# Afacerea urât mirositoare a pierderii sau neexercitării dreptului de preempţiune. Am refăcut filmul integral al circuitului documentelor

Al doilea motiv invocat de către fostul  subprefect Gabriel Stoian în schimbarea sa, pe lângă cel al implicării în descâlcirea ițelor în afacerea deșeurilor de la Ștefănești, a fost cel al prezenței sale în comisia Prefecturii pentru cercetarea modului în care s-a pierdut, în mod suspect, dreptul de preempțiune pentru clădirea uzinei de apă, a cramei și al unui teren de 4500 mp din domeniul Brătienilor.  Asta în contextul în care prețul cerut de proprietari era de doar 100.000 de euro, un mizilic pentru autoritățile locale și județene, având în vedere că obțineau o clădire de patrimoniu, plus un  teren de 4500 la Ștefănești, în inima domeniului de la Florica.  

Iată însă ce declara subprefectul Stoian despre toată această afacere urât mirositoare:  „Aveam, de asemenea, pe masă, dosarul privitor la neexercitarea dreptului de preempţiune asupra uzinei de apă şi observatorului astronomic de pe domeniul Brătienilor de la Ştefăneşti. Aveam în derulare o anchetă, pentru că sunt mai multe semne de întrebare acolo, despre cum s-a făcut calculul preţului de vânzare a imobilelor şi terenului, dar şi cum a ajuns statul să nu îşi exprime dreptul de preempţiune în acel caz. În fine, am deranjat, dar aşa ştiu eu să îmi fac treaba şi, după cum se vede, m-a costat”. Ca să rezumăm, membrii comisiei de disciplină a Prefecturii (condusă de subprefect) erau interesați să afle traseul „scrisorii pierdute”, mai exact modul în care aceasta a fost pierdută pe circuitul actelor din Primăria Ștefănești (pe axa registratură-secretar-primar), astfel încât această instituție să piardă posibilitatea de a cumpăra bucata din domeniul Florica, prin expirarea perioadei în care trebuia exercitat dreptul de preempțiune. După mai multe solicitări, inclusiv la Ministerul Culturii și Identității Naționale, dar și la Consiliul Județean Argeș și Primăria Ștefănești, am intrat în posesia corespondenței între instituțiile implicate în această vânzare cel puțin suspectă, de care a profitat în final un privat. Din această corespondență  se vede clar „viteza” de reacție a instituțiilor și cum apar timpii morți, iar dacă asta s-a întâmplat în mod voit sau nu, rămâne de văzut și cercetat. Dacă până acum știam că doar Primăria Ștefănești nu și-a exercitat dreptul de preempțiune (cum spuneam, rămâne de cercetat dacă din incompetență, neglijență sau corupție), acum aflăm, și asta e chiar o bombă, că nici onor Consiliul Județean, deși a fost înștiințat de către Ministerul Culturii și moștenitori, n-a fost interesat de un asemenea chilipir, considerând  suma de 100.000 euro prea mare. 

Cristian Cocea: „După ce a luat Vila Florica, Ministerul Culturii nu a mai avut bani și pentru anexele respective”

