primăria Pitești de la Primăria Albota. Este vorba despre  inginerul silvic  Carol Puiulescu, absolvent al  Facultății de Silvicultură și Exploatări Forestiere – Universitatea Transilvania  Brașov promoția 1998. Din februarie 1999 este angajat în cadrul Direcției Silvice Argeș, unde a lucrat la Ocolul Silvic Mușătești și Ocolul Silvic Pitești. Din martie 2012 și până în iulie 2013, Puiulescu a lucrat în cadrul Biroului Tehnic al DS Argeș pentru ca, în prezent, locul său de muncă să fie OS Pitești-fond forestier. Inginerul a acceptat să ne dea, punctual, câteva lămuriri legate de sesizarea sa.

„Personalului Romsilva RA îi revine obligația să sesizeze forurile ierarhice când legea ar fi încălcată”

„Prin prezenta îmi arăt disponibilitatea de a vă da unele lămuriri pe care mi le-ați solicitat în legătură cu sesizarea adresată ministerului, privind realizarea obiectivului de investiții  privind împădurirea terenului proprietate a municipiului Pitești, cumpărat în compensare, ca urmare a defrișării în scopul implementării proiectului «Parcul Lunca Argeșului»:
Am fost obligat să formulez sesizarea către minister, deoarece fiind implicat în realizarea obiectivului de investiții privind împădurirea terenului proprietate a Mun. Pitești, adus în compensare ca urmare a defrișării terenului forestier pe care s-a realizat «Parcul Lunca Argeșului», am apreciat că există aspecte în neconcordanță cu legea, sens în care am refuzat să urmez unele proceduri promovate, deoarece le-am considerat riscante și respectiv că ar fi putut prejudicia atât pe subsemnatul, cât și pe alți colegi, dar și angajatorul subsemnatului - RNP  - Romsilva RA;
Pe de altă parte, cadrul contractual în baza căruia s-au derulat lucrările la obiectivul de investiții are inserată o clauză care prevede că: „serviciile silvice efectuate conform prevederilor prezentului contract, sub raportul respectării prescripțiilor tehnice și a prevederilor legale, sunt supuse controlului statului, prin autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură”; astfel, rog a se oberva că sesizarea subsemnatului are legitimitate și este benefică; de altfel, personalului contractual din cadrul RNP Romsilva RA, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, îi revine obligația să sesizeze forurile ierarhice superioare atunci când legea ar fi încălcată;
Menționez că în urma refuzului de a executa anumite acte administrative emise în legătură cu obiectivul de investiții, am fost sancționat disciplinar pentru insubordonare, dar în urma contestării sancțiunii, Curtea de Apel Pitești prin emiterea hotărârii 1087/2017 mi-a dat definitiv câștig de cauză (Dosar 6174/109/2016 ); în mod special, țin să precizez că mai întâi am depus toate eforturile și bunele diligențe la nivel local, pentru a-mi justifica punctele de vedere în legătură cu obiectivul de investiții, dar din cauză că nu mi-au fost aduse contraargumente temeinice, după peste 4 ani de divergențe am fost nevoit să sesizez și să solicit sprijin de la ministerul de resort, cel care emisese OM nr.1067/2012 privind defrișarea și împădurirea;    
În legătură cu sesizarea subsemnatului, Ministerul Apelor și Pădurilor are autoritatea conferită de lege pentru a face lumină în legătură cu procedurile/lucrările desfășurate în legătură cu derularea proiectului de împădurire:   
Faptul că unii angajați de la stat nu au emoții, iar alții au, ține de structura personalității fiecăruia; în ceea ce privește faptul că anumiți salariați sunt mai circumspecți, aspectul îl apreciez ca unul pozitiv; în ceea ce mă privește, vă aduc la cunoștință că mă situez de partea celor circumspecți;   
Pe cale de consecință, până  la finalizarea și comunicarea Raportului de către Corpul de Control, consider că nu se pot trage concluzii pertinente”.
Cu stimă, Carol Puiulescu
27.11.2017

Publicat în Dezvaluiri

# Dorin Mărăşoiu îl desfiinţează pe don Armando de la Păduri # Șeful Ocolului Silvic Privat „Stejarii Muscelului” îi sugerează directorului Chiriloiu să își dea demisia cât încă mai are timp # „Ca PSD-ist, eu unul nu îmi asum acest personaj, Armand Chiriloiu, despre care cred că face rău partidului prin comportamentul lui!”, mai spune inginerul silvic Dorin Mărășoiu

