# Precizări de la APM Argeş.

Ca urmare a apariției în Jurnalul de Argeș a articolului ”Lovitură de teatru! «Prințul Gunoaielor» de la Ștefănești, reautorizat de Agenția de Mediu”, reprezentanții Agenției pentru Protecția Mediului Argeș au ținut să facă mai multe precizări legate de firma CXA Eco Plast Clear, deținută de către omul de afaceri Adelin Năstăsescu, firmă la care se face referire în articol și care acum aproape trei luni a fost amendată cu 200.000 de lei de către Garda de Mediu Argeș. Ulterior, firma a fost notificată în vederea suspendării autorizației de mediu. După ce s-a constatat că nu a remediat toate neconformitățile, autorizația de mediu a firmei a fost suspendată. Iar după soluționarea neconformităților s-a luat măsura ridicării suspendării autorizației.
După cum spun reprezentanții APM Argeș, ”abaterile acestui operator de activitate de la prevederile autorizației de mediu au condus la notificarea operatorului de către APM Argeș”.
Conform prevederilor OUG nr. 195/2004, ”acordul de mediu, autorizația de mediu și autorizația integrată de mediu se suspendă de către autoritatea emitentă, pentru nerespectarea prevederilor acestora, după o notificare prealabilă, prin care se poate acorda un termen de cel mult 60 de zile pentru îndeplinirea obligațiilor. Suspendarea se menține până la eliminarea cauzelor, dar nu mai mult de 6 luni. Pe perioada suspendării, desfășurarea proiectului sau a activității este interzisă. În cazul în care nu s-au îndeplinit condițiile stabilite prin actul de suspendare, autoritatea competentă pentru protecția mediului dispune, după expirarea termenului de suspendare, anularea acordului de mediu sau autorizației/autorizației integrate de mediu, după caz”.
Numai că, după cum precizează reprezentanții APM Argeș, în cazul firmei lui Adelin Năstăsescu, ”nu vorbim despre reautorizarea operatorului de activitate, ci despre ridicarea - de către APM Argeș - a măsurii suspendării autorizației de mediu, ca efect al rezultatelor controlului subsecvent efectuat de către CJ Argeș, al GNM, care a constatat îndeplinirea condițiilor stabilite prin actul de suspendare, adică remedierea abaterilor inițiale, respectiv realizarea măsurilor pentru care APM a emis suspendarea autorizației de mediu”.

Publicat în Administratie

# Consiliul Local Pitești a avizat în 2012 și 58 hectare de pădure aparținând altor localități # APM Argeș susține că Primăria Pitești nu a explicat motivul ciuntirii cu 58 hectare a suprafeței ariei protejate # Primăria Pitești, prin secretarul Cătălin Călugăru, susține că a transmis clarificările cerute de Mediu: „S-a început proiectul așa, cu un avânt... și suprafața aceea nu era doar a Piteștiului”

Au trecut aproape opt ani de la inițierea proiectului rezervației naturale Pădurea Trivale și un an de când Agenția de Mediu a cerut Primăriei Pitești să clarifice neconcordanțele din documentație, mai exact dispariția a circa 58 ha din suprafața propusă spre a deveni arie protejată. APM Argeș susține că municipalitatea nu s-a obosit să ofere un răspuns. Deși soarta ariei protejate Pădurea Trivale depindea strict de Primăria Pitești. De cealaltă parte, secretarul Primăriei Pitești, Cătălin Călugăru, susține că suprafața propusă și avizată de Consiliul Local Pitești în 2012, respectiv 432,3363 ha, nu se află doar pe teritoriul Piteștiului, ci aparține și altor localități.

Elaborat în martie 2010, de către Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Piteşti, proiectul a fost supus dezbaterii publice de trei ori până acum și s-a întors de mai multe ori înapoi, la instituțiile din Argeş, pentru diferite completări. Cert este că s-a împlinit un an de când acest proiect zace în sertarele Ministerului Mediului pentru că Primăria Pitești nu a reușit să explice de ce a fost ciuntită suprafața propusă inițial spre a deveni arie protejată. Actualizarea documentaţiei pentru proiectul ariei protejată în Pădurea Trivale a fost solicitată, prin intermediul APM Pitești, pe 13 februarie anul trecut. Se cerea un nou aviz al Academiei Române și o nouă hotărâre a Consiliului Local Pitești care să cuprindă suprafața exactă ce urmează să devină arie naturală protejată și situaţia juridică a terenului, precum și o clarificare a diferenței de 58 de hectare rezultată din două documente ale Primăriei Piteşti, emise la un interval de patru ani distanţă unul de celălalt. De atunci, a trecut un an și Agenția de Mediu nu a primit un răspuns din partea autorităților locale. Ba mai mult, Primăria Pitești a pus în cârca Direcției Silvice Argeș clarificarea „dispariţiei” misterioase a celor 58 ha, motivând că DS Argeș nu a transmis informaţiile necesare privind situaţia juridică a suprafeţei și din această cauză nu s-a elaborat un răspuns oficial. La rândul său, Direcția Silvică preciza că cele 57,9705 ha dispărute ar fi, de fapt, transferurile ilegale de pădure efectuate în perioada 2007-2008, a căror anulare a fost cerută de Prefectura Argeş în instanță, în anul 2009.

