# Femeia a făcut plângere penală împotriva  unei asistente și a cerut introducerea Spitalului Județean în cauză

Într-un număr anterior al ziarului nostru relatam poveste unei mame care după 25 de ani de când a dat naștere primului său copil își caută disperată  băiatul despre care i s-a spus că ar fi murit la doă zile după naștere.  În urma propriilor sale investigații, a descoperit că  micuțul nu apare în registrul de decese al Spitalului Județean și că, mai mult, pe fișele sale din arhiva spitatlului, apar o serie de modificări, greu de descifrat. E convinsă că băiețelul ei  este unul dintre copiii dați spre adopție din spilal, pe bani grei, în anii 90 şi suspectează o complicitate asistente-medici în cadrul spitalului Județean. Marți, 20 februarie, femeia a făcut o plângere împotriva unei asistente despre care crede că a fi în spatele acestei dispariții și a solicitat DIICOT să dispună introducerea în cauză, ca parte responsabilă civilmente, a Spitalului Județean de Urgență Argeș.

„În fapt, am fost internată la Spitalul Județean de Urgență Argeș pe data de 23.05.1992, moment în care am născut prin cezariană și externată pe data de 25.05.1992. Precizez că am născut prin cezariană la recomandarea dr. Guină Doina și dr. Soceanu, pentru a nu avea probleme. Sarcina era în săptămâna 40. Băiețelul s-a născut viu, cântărind 3 kg la naștere și a avur scor APGAR „9”. Mi s-a spus că fiul meu este sănătos din toate punctele de vedere. Imediat după ce am născut, am fost mutată la reanimare și, sub pretextul că trebuie să mă restabilesc complet după operație, nu mi-a fost adus copilul nici măcar o dată. Pe data de 25.05.1992, asistenta medicală I.G. împotriva căreia am înțeles să formulez plângere, l-a așteptat pe soțul meu în parcarea din fața spitalului, spunându-i că trebuie să-i dea o veste îngrozitoare și anume că al nostru  copil a murit. Mai exact, i-a cerut acestuia ajutorul pentru a-mi da vestea, recomandându-ne să părăsim cât mai repede spitalul pentru că, dacă voi petrece noaptea acolo, singură, depresia mea va deveni una extrem de severă. La rugămintea noastră de a ne da explicații privind cauza morții, ținând cont că până la acel moment nu era nimic îngrijorător, ne-a spus că a intrat în blocaj renal, aceasta fiind cauza decesului.Fără a suspecta nimic și extrem de bulversați, am părăsit spitalul, fiind externată pe data de 25.05.1992. Menționez că nu ni s-a eliberat nici certificat de naștere, nici certificat de deces și nici nu am mai văzut din acel moment copilul, viu sau mort”, aşa își începe femeia plângeerea formulată prin avocatul său, Florentin Sorescu, împotriva asistentei, acum pensionară
 Femeia o acuză pe angajata spitalului Județean de răpirea copilului dar ia în calcul și alte variante.
„În egală măsură, poate fi vorba de infracțiunea de ucidere din culpă sau de omor. Totodată, solicităm să dispuneți introducerea în cauză, ca parte responsabilă civilmente, a Spitalului Județean de Urgență Argeș, cu sediul în Pitești, str. Aleea Spitalului nr. 36, jud. Argeș, în vederea restabilirii, dacă și cât mai e cu putință, a situației anterioare.De asemenea, această plângere poate viza și alte persoane care cel mai probabil au avut o contribuție la comiterea infracțiunii pentru care solicităm punerea în mișcare a acțiunii penale”, se mai arată în documentul amintit.
 Femeia a început investigațiile pe cont propriu. A obținut  fișele  spitalizării sale pe care a constatat cu uimire existența unor modificări pe care le suspicionează ca fiind făcute pentru ascunderea unor ilegalități.
„S-au făcut niște modificări asupra duratei evoluției sarcinii, fiind trecut numărul 30 peste cel de 40 de săptămâni, așa cum era în realitate(...) Copilul devine mai mic și se transformă în făt, în conformitate cu evoluția sarcinii la 30 de săptămâni, regresând la greutatea de 970 g, cel mai probabil pentru a fi transformat în avorton”, explică femeia.