Garda Forestieră Pitești a avut recent o ședință cu personalul angajat care a fost instruit cu privire la o directivă a Ministerului Apelor și Pădurilor referitoare la preluarea în pază a pădurilor care nu au un proprietar sau au proprietari, însă nu există succesiune între moștenitori. Conform datelor prezentate de  șeful Direcției Forestiere Argeș - Alin Mihai, aproximativ 10% , adică 26.000 de hectare din suprafața forestieră a județului, nu au asigurată paza. Pentru a preveni furturile din pădurile fără stăpâni, Garda Forestieră a notificat primăriile și ocoalele sivice de pe raza județului pentru identificarea și preluarea de către ocoalele silvice nominalizate a respectivelor suprafețe. Însă potrivit șefului Ocolului Silvic Privat „Stejarii Muscelului”, Dorin Mărășoiu, Direcția Silvică Argeș pune „bețe în roate” ocoalelor silvice private să preia aceste suprafețe , în condițiile în care statul nu se ocupă, în județ, de acest lucru.
„Care este interesul?”, se întreabă silvicultorul care a lucrat la RNP în cadrul ocoalelor silvice Poiana Lacului și Topoloveni, ca și la Inspectoratul Teritorial pentru Regimul Silvic și de Vănătoare. De asemenea, Dorin Mărășoiu îi atrage atenția directorului Direcției Silvice Argeș, Armand Chiriloiu, că are probleme mai importante în instituție ca, de exemplu, frauda rezultată în urma furtului de lemne de la Ocolul Silvic Topoloveni (mult mai mare decât cea estimată oficial), dar și problemele cu subordonații. Iar în final, ca membru al PSD Argeș și consilier județean, Mărășoiu conchide că Armand Chiriloiu nu face bine partidului.

„Armand Chiriloiu nu a fost ales din rândul silvicultorilor argeșeni, nici cu girul argeșenilor, ci a fost impus de la București”

„Trebuie să terminăm cu oamenii «frână» care nu iau în considerare directivele, recomandările ministerului și spiritul legii”,  declară șeful Ocolului Silvic Privat „Stejarii Muscelului”, Dorin Mărășoiu, care intră chiar „cu drujba” în „moșia” lui Armand Chiriloiu, arătându-i acestuia cam ce probleme are în propria ogradă și sugerându-i să își dea demisia cât încă mai are timp.
„M-am trezit cu directorul Direcției Silvice Argeș, domnul Armand Chiriloiu, care deranjat că am început să preiau niște suprafețe forestiere fără pază, de pe raza comunei Beleți Negrești și solicitasem Gărzii Forestiere Ploiești nominalizarea mea pe UAT-ul respectiv, a luat foc că Garda Forestieră Ploiești m-a nominalizat pe mine. Este vorba despre suprafețe care nu au pază, asta vreau să se rețină! Am înțeles că domnul Chiriloiu a făcut o adresă către Garda Forestieră, certându-i pe aceștia că mi-au dat nominalizare. Argeșul, din câte știu, nu a luat suprafețe fără pază. Și vă dau un exemplu. La Ocolul Topoloveni sunt vreo șapte mii de hectare fără pază la ora asta. Nu am auzit că au raportat că au preluat vreo suprafață în pază și atunci mi-e cu atât mai greu de înțeles gestul acestui băiat în condițiile în care are niște pădurari arestați la Topoloveni. Acolo s-a constatat o pagubă foarte mare și nu cred că s-a constatat în totalitate pentru că ar trebui extins controlul. Și cu toate aceste belele, domnul Chiriloiu se preocupă de alte suprafețe și are obiecțiuni. Își dorește să râmână suprafețe fără pază? Dânsul s-a lăudat cu vânătoarea. Păi, din câte s-a văzut, urșii creează probleme în Argeș. Atunci cum gestionează el vânătoarea? Eu vreau să înțelegeți că acest om nu a fost ales din rândul silvicultorilor argeșeni, nici cu girul argeșenilor, ci a fost impus de la București. Îi transmit să nu uite acest lucru și aș vrea să comenteze cum vede situația de la Topoloveni, unde are doi pădurari arestați. Îmi pun și eu întrebarea de ce nu comentează?! Nu am auzit să aibă vreo opinie, vreo reacție, să dea vreo explicație în legătură cu  ce s-a întâmplat acolo. În schimb, se ocupă de ocoalele private. Are cu totul alte preocupări, în loc să-și vadă de propriile probleme”, spune Dorin Mărășoiu.