Agenția de Mediu: „Nu se poate construi un parc de distracții în Pădurea Trivale. Nu poate fi schimbată categoria de folosință a terenurilor”

Deși a trecut deja un an și Primăria Pitești nu a oferit un răspuns oficial, nici Agenția de Mediu nu a mai făcut o revenire la adresa transmisă în februarie anul trecut. De curând, APM Argeș a fost informată telefonic că Ministerul Mediului a preluat și va continua demersurile pentru declararea Pădurii Trivale drept arie protejată. „A trecut un an de când am transmis solicitarea și Primăria Pitești nu a răspuns. Până la urmă, Ministerul Mediului declară aria protejată, nu noi. Noi nu facem altceva decât să asigurăm secretariatul unui grup de lucru constituit din reprezentanți ai mai multor instituții”, ne-a declarat Marius Dumitru, angajat al APM Argeș, în cadrul Biroului Arii Protejate. Având în vedere zvonurile din ultima perioadă, ne-am interesat și dacă se poate construi un parc de distracții în Pădurea Trivale. „Nici teoretic, nici prectic nu se poate construi un parc de distracții în Pădurea Trivale. Au fost instituite, încă din 2010, măsuri minime de conservare și, printre altele, nu poate fi schimbată categoria de folosință a terenurilor. Adică dacă e pădure, rămâne pădure. Nu se pot face construcții pe aceste suprafețe. Aceste măsuri minime de conservare se regăsesc și pe site-ul nostru, la Biodiversitate”, ne-a mai spus Marius Dumitru.
Ne-am interesat și dacă au existat în ultima perioadă solicitări de construire a unor obiective pe suprafețele forestiere din Trivale. „Nu am avut în ultima perioadă solicitări de acest gen. Nu mai stă nimeni să facă o astfel de documentație, că știe de la bun început că va fi respinsă”, a declarat, pentru Jurnal de Argeș, Cristiana Surdu, directoarea Agenției pentru Protecția Mediului Argeş.

Cătălin Călugăru, secretarul Piteștiului: „Diferența aceea de 58 ha era a altor UAT-uri”

Secretarul Primăriei Pitești, Cătălin Călugăru, susține că municipalitatea a transmis Ministerului Mediului clarificările cerute, în două rânduri, în vara și apoi în toamna anului trecut. După care oficialii de la Mediu ar fi stopat brusc corespondența cu Primăria Pitești. „Certitudinea e că le-am răspuns celor de la Mediu de vreo două ori, spunând matematic care sunt problemele. Diferența aceea de 58 ha era a altor UAT-uri, că nu toată aria aparținea municipiului Pitești. Adică noi dădusem hotărârea, dar nu toată era a noastră. Acum mulți ani, s-a început proiectul așa, cu un avânt... și suprafața aceea nu era doar a Piteștiului, adică trebuia să mai dea și alte UAT-uri o hotărâre, să fie de acord cu aria protejată și cred că era vorba de UAT Moșoaia. Iar între timp a apărut și Legea 165/2013 privind retrocedările. S-a făcut rezervă și, teoretic, dacă se punea în aplicare totul, însemna ca o parte din rezervă, pe care ar trebui să o retrocedez omului, o băgam și în aria protejată. Adică îi făceam un bine de îl omoram! Îi dădeam pădure înapoi și doar se uita la ea, pentru că omul ăla nu poate să exploateze pădurea și are dreptul la niște despăgubiri anuale. Ori asta înseamnă împovărare pe stat și nu cred că se grăbește nici statul să înceapă să mai dea despăgubiri pe retrocedări în arie protejată. Dacă se continuă demersul pe suprafața care mai rămâne, nu pot să vă dau eu un răspuns. Dar discuțiile pe linia asta se purtau: că una e din 2011, când au început demersurile și dacă nu s-a pus în aplicare mai repede hotărârea de guvern și alta e acum, când același Ocol Silvic Pitești ne-a spus că asta e parte din rezerva de fond funciar pe păduri. Din punctul meu de vedere, am fost foarte explicit și cu cei de la Mediu, doar că trebuie să fie o altă inițiativă comună, dar de la toate UAT-urile și cineva trebuie să își asume răspunderea. Ițele sunt mai încurcate, într-adevăr e o chestie între mai multe instituții. Bănuiesc că la nivel înalt se pot descurca aceste ițe”, ne-a precizat secretarul Piteștiului. Pe care l-am abordat și pe tema zvonurilor potrivit cărora se dorește construirea unui parc de distracții în Pădurea Trivale. „N-am auzit de parc de distracții. A fost o intenție așa, că am putea face unul ca la Râșnov, dar n-a zis nimeni că îl așează printre copaci. De Dino Park, da, a fost o discuție, dar ne-am interesat și e vorba de o investiție privată, pe pădure privată”, ne-a mai declarat Cătălin Călugăru.

 

Publicat în Administratie

# Decizia Tribunalului Argeș nu este definitivă și va fi atacată cu recurs
Destituită în ianuarie 2016 de la conducerea Agenției pentru Protecția Mediului Argeș printr-o decizie a Agenției Naționale pentru Protecția Mediului, Mariana Ionescu a contestat decizia în instanță. Și, după mai bine de un an de procese, Mariana Ionescu a câștigat procesul cu ANPM. Decizia nu este însă definitivă, astfel că Mariana Ionescu nu poate reveni deocamdată la șefia APM Argeș.

Publicat în Dezvaluiri