Ce spun oficialii  spitalului

20 marius pascu„Spitalul nu a înregistrat nicio cerere  din partea acestei doamne pentru eliberarea de documente medicale. Nu știu  ce documente a prezentat  această doamnă, probabil este doar o chestiune de presă. Spitalul nu se apucă să facă cercetări fără să i se solicite  acest lucru, iar până la momentul de față această doamnă nu ne-a solicitat nici documentele amintite, nici  informații legate de deces”, a declarat, pentru Jurnal de Argeș, dr. Marius Pascu (foto), purtătorul de cuvânt al  Spitalului Județean Argeș.

Paula Enache: „Eram rătutiți atunci”

Mulți dintre ciitorii Jurnal de Argerș care au aflat din ziarul nostru povestea acestei femei s-au întrebat de ce, timp de 25 de ani, Paula Enache nu și-a căutat copilul. Femeia mărturisește că nu și-a imaginat niciodată că cineva ar fi fost în stare de o asemenea faptă și, că, sub disperarea cutremurătoarei vești, nu și-a f dorit decât să treacă peste traumă.
„Vă dați seama, că noi, ca părinți, eram rătutiți atunci. Asistenta ne-a recomandat să plecăm cât mai repede acasă, că de copil se ocupă spitalul.  Am trecut cu greu peste  această dramă și am început tratamentul pentru a rămâne din nou însărcinată, pentru că ne doream foarte mult un copil, pe care l-am și avut, ulterior.  Abia acum doi ani, după ce am văzut la televizor un caz similar cu al nostru, unde s-a dovedit o complicitate a medicilor,  am fost sigură că  băiatul meu a fost dat din spital și am început căutările”, a explicat, pentru Jurnal de Argeș, Paula Enache.

 

Publicat în Actualitate

Angajat al Teatrului Al. Davila din toamna lui 2017, cunoscutul și apreciatul actor Constantin Cotimanis are prestații foarte aplaudate și la Pitești, spectacolele jucându-se cu casa închisă. Cum Bebe Cotimanis trebuie să stea cel puțin o treime din fiecare lună la Pitești pentru repetiții și spectacole, s-a găsit o soluție și privind cazarea acestuia. Maestrul Cotimanis are drept locuință temporară o vilă închiriată de către Consiliul Județean Argeș la marginea Piteștiului. Iar de aici și până la Teatrul Al. Davila maestrul face cel mult 10 minute cu mașina.

Publicat în Culise

Începând de marți 13 februarie, Spitalul de Pediatrie Pitești a fost dotat cu un computer tomograf performant și cu un sistem informatic PACS (tehnologie medicală de imagistică utilizată pentru stocarea, recuperarea, prezentarea şi partajarea imaginilor produse prin radiografie, scanare CT, RMN etc.), echipamentele medicale atât de necesare în salvarea și diagnosticarea micuților pacienți argeșeni.
Contractul privind dotarea Spitalului de Pediatrie Pitești cu aceste echipamente ultramoderne de imagistică a fost semnat de Ministerul Sănătății în urmă cu o lună, județul Argeș urmând, de asemenea, să mai primescă și un RMN cu un sistem informatics PACS pentru Spitalul Județean de Urgență Pitești.
Conform calendarului de instalare, în următoarele 45 de zile, pentru a asigura cele mai bune condiții de funcționare, se vor efectua lucrări de amenajare a spațiului pentru instalarea echipamentului de imagistică și probe tehnologice specifice, solicitate de furnizor.
Computerul tomograf care a intrat în dotarea Spitalului de Pediatrie Pitești a fost achiziționat de Ministerul Sănătății în cadrul Proiectului privind reforma sistemului sanitar – Îmbunătățirea calității și eficienței sistemului sanitar, finanțat prin Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare.