„Nu îmi asum acest personaj și cred că face rău partidului prin comportamentul lui!”

Tot despre Armand Chiriloiu, inginerul silivic Mărășoiu a mai spus: „Știu că a creat  o dictatură în Direcția Silvică Argeș. Știu că sunt oameni care s-au revoltat și pe care încearcă să îi dea afară, dar cred că omul ăsta nu mai are limite, dacă a început să se ocupe de niște suprafețe care nu sunt nici în atributul lui, nici în interesul lui, că atunci consideram legitimă această reacție, dacă era așa. Dar atâta timp cât nu a mișcat un deget în direcția asta?! Nu am înțeles gestul și poate reușește să explice mai bine. Îl consider un om «frână» în Direcția Silvică în implementarea măsurilor dispuse de minister. Noi suntem singurul ocol privat care s-a înființat și care se ocupă de suprafețele fără pază. Cel care nu este nominalizat să preia suprafețele respective nu beneficiază de subvențiile și de măsurile de ajutor de minimis. Aici este miza. Garda Forestieră Ploiești a solicitat Direcțiilor Silvice să încheie protocoale cu ocoalele private. Dâmbovița a încheiat. Argeșul, prin dispoziția domnului Armand Chiriloiu, nu a încheiat. Niciun șef de ocol de stat nu a încheiat vreun protocol pe raza județului Argeș cu vreun UAT. Au avut interdicție de la Armand Chiriloiu. Dar când refuzi indicația ministerului să închei protocoale, îți asumi că le preiei tu... A preluat vreo suprafață? Nu! A declanșat vreo acțiune? Nu! Păi când nu mai ai pădurari să pui pe suprafețele de stat...Am solicitat ministerului să clarifice și am anunțat că sunt oameni care se opun măsurilor dispuse. M-a uimit că, la câte probleme are pe cap, domnul Chiriloiu are timp să se ocupe de alte  lucruri decât ce ar trebui să managerieze. Omul a acumulat atâta dușmănie și frustări în jurul lui. Cunosc atâția directori de direcții silvice, nu am întâlnit unul care să aibă această «satisfacție» de a avea în jurul lui atâția oameni care îi vor capul. Eu chiar îl sfătuiesc, pentru binele lui, să se gândească dacă merită să mai stea sau mai bine să plece! Nu prea mai sunt capete verticale în Direcția Silvică Argeș iar cele care au avut capacitatea și curajul să spună că nu sunt de acord cu punctele de vedere sunt carotate. Nu pot să vorbesc în numele lor, dar aud și mă îngrozesc de ceea ce se întâmplă, deci uman vorbind. Oamenii nu își asumă public pentru că se tem. A imprimat o dictatură, care, zic eu, că în momentul ăsta trebuie să dispară. Nu poți să lucrezi în 2017, 2018 pe metode comuniste, deși în opinia mea RNP-ul în esență este ultimul bastion al comunismului din punct de vedere al mentalității. Dar ce se întâmplă în Argeș nu se întâmplă în alte părți. Eu am relații personale cu foarte mulți din Direcția Silvică. Sunt relații personale și am constatat că au reticențe în a se afișa cu prietenia față de mine. Nu îmi doresc să mai lucrez în RNP, nu e în interesul meu să mișc lucrurile de acolo, dar cred că s-a ajuns într-un punct în care trebuie să se pună punct. Ca și comportament, ca mod de lucru. Eu sunt convins că cei care sunt acolo, la un moment dat, vor povesti pentru că este vorba despre niște experiențe, multe  dramatice. Ca PSD-ist, eu unul nu îmi asum acest personaj, Armand Chiriloiu, despre care cred că face rău partidului prin comportamentul lui!”