Piesă importantă în acest puzzle este Direcția pentru Cultură și Patrimoniu Argeș, motiv pentru care am stat de vorbă cu șeful acestei instituții, Cristian Cocea.  Acesta ne-a pus la dispoziție  actele cu ajutorul cărora am putut reface drumul dus - întors al corespondenței instituționale referitoare la exercitarea dreptului de preempțiune între Ministerul Culturii, prin instituția sa din teritoriu, și Primăria Ștefănești, condusă de edilul Ioana Jenica Dumitru. „Eu vă arăt toate documentele pe care le-am  trimis la Prefectură, că și dânșii erau interesați, respectiv domnul subprefect... (n.red. - fostul subprefect Gabriel Stoian). Vă răspund astfel la solicitarea  voastră de informații care  se referă la neexercitarea dreptului de preempțiune asupra unui monument istoric grupa valorică A, parte din ansamblul Brătianu - Florica, și anume clădiri anexe, oraș Ștefănești. Direcția Județeană de Cultură Argeș a trimis în termenul legal documentația către Ministerul Culturii, precum și un punct de vedere favorabil în vederea exercitării dreptului de preempțiune pe tot ansamblul conacului Brătianu înregistrat la Patrimoniul Cultural. Am trimis totul la minister, în baza dosarului pe care mi l-a adus proprietarul (la începutul anului trecut) sau reprezentantul proprietarului. Nu mai știu dacă a fost părintele Brânzea sau un alt moștenitor”, ne-a spus directorul Cocea, care, foarte transparent, ne-a pus pe masă și hârtiile.
10 adresa CJPrima este adresa ministerului referitoare la  neexercitarea dreptului de preempțiune, înregistrată în 7 noiembrie 2017, la Direcția pentru Cultură și Patrimoniu Argeș,  semnată în 25 octombrie de fostul ministru Lucian Romașcanu.  În hârtia ministerului scrie: „Ca urmare a documentației trimise de Direcția pentru Cultură, înregistrată la Direcția pentru Cultură în data de 19.01.2017 (documentația a fost întocmită, așadar, încă de la începutul anului trecut și trimisă la București), se comunică faptul  că Ministerul nu își exercită dreptul de preempțiune asupra imobilului, iar dreptul de preempțiune se transferă autorităților locale”. Adică Consiliului Local Ștefănești și Consiliului Județean Argeș, adăugăm noi. „Ministerul nu a mai avut bani pentru anexele respective, este limpede, în momentul în care a luat Vila Florica. Nici nu s-a mai pus problema de a lua și anexele.  A luat ce era important, cu valoare istorică, vila. Ministerul Culturii nu are buget să cumpere totul”.

Cocea i-a înştiinţat chiar a doua zi pe cei de la Primăria Ştefăneşti şi Consiliul Judeţean:

„Le-am spus clar: «Se transferă dreptul de preempţiune la dumneavoastră în curte»”

11 coceaArătându-ne în continuare nedumeriți despre modul în care s-a pierdut sau nu s-a exercitat dreptul de preempțiune, Cristian Cocea a refăcut circuitul documentelor oficiale:  „Deci, la mine a venit pe 7 noiembrie adresa de la minister, trimisă în octombrie. De ce așa de târziu? Ce știu eu cum merge poșta?”. (La fel ne-a răspuns și fostul ministru Lucian Romașcanu, vizibil iritat de o atare întrebare atunci când l-am abordat telefonic și acesta a dat vina pe Poșta Română, spunând că, personal, a urmat toate procedurile legale).

„Eu, imediat după aceea, am trimis adresă oficială la Consiliul Județean Argeș și la Consiliul Local Ștefănești. Se întâmpla pe 8 noiembrie, deci la doar o zi, în care le-am spus clar: «Se transferă dreptul de preempțiune la dumneavoastră în curte». Așa au stat lucrurile. La mine nu stau hârtiile pe birou, am până și borderoul de poștă!  Consiliul Județean a zis nu o vrem, nu ne interesează. Cei de la CJ mi-au răspuns totuși în timp util, spre deosebire de orașul Ștefănești. Consiliul local de acolo mi-a răspuns pe 15 decembrie, la o lună și o săptămână de când le-am trimis adresa! Și vă citez ce mi-au răspuns: „«Urmare a solicitării  dumneavoastră, vă comunicăm că membrii comisiei au zis că se duc la fața locului. Membrii consiliului susțin propunerea comisiei de specialitate în ceea ce privește deplasarea. Termenul trecuse, proprietarii și-au vândut ce au avut de vândut. Eu am depus toate diligențele de pe o zi pe alta! Ce să le fac eu, dacă au pierdut timpul?! Eu nu îmi permit să spun dacă putea sau nu putea Primăria Ștefănești să cumpere. Cert este că s-a întâmplat această chestiune, au pierdut termenul în care puteau să își exercite dreptul de preempțiune. Discutând principial, nu e dracul atât de negru că a cumpărat un privat acele clădiri, dacă va pune mâna și le va reface. Dar abia aștept să îl văd pe cumpărător, pentru că, în momentul în care dorește să facă reparații sau să schimbe destinația, cere aviz și atunci îi dau dreptul de folosință pentru  monument și văd și eu cine e, ce face... Deci, până la urmă, faptul că se vinde un monument istoric, asta în principiu ar favoriza refacerea lui, rămânerea lui în picioare”, încheie Cristian Cocea.

Explicaţia Ministerului Culturii pentru neexercitarea dreptului de preempţiune: situaţia juridică neclară!