tomograf spitalul judetean 01

Publicat în Actualitate

Variantă de legătură între Câmpulung şi Târgovişte, dar şi Târgovişte-Braşov, Drumul Judeţean 725 Stoeneşti-Dragoslavele nu a fost modernizat nici până în prezent, deşi Consiliul Judeţean Argeş a iniţiat proiectul de reabilitare încă de acum patru ani. Iar promisiunile nu au lipsit!
S-au alocat bani mulţi pentru amenajarea celor 3,313 km de drum - peste zece milioane de lei, inclusiv prin PNDL 1 - dar, din diverse motive, circulaţia rutieră nu este asigurată în condiţii normale. Ultima promisiune a fost făcută vara trecută, atunci când preşedintele Consiliului Judeţean, Dan Manu, spunea că la începutul lui 2018 drumul va fi gata. Dar nu e!
Manu susţinea în 2017 că până atunci se făcuse lucru de mântuială, în condiţiile în care proiectantul nu-şi făcuse temele. Erau nişte probleme apărute în cursul execuţiei lucrărilor, s-a intervenit şi la Romsilva pentru rezolvare, totul părea că reintră în normal. Asta până când constructorul nu a mai dat niciun semn de viaţă, iar lucrările au întârziat.
„Am luat legătura cu executantul, avem garanţii că lucrarea va fi finalizată, dar nu mai dau termene. Sigur se va face”, susţine acum preşedintele Manu.

Publicat în Administratie
Miercuri, 07 Februarie 2018 23:41

Funicular pentru cetatea Poenari

Consiliul Județean Argeș are planuri mari și fezabile pentru reabilitarea cetății Poenari și transformarea acesteia într-un obiectiv turistic de prim rang care să atragă zeci de mii de turiști din toată lumea în fiecare an.
Unul dintre proiecte este legat de realizarea unei noi variante de acces până la cetate. Inițial, oficialii de la CJ Argeș luaseră în calcul realizarea unei telecabine al cărei traseu să pornească de dincolo de râul Argeș. Numai că această variantă a căzut din cauza costurilor foarte ridicate.
Așa că singura variantă de acces fezabilă pentru cetatea Poenari a rămas aceea a unui funicular. Iar acesta va fi realizat după modelul funicularului din orașul italian Bergamo. Funicularul va fi amplasat ceva mai sus de actualele scări. Pentru cei care vor dori să urce cu funicularul se va amenaja și o parcare în zona de picnic de la Poenari. Funicularul va avea o capacitate de transport de 300 de turişti pe zi. Consiliul Județean Argeș a comandat și un studiu legat de realizarea funicularului.
Iar veștile bune legate de viitorul cetății Poenari nu se opresc aici. Dan Manu, președintele CJ Argeș, a anunțat recent că într-un termen foarte scurt, cel mult până în primăvara, Consiliul Județean va semna cu ADR Sud Muntenia un contract de finanţare din fonduri europene pentru reabilitarea cetăţii. Conform unor calcule preliminarii, investiția se va ridica la aproximativ 11 milioane lei.

Publicat în Administratie

Vineri, 26 ianuarie, la Consiliul Județean Argeș a avut loc semnarea de către președintele CJ Argeș, Dan Manu, directorul ADR Sud Muntenia, Liviu Mușat, și directorul Muzeului Județean Argeș, Cornel Popescu, a contractului de finanțare prin POR 2014 - 2020 privind restaurarea Muzeului Județean Argeș, fosta clădire a Prefecturii.