În urma aspectelor semnalate de către șeful Ocolului Silvic Privat „Stejarii Muscelului”, Dorin Mărășoiu, i-am solicitat un punct de vedere și directorului Direcției Silvice Argeș, Armand Chiriloiu,. Vă prezentăm mai jos informarea Conducerii Direcției Silvice Argeș

Informare,
către săptămânalul „Jurnal de Argeș”

Având în vedere adresa dumneavoastră prin care solicitați unele informații legate de:
“Ce suprafețe forestiere fără proprietari sau fără succesiune dezbătută au fost preluate, pe bază de protocol, de Direcția Silvică Argeș, prin ocoalele silvice din subordine, pentru asigurarea pazei? Ce protocoale s-au încheiat cu ocoalele silvice private pentru preluarea acestor suprafețe în scopul asigurării pazei?”
Precizăm că Direcția Silvică Argeș nu deține informații cu privire la suprafețele forestiere unde nu sunt identificați proprietarii, nefiind preluate pe bază de protocol până în prezent.
Au fost încheiate mai multe protocoale, nefiind atribuțiile noastre în emiterea ocoalelor nominalizate.
„Există vreun motiv pentru care v-ați opus nominalizării OS Privat «Stejarii Muscelului», de a prelua o suprafață forestieră în situația amintită, de pe raza comunei Beleți Negrești?”
Având în vedere lipsa unui protocol între Ocolul Silvic Topoloveni și Ocolul Silvic „Stejarii Muscelului” nu se poate nominaliza decât un ocol silvic, neexistând un motiv de opunere din partea noastră. Solicitările noastre fiind de a nominaliza decât un ocol silvic, indiferent care ar fi el.
„Care este situația Ocolului Silvic Topoloveni la această dată și care este paguba totală estimată, după descinderile soldate cu arestările de la începutul lunii noiembrie, a.c.?”
Înaintea efectuării descinderilor, Direcția Silvică Argeș a demarat un control de fond în două cantoane silvice, ocazie cu care s-au constatat pagube provenite din tăieri ilegale de arbori în volum de 170,8 m.c, unul din pădurari înaintând demisia și ulterior desfăcându-i-se contractul de muncă, iar celălalt este în Consiliul de Disciplină în vederea desfacerii contractului de muncă.
„Care este suprafața totală de pe raza Ocolului Silvic Topoloveni care nu are asigurată paza și care sunt motivele?”
Nu cunoaștem o situație a suprafețelor de pădure nepăzite, nefiind în atribuțiile Direcției Silvice Argeș.
Pentru o bună informare a cititorilor dumneavoastră vă rugăm să publicați materialul în integralitate.
Cu stimă,
Conducerea Direcției Silvice Argeș            

Publicat în Dezvaluiri

Este cunoscut războiul dintre directorul Direcției Silvice Argeș, Armando Chiriloiu și fostul șef al ocolului Silvic Vidraru, Sever Pahonțu, conflict care a dus la mai multe dosare în instanță. Dar și la demiterea celui de al doilea, ca rezultat al plângerilor  împotriva directorului pe care l-a acuzat fățiș de măsuri abuzive luate împotriva sa dar și ca rezultat incompatibilității de culori politice(PDL).  Nu este singurul caz de răzmeriță, din câte se aude, dar ce se mai aude este că răzbunarea șefului de la păduri, adept al educării prin tortură, este cruntă. După ce și-a pierdut funcția, Sever Pahonțu a ajuns să fie gonac la celebrele partide de vânătoare ale mai marelui peste pădurile Argeșului, iar Radu Dumitrache, cel care era în cărți în 2012, pentru a prelua conducerea DS dar a fost înfrânt de un telefon primit de la București, trimis la marcaje prin ocoalele din nord, fără drept de apel. Să nu mai vorbim despre angajatele instituției care pleacă pe teren fără a li se da o mașină de serviciu, în condițiile în care soția directorului are la îndemână una și atunci când pleacă la cumpărături...

Publicat în Culise

Pentru că în afară de alte puncte vulnerabile controlate în luna octombrie de Corpul de Control al  Ministerului Apelor și Pădurilor, se crede că plantația în compensare pentru construirea Parcului Lunca Argeșului ar fi „călcâiul lui Ahile”, am solicitat Direcției Silvice Argeș mai multe amănunte legate de subcontractarea lucrărilor și achiziția serviciilor din dosarul împăduririi. Mai ales că s-au ridicat mai multe semne de întrebare cum ar fi, de exemplu, că achiziția lucrărilor de împădurire s-a făcut prin atribuire directă, că subcontractarea ar fi ilegală, că suprafața nu ar fi nici acum parte din fondul forestier și nu este intabulată etc. Vă prezentăm în continuare răspunsul, cam nevrotic, venit din partea Direcției Silvice Argeș, care, după ce ne trage de urechi cum că nu e treaba noastră, binevoiește, totuși, să ne dea numele agentului economic către care s-a făcut subcontractarea. De altfel, o firmă de casă. Așteptăm raportul Corpului de Control, poate ne spune acesta mai multe!