Răspunzând unei solicitări în baza Legii 544 privind liberul acces la informațiile de interes public, Ministerul Culturii și Identității Naționale ne-a transmis explicația sa privind motivele care au stat la baza neexercitării dreptului de preempțiune: „(...) Ministerul Culturii și Identității Naționale nu și-a exercitat dreptul de preempțiune asupra imobilelor identificate prin cod LMI AG-II-m-A-13805.03 Clădiri - anexă, ulterior Stațiunea de Cercetări Viticole, deoarece acestea sunt amplasate pe o parcelă de teren pe care sunt edificate și alte construcții, care aparțin unor alți proprietari. Prin urmare, având în vedere situația juridică neclară, exercitarea dreptului de preempțiune nu a fost posibilă.
Potrivit prevederilor legale, în situația în care Ministerul Culturii și Identității Naționale refuză să își exercite dreptul de preempțiune, acesta se transferă autorităților publice locale”.

Să fi avut dreptate subprefectul Stoian?

Recapitulând, înștiințarea privind intenția de vânzare a Ansamblului Conacul Brătianu-Florica a sosit în instituția Primăriei Ștefănești în data de  9.11.2017 și a fost înregistrată abia în data de 16.11.2017, pierzându-se 7 zile din cele 15 în care dreptul de preempțiune trebuia exercitat. Respectiva înștiințare a fost dată spre soluționare Consiliului Local și, având în vedere că trebuia dezbătută în regim de urgență, după ce fusese deja înregistrată cu șapte zile întârziere, UAT Ștefănești nu a depus niciun efort pentru întrunirea de urgență a Consiliului Local în vederea dezbaterii solicitării primite de la Ministerul Culturii și Identității Naționale, prin Direcția Județeană pentru Cultură Argeș.  Abia după trecerea termenului legal de exercitare a dreptului de preempțiune are loc ședința ordinară a Consiliului Local, în care se propune... deplasarea în teren a unei comisii de specialitate. Însă a doua zi după ședința de consiliu, noul cumpărător, un anume Liviu Rizea, apare la poarta uzinei electrice și le trântește poarta în nas reprezentanților Primăriei Ștefănești. Dacă la Ștefănești au bâlbâit răspunsul până a expirat termenul pentru exercitarea dreptului de preempțiune, măcar cei de la Consiliul Județean au fost mai rapizi și au răspuns în termen (în ultima zi, mai exact), că nu-i interesează să dea (doar) 100.000 euro pentru o bucată din domeniul Florica! Cum spuneam la început, opinia publică știa până acum că doar Primăria Ștefănești trebuie pusă la zid că a dat cu piciorul, în schimbul unui preț de chilipir, unei bucăți din istoria județului Argeș. Acum aflăm adevărul, acela că și onor Consiliul Județean s-a comportat la fel. Să fi avut dreptate subprefectul Gabriel Stoian?   

Publicat în Dezvaluiri

# Vânzătorul Alexandru Missirliu: „Cred că cel care a cumpărat vrea să facă un hotel acolo”

Uzina electrică și observatorul astronomic de pe domeniile lui Brătianu de la Ștefănești apar vândute și pe site-ul casei de licitații Artmark. Spre deosebire de alte proprietăți prezentate de casa de licitații specializată în comercializarea de artă și proprietăți imobiliare istorice și artistice, acolo nu am văzut și prețul total al proprietății, care s-a vândut pe repede înainte și mai ales pe nebăgare de seamă, la finele anului trecut.  