Valoarea contractului depășește 21 de milioane de lei, iar durata de implementare este de 44 de luni. Investiția constă în reabilitarea și consolidarea clădirii, precum și înlocuirea instalațiilor electrice și termice. Clădirea, fost sediu al Prefecturii județului și monument istoric, își va recăpăta astfel strălucirea de altădată.
Acesta este cel de-al treilea contract cu finanțare europeană semnat până acum, din cele patru ale Consiliului Județean Argeș. Au mai fost semnate contractul privind Galeria de Artă „Rudolf Schweitzer-Cumpăna”, ce va fi restaurată, conservată și digitizată cu fonduri Regio - Programul Operațional Regional 2014-2020, în valoare de peste 4,3 milioane euro și contractul de modernizare a DJ 504, Popești - Izvoru - Recea - Cornățel - Vulpești (până în DN 65A) în valoare de circa 18 milioane euro. Urmează ca în perioada următoare să fie semnat și contratul privind restaurarea Cetății Poenari, în valoare de 10 milioane de lei.
Cu această ocazie, președintele CJ Argeș, Dan Manu, a precizat și faptul că tot pentru Cetatea Poenari va fi amenajată și o nouă cale de acces, lift sau telecabină, din fondurile bugetului județean, iar pentru Muzeul Județean Argeș va fi achiziționat un nou planetariu.

Publicat în Administratie

Restaurarea Muzeului Județean Argeș, fost Palat Administrativ al județului și monument istoric de categorie A, ar putea începe la finalul acestui an.

Proiectului „Restaurarea Muzeului Judeţean Argeş - consolidarea, protejarea şi valorificarea patrimoniului cultural”, implementat prin intermediul unei finanţări nerambursabile acordate prin Programul Operaţional Regional 2014 – 2020, va fi realizat în parteneriat de către Judeţul Argeş (în calitate de lider de proiect) şi Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale.
Valoarea totală a proiectului este de 21.462.319,75 lei, din care 21.033.073,35 lei reprezintă asistenţa financiară nerambursabilă solicitată, iar 429.246,40 lei este contribuţia beneficiarului, în speță Consiliul Județean Argeș.
Lucrările pentru restaurarea Muzeului Județean sunt complexe, vizând o suprafață desfășurată a clădirii de 2.510 mp. Vor fi executate lucrări de realizare a consolidărilor structurale, de eliminare a igrasiei, de refacere a finisajelor deteriorate, de refacere a învelitorii din tablă, a instalaţiilor electrice, a instalaţiilor sanitare şi de încălzire.
Proiectul urmărește îmbunătățirea infrastructurii muzeului, dar și creșterea cu 7% a numărului de turiști în Argeș și municipiul Pitești.
„Contractul de finanțare a fost semnat săptămâna trecută. Până la acest moment s-au realizat următoarele documentații: DALI, expertiza tehnică, studiile de teren, planul de marketing. Se lucrează în acest moment la realizarea caietului de sarcini pentru a fi încărcat în SEAP, în vederea desfășurării licitației pentru proiectare și execuție. Durata de execuție a lucrărilor este de 44 de luni de la data semnării contractului”, a declarat directorul Muzeului Județean Argeș, Cornel Popescu.

Publicat în ACTUALITATE

În contextul majorării salariului minim pe economie, Consiliul Județean Argeș a procedat din nou la majorări salariale în rândurile funcționarilor. Lista se deschide cu Ionel Voica, secretarul județului care, după aplicarea coeficientului de conducere ajunge la suma de 15.086 lei, brut, fără a lua în calcul și sporurile, însă.  Updatarea s-a produs la nivelul tuturor posturilor de conducere și de execuție din cadrul CJ Argeș.

Publicat în Administratie

Autoritățile județene își fac deja planuri pentru omolgarea ca pârtie de schi a derdelușului de la Molivișu, asta în condițiile în care zona nu dispune de infrastructura necesară. Șoseaua care urcă spre domeniul schiabil din nordul județului pare mai degrabă un drum forestier, fiind îngustă și neasfaltată. Ca să nu mai vorbim de lipsa unei telegondole care să urce turiștii în vârful pârtiei, instalația de transport pe cablu zăcând și astăzi într-un depozit din comuna Arefu.