„Având în vedere adresa dumneavoastră prin care solicitați informații legate de obiectivul de investiții «Instalarea vegetației forestiere pe suprafața de 19,5 ha - proprietatea municipiului Pitești», în baza legii 544/2001, vă comunicăm că, deși informațiile solicitate nu reprezintă documente de interes public, pentru o informare corectă a cititorilor vă informăm următoarele:
- Subcontractarea obiectivului de investiții la care vă referiți s-a făcut cu operatorul economic S.C.Terra Silva S.R.L (firmă atestată în execuția lucrărilor de silvicultură și alte activități forestiere), având aceleași obligații și responsabilități pe care contractantul le are față de investitorul general
- Investiția se derulează pe o perioadă de minim 7 ani de la data încheierii contractului, până la realizarea stării de masiv a vegetației forestiere, operațiunile silviculturale fiind realizate conform devizelor de execuție a lucrărilor de împădurire și întreținere a plantației, fapt constatat și de echipa de control din cadrul Gărzii Forestiere Ploiești, respectiv că plantația efectuată este realizată corespunzător, puieții având o dezvoltare normală pentru o cultură silvică înființată în teren neforestier
- Au mai fost verificate de Garda Forestieră Ploiești și lucrările executate pe parcursul anilor 2013-2017, acestea corespunzând cu devizele întocmite pentru acest proiect.

Precizăm că, într-un răspuns de consiliere metodologică cu privire la modul de aplicare a prevederilor legale în materia achizițiilor publice, comunicat de Ministerul Finanțelor Publice, prin Agenția Națională pentru Achiziții Publice-contractul încheiat între contractant și subcontrctanții săi, în condițiile prevăzute la art.45 din OUG. nr. 34/2006, coroborat cu art. 96 din HG nr. 925, nu intră sub incidența legislației în domeniul achizițiilor publice, ci sub incidența dreptului comun.
Pentru o corectă informare a cititorilor dumneavoastră vă rugăm să publicați materialul în integralitate.
Cu stimă,
Conducerea Direcției Silvice Argeș”

Sever Stanciu: „Nici nu au trecut pe la noi, pe la Prahova, cei de la Minister. S-au dus direct la Pitești!”

Este a doua oară când Direcția Sivică Argeș ne comunică că o echipă de control din cadrul Gărzii Forestiere Argeș a constatat că plantația efectuată este „realizată corespunzător, puieții având o dezvoltare normală pentru o cultură silvică înființată în teren neforestier”, așa că l-am contactat și pe directorul Direcției de Implementare și Avizare din cadrul Gărzii Forestiere Ploiești, Sever Stanciu: „Este vorba despre un parc făcut în Lunca Argeșului și pentru care primăria a dat în compensare un teren. A venit Ministerul, în urma unei sesizări și ne-a solicitat și pe noi. Nu suntem noi inițiatorii, dar am făcut parte dintr-o comisie, alături de cei la Minister și am întocmit o notă de constatare. Ei au verificat mult mai multe aspecte. Este ceva mult mai amplu. De altfel, echipa de la Minister nici nu a trecut pe la noi, pe la Ploiești. A venit direct la Pitești. Din punctul nostru de vedere, plantația este în regulă, adică nu e o calamitate, este o plantație care a reușit. Acolo există un proiectant și nu pot eu să mă bag peste proiectant, noi urmărim doar respectarea proiectului, dacă lucrările au început și dacă la momentul ăsta sunt ok.  Din punct de vedere juridic, nu mă pot eu exprima. În niciun caz”.

Și totuși, chiar Direcția Silvică vorbește de lucrări care „ar trebui făcute”

Pe de altă parte, am intrat în posesia unei adrese emise pe data de 13.11.2017 de Direcția Silvică Argeș având ca destinatar Garda Forestieră, adresă referitoare la obiectivul „instalare vegetație forestieră per suprafața de 19,5 ha proprietatea Municipiului Pitești.” În aceasta se face referire la Nota de Constatare nr. 13  368/26.10.2017, întocmită de delegații Gărzii Forestiere cu privire la lucrările ce „ar trebui făcute” în plantația sus amintită. De asemenea, se aduce la cunoștința instituției de control că, în data de 13 noiembrie, angajații Direcției Silvice Argeș urmau să se deplaseaze în teren împreună cu proiectantul pentru a obține punctul de vedere al proiectantului. Semn clar că preocuparea conducerii direcției în legătură cu dosarul împăduririi este la cote înalte, mai ales după ce ministerul a manifestat foarte mult interes în legătură cu ce se întâmplă în Argeș.