Așa după cum Jurnalul de Argeș v-a dezvăluit deja în numerele anterioare, prețul stabilit de statul român, care avea drept de preemțiune, a fost 100.000 de euro. Din detaliile proprietății, reținem că este vorba despre o suprafață de teren de 4.495 mp, din care suprafață construită, 1.479 mp. Structură: P+3E; S+P; P+tunele de cramă, observatorul fiind clasat ca monument de valoare națională și universală clasa A. Anul construcției: începutul secolului XX. Preț/mp: 203 euro. Adică s-au cerut în total peste 900.000 de euro, grosso modo. Luând în calcul nu doar valoarea istorică, dar mai ales amplasarea în vecinătatea vilei Brătienilor pe dealul splendid al Stefăneștilor, în mijlocul unui proaspăt și luxos cartier de vile și mai ales la doar 8 kilometri față de Pitești, vă puteți face o imagine despre valoarea imobiliară. Este vorba despre un rest din domeniile de la Ștefănești, aflate în proprietatea moștenitorilor Brătienilor.
Am luat legătura cu Alexandru Missirliu, reprezentantul a trei dintre moștenitoarele Brătienilor - Michele Missirliu, Ana Maria Schaffer și Despina Leither, care, împreună, dețin 95,84% din domeniul Brătienilor de la Ștefănești, (diferența de 4,16% aparținând preotului Nicolae Brânzea, cel căruia Oana Brătianu i-a lăsat, după moarte, dreptul ei la moștenire). Asta pentru a afla câteva dintre detaliile tranzacției care a lăsat cu ochii în... soare Primăria Ștefănești. Reamintim că administrația locală a pierdut dreptul de preemțiune după ce o adresă de la Ministerul Culturii s-a pierdut printr-unul din birouri. Prin care anume este chemată acum Prefectura Argeș să afle.  
4 Missirliu# Voiam  să vă rog să vorbim, domnule Missirliu, despre contractul de vânzare cumpărare a Ansamblului Conacul Brătianu-Florica. Mai exact,  observatorul astronomic și uzina de apă de la Ștefănești. Știți despre ce este vorba... contractul de vânzare semnat în decembrie.
- Da, în 16 sau 17 decembrie.
# Ce va face noul proprietar cu proprietatea?
- Drept să vă spun, nu știu în detaliu, dar mi s-a părut un om foarte civilizat, mi se pare că avea o mică proprietate în proximitate și voia să investească în ceva. Cred că vrea să facă un hotel, ceva, pentru cei care vizitează vila. Bănuiesc. Era foarte reținut în ceea ce privește destinația, însă foarte hotărât în ceea ce privește cumpărarea.
# Adică? Ce vreți să spuneți?
- Adică toată operația s-a făcut într-o singură dimineață. O notăriță de o mare inteligență... totul s-a rezolvat în câteva ore.
# S-a semnat într-un birou notarial din Pitești?
- În Pitești, da. Era o notăriță tânără, foarte, foarte eficientă.
# Prețul stabilit la minister a fost de 100.000 de euro. Este de presupus că vânzarea s-a făcut la un preț mult mai mare...
- Nu aș dori să discut lucrul ăsta.
# O ultimă întrebare. Cum l-ați cunoscut pe cumpărător, acest domn care se numește Liviu Rizea, din câte am înțeles...
- Prin părintele coproprietar.
# Prin părintele Brânzea?
- Exact.

Publicat în Administratie

# Alexandru Missirliu, unul dintre moștenitori, spune că a fost atenționat să nu comenteze nimic despre încheierea tranzacției

Multe semne de întrebare legate de graba cu care, la nivel central, s-a optat, în cele din urmă, pentru achiziționarea, de către Ministerul Culturii, prin exercitarea dreptului de preemţiune, a Vilei Florica și de încheirea propriu-zisă a tranzacției, consumată luni 13 noiembrie. Asta, în contextul în care, joia trecută, președintele Klaus Iohannis a atacat, la Curtea Constituțională, legea prin care CJ Argeș ar fi preferat să fie cumpărat imobilul de către Minister (în defavoarea variantei de exercitare a dreptului de preemțiune). Ne-a atras atenția nu doar faptul că Ministerul n-a mai așteptat decizia CCR, ci și atititudinea deosebit de „discretă” a unora dintre moștenitori, care, până mai ieri, s-au arătat deschiși la discuțiile pe marginea subiectului.