Reconfigurare a pârtiei pentru evitarea suprapunerii cu proprietatea familiei Bârlă

La finele anului trecut, în cadrul unei conferințe de presă, vicele CJ Argeș-Simona Brătulescu anunța cu surle și trâmbițe că se fac demersuri pentru omologarea pârtiei de schi de la Molivișu. Numai că pârtia există mai mult pe hârtie, în teren fiind realizată doar în proporție de 38%. În realitate, la Molivișu e doar un derdeluș pe care s-au făcut demonstrații de schiat, cu câțiva ani în urmă, în mandatul fostului președinte Florin Tecău, cu mult înainte de returnarea finanțării europene în valoare de 400.000 de euro din cauza nefinalizării la termen a investiției. De atunci și până acum, proiectul schiabil Ghițu-Molivișu s-a confruntat, pe rând, cu numeroase probleme care au blocat finalizarea lui, cum ar fi lipsa finanțării, datoriile mari către furnizori, constatarea unor defrișări ilegale pe o suprafață de 9.000 mp, urmate de reîmpăduriri la fel de suspecte sau montarea unuia dintre stâlpii telegondolei pe un teren privat aparținând familiei fostului președinte al ADI Molivișu, Pavel Bârlă. De altfel, aceste ultime aspecte constituie și obiectul unei plângeri penale înaintate  Parchetului de pe lângă Judecătoria Curtea de Argeș de către actuala conducere a CJ Argeș. Cert este că, proiectul a fost stopat pentru o perioadă, continuarea lui necesitând o reconfigurare a pârtiei de schi pentru ocolirea terenurilor aflate în proprietatea familiei Bârlă.

Președintele ADI Molivișu: „Pârtia nu a fost niciodată finalizată. La ce facem omologare?”

18 GabiDicaPentru a afla mai multe amănunte despre demersurile făcute pentru omologarea pârtiei de schi l-am contactat pe Gabriel Dică, președintele ADI Molivișu. Acesta spune însă că nu se poate vorbi de o omologare atâta timp cât pârtia a fost realizată doar în proporție de 38% și nu i s-a făcut recepția finală. „Eu nu știu de nicio omologare. Omologarea se poate face după ce există cu adevărat pârtia, după ce se face recepția ei. Nu avem pârtie, dar facem omologare! La ce facem omologare? Pârtia este acum într-un stadiu de conservare și facem un studiu de fezabilitate pentru reconfigurarea ei. Din cauza problemelor de acolo au fost niște blocaje care nu ne-au permis să facem alți pași până nu am cerut documente la toate forurile decizionale, că pe vorbe, așa, nu mai face nimeni nicio treabă. Trebuie să existe documente. Această reconfigurare înseamnă să evităm zona care este sub aspectul dosarelor penale. Pârtia nu a fost niciodată finalizată și în momentul de față încercăm să redăm o viață proiectului inițial, având în vedere că s-au investit niște bani și județul Argeș pierde niște bani prin faptul că nu are proiectul ăsta terminat”, ne-a declarat Gabriel Dică (foto). Acesta mai spune că asfaltarea drumului de acces către pârtia de schi „înseamnă bani foarte mulți” și că, pentru moment, prioritară este montarea instalației de transport pe cablu. Ne-am interesat și de ce nu a fost construit mai întâi drumul de acces și abia apoi executate lucrările la pârtia de schi. „Întrebați-l pe dl Dârzan (n.red. - fostul manager de proiect), că poate știe dânsul mai bine ce-au gândit când au fost cumpărate instalațiile? Cumpărăm mobilă și o lăsăm în ploaie... Haideți să facem mai întâi acoperișul și apoi restul!”, e de părere Gabriel Dică.

Datorii de aproape 500.000 de lei

L-am mai întrebat pe președintele ADI Molivișu și la ce anume au fost utilizate sumele uriașe alocate de Consiliul Județean Argeș, anul trecut, proiectului schiabil. „Pentru