 

Publicat în Dezvaluiri

# Ce conține practic reclamația care dă bătăi de cap directorului Armand Chiriloiu și care a adus Corpul de Control la Direcția Silvică

Detalii spectaculoase ies la iveală ca urmare a sesizării de 700 de pagini făcute la Ministerul Apelor și Pădurilor despre modul defectuos și chiar fraudulos în care și-a gestionat Direcția Silvică Argeș partea sa de responsabilitate în cadrul proiectului „Parcul Lunca Argeșului”. În rezumat, Direcția Silvică este acuzată că, deși a primit 175.000 de euro de la Primăria Pitești pentru împădurirea unei suprafețe cel puțin echivalente cu cea scoasă din circuitul silvic în Lunca Argeșului, nu s-a mai îngrijit de această lucrare, care, fie s-a făcut foarte superficial, fie nu s-a făcut mai deloc. Pe scurt, pentru implementarea proiectului pe fonduri UE în valoare de 10 milioane euro, privind Parcul Lunca Argeșului, a fost scoasă din fondul forestier o suprafață de aproximativ 3,5 ha din proprietatea publică a Municipiului Pitești, cu defrișarea vegetației forestiere (din zona Zăvoi - Râul Argeș). Se impunea însă introducerea în circuitul forestier a suprafeței de teren agricol de 19,5 ha cumpărată de Primăria Municipiului Pitești din islazul Comunei Albota, la prețul de 74.000 de euro. Bugetul alocat pentru împădurirea terenului în suprafață de 19,5 ha ajunge în final la peste 175.000 de euro, iar contractul de peste 175.000 euro este dat de Primăria Pitești către Direcția Silvică Argeș. Și aici e o discuție, în sensul că cel care reclamă susține că Primăria ar fi dat prin încredințare directă contractul și nu prin licitație. Însă principala acuzație e că, după aproape un an de la semnarea contractului, perioadă în care nu a fost executată nicio lucrare, actualul director Armand Chiriloiu a inițiat subcontractarea lucrării, cu eludarea OUG 34/2006. Practic, circumstanțele acestei subcontractări pentru lucrările de împădurire, precum și alte aspecte, sunt verificare acum de către Corpul de Control al Ministerului Apelor și Pădurilor.

Suspiciuni privind realizarea prevederilor contractuale asumate de Direcţia Silvică Argeş

Iată în continuare cele mai interesante aspecte și probleme subliniate în sesizarea de peste 700 de pagini.
- Proiectul de împădurire este în strânsă legătură cu Proiectul „Parc Lunca Argeșului”;
- Pentru realizarea Proiectului „Parc Lunca Argeșului” a fost scoasă din fondul forestier o suprafață de aproximativ 3,5 ha din proprietatea publică a Municipiului Pitești, cu defrișarea vegetației forestiere (zona Zăvoi Râul Argeș), respectiv a fost introdusă în circuitul forestier suprafața de teren agricol de 19,5 ha cumpărată de Primăria Municipiului Pitești din islazul Comunei Albota;
- Bugetul alocat pentru împădurirea terenului în suprafață de 19,5 ha ajunge la peste 175.000 de euro
- Terenul agricol de împădurit a fost achiziționat la prețul de 74.000 de euro de către Primăria Pitești;
- Contractul de peste 175.000 euro dat Direcției Silvice Argeș de către Primăria Pitești este suspectat a fi acordat direct, fără licitație, cu nerespectarea procedurilor de achiziție publică, iar apoi, după aproape un an (perioadă în care nu a fost executată nicio lucrare), actualul director a inițiat subcontractarea lucrării, cu eludarea OUG 34/2006 de atunci;
- Sumele investite cu terenul și plantația (aproximativ 250.000 de euro) provin de la bugetul local al Municipiului Pitești și sunt în legătură cu fondurile europene atrase, iar compensarea cu teren agricol și împădurirea acestuia era obligatorie pentru aprobarea defrișării terenului din Zăvoiul Argeș în scopul înfăptuirii proiectului edilitar Parc Lunca Argeșului realizat cu cofinanțare
- Valoarea totală a investiției din Lunca Argeșului, cu plantație cu tot, se ridică la circa 10.000.000 de euro;
- Situația poate deveni un al doilea scandal Molivișu, diferența fiind că aici proiectul privind construcția parcului s-a realizat iar anul acesta se închide pentru că trec cei cinci ani în care a fost în observație. Nu însă și plantația, ai cărei puieți ar trebui să crească la un anumit stadiu pentru a se declara finalizată investiția, iar aici ar fi de așteptat alți câțiva ani.