La sfârșitul săptămânii trecute, preșesedintele Consiliului Județean Argeș și-a exprimat indignarea față de demersul șefului statului de a sesiza Curtea Constituțională cu privire la respectiva lege. Dan Manu a explicat atunci de ce este preferabilă achiziționarea Vilei Florica prin lege și nu prin exercitarea dreptului de preemțiune de către Ministerul Culturii: pentru că actul normativ pe care șeful statului îl consideră neconstituțional prevede, printre altele, și darea în administrare a imobilului către CJ Argeș. În schimb, arăta șeful CJ, cumpărarea conacului de căre Ministerul Culturii prin exercitarea dreptului de preemțiune ar pune sub semnul incertitudinii tocmai darea în administrare către CJ Argeş a clădirii.
Surprinzător este că nu s-a mai așteptat o decizie a  Curții Constituționale, care să spună dacă legea este constituțională, așa cum susţin iniţiatorii sau nu, cum spune preşedintele. Luni, președintele Dan Manu anunța că „pasul istoric privind achiziționarea Ansamblului conacului Brătianu - Florica („Vila Florica”), situat în localitatea Ștefănești, județul Argeș a fost făcut. Astăzi, 13.11.2017, momentul atât de mult așteptat privind achiziționarea acestui bun de patrimoniu național s-a realizat. Conacul Brătianu - Vila Florica a fost preluat de Statul român, prin Ministerul Culturii, odatā cu semnarea contractului de vânzare - cumpărare între minister și proprietari”.
Spunem surprinzător pentru că, timp de trei ani, Ministerul Culturii a tot amânat să-și exercite dreptul de preemțiune pe care l-a avut asupra Vilei Florica și, brusc, în momentul unei sesizări de neconstituționalitatea a legii privind achizionarea conacului, tranzacția între Minister și moștenitori este încheiată chiar prin amânata exercitare a respectivului drept, ceea ce duce cu gândul la ipoteza foarte probabilă a temerilor legate de o decizie a CCR care ar putea stabili neconstituționalitatea legii și, de aici, un scandal pe marginea intereselor legate de acest imobil. Să nu uităm că șeful satului invocase, la sesizarea de neconstituționalitate a legii, faptul că respectivul act normativ reglementează un caz particular şi nu unul general, precum și încălcarea principiul separaţiei puterilor în stat, prin imixtiunea Parlamentului în competenţele Guvernului, în condiţiile în care Ministerul Culturii avea deja o procedură privind achiziţia monumentelor istorice, dar şi argumentul potrivit căruia legea ar restrânge dreptul de proprietate al proprietarului actual al bunului, prin obligaţia acestuia de a-l vinde Ministerului Culturii.

Alexandru Missirliu: „Mi s-a atras atenția să nu comentez”

3 MissirliuÎn plus,  Alexandru  Missirliu, unul dintre proprietarii, până luni, ai imobilului, nu a putut să comenteze tranzacția.
„Niciun fel de comentarii. Îmi pare rău, nu pot să fac niciun fel de comentarii. Nici să vă confirm, nici să vă infirm. Nimic, nimic! Mi s-a atras atenția și am fost rugat să nu comentez, pentru că sunt multe informații pe surse, în general false...”, a declarat, pentru Jurnal de  Argeș, Alexandru Missirliu.

Nicolae Brânzea: „Sunt mulțumit. (...) Cumpărarea s-a făcut la prețul de 1,82 milioane euro”

3 branzeaVânzarea cumpărarea Vilei Florica la prețul stabilit încă de luna trecută, la negocieri, a fost însă confirmată de un alt proprietar din rândul moștenitorilor,  preotul Nicolae Brânzea.
„Da, așa este. Sunt mulțumit de felul în care s-au manifestat și s-au implicat părțile, mai ales ministrul Culturii. Cumpărarea s-a făcut prin exercitarea dreptului de preemțiune de către Ministerul Culturii, la prețul de 1,82 milioane de euro, din care 45 de mii de euro au fost lăsați de noi, moștenitorii, pentru acordarea unor burse elevilor eminenți, însă cu posibilități materiale reduse”, a declarat, marți, pentru Jurnal de Argeș, Nicolae Brânzea.

Publicat în Administratie

# EXCLUSIV. Ministerul Culturii a bătut palma cu moştenitorii
S-au încheiat negocierile între proprietarii Vilei Florica și Ministerul Culturii, care-și exercită, în sfârșit, dreptul de preemțiune asupra conacului Brătienilor. În mai puțin de o lună, va avea loc vânzarea propriu-zisă, la 1, 82 milioane de euro, prețul la care părțile au căzut de acord la negocierile finalizate cu succes.

Publicat în Administratie

La sfârșitul săptămânii trecute, Ionuț Vulpescu, ministrul Culturii, a venit special în Argeş pentru a reconfirma că ministerul pe care îl conduce doreşte să cumpere Vila Florica de la Ştefăneşti, „un loc extrem de important pentru istoria României”.

Publicat în Dezvaluiri