Fostul director al Direcţiei Silvice, Daniel Vlădău: „Este caracteristic domnului Chiriloiu de a nu-şi asuma nimic”

5 vladauRăspunzând unei solicitări a „Jurnalului de Argeș”, Direcția Silvică Argeș, prin directorul Armand Chiriloiu, a explicat în ce a constat verificarea pe care a efectuat-o în această toamnă Corpul de Control al Ministerului Apelor şi Pădurilor și care are ca obiect de cercetare modul de îndeplinire a contractului încheiat de conducerea direcţiei din anul 2012, „reprezentată de director ing. Vlădău Daniel cu Primăria Piteşti, precum şi stadiul plantaţiei la obiectivul de investiţii «Instalarea vegetaţiei forestiere pe suprafaţa de 19,5 ha - proprietatea Municipiului Piteşti», suprafaţă oferită în compensare, solicitată la scoaterea definitivă de teren din fondul forestier naţional a suprafeţei de 3,57 ha”. Pentru că actuala conducere, respectiv directorul DS Argeș, Armand Chiriloiu, l-a scos la înaintare pe fostul director, Daniel Vlădău, cel în vremea căruia a fost semnat contractul între Direcția Silvică Argeș și Primăria Pitești, l-am căutat și pe acesta din urmă.
# Domnul Chiriloiu v-a scos la înaintare spunând că, în 2012, dumneavoastră ați încheiat contractul dintre Direcția Silvică Argeș și Primăria Pitești. Cum stau lucrurile?
- Pe mine nu m-a întrebat nimeni, nimic, acum. Habar nu am. Am aflat de la colegi că s-a scris ceva. Este caracteristic domnului Chiriloiu de a nu-și asuma nimic, atunci când trebuie să dea lămuriri. Dă înapoi când e vorba de ceva rău și  scoate pe altul în față, iar când e de bine, atunci iese el în față.
# Dar ce ne puteți spune despre acest contract?
- Eu pot să vă spun doar ce a fost la acel moment, când s-au făcut procedurile legale, dar nu am prins nimic din contractul efectiv. Era vorba despre un proiect pe fonduri europene prin care s-a făcut acel parc. Eu am semnat contractul cu reprezentanții Primăriei pentru o lucrare pe care nu am pus-o eu în operă. Au pus-o în operă cei care au preluat ulterior conducerea (chiar directorul Armand Chiriloiu, n.red) cu subcontractări, cu ce or mai fi făcut... Practic, ca să vă spun foarte exact, atunci, Primăria a venit la Direcția Silvică pentru că avea de implementat acest proiect. Am considerat că este benefic pentru cetățeni și că trebuie să ne dăm concursul. Chiar dacă eu eram membru PDL și ei PSD. Era ceva pentru oameni și, de altfel, a ieșit un lucru bun.
# Deci asta a fost atunci, în 2012. De ce ați fost îndepărtat de la Direcția Silvică Argeș?
- Am fost îndepărtat cum sunt îndepărtați toți directorii de deconcentrate, cu votul politic. Eu eram cu delegație. Am fost schimbat și am ajuns la Costești. De acolo, mi-am dat demisia pentru că nu mă mai înțelegeam cu „tovarășul” (Armand Chiriloiu, n.red)
# Ați rostit mai devreme cuvântul subcontractare. Despre ce este vorba, mai exact? Vă întreb asta pentru că se pare că a făcut obiectul verificărilor și acest aspect.
- Deși eu am mai rămas o vreme în sistem, repet, nu mai știu exact ce s-a întâmplat, doar ce am auzit. Am plecat din sistem acum doi ani. Subiectul nu mă mai interesează.

Publicat în Dezvaluiri
Pagina 1 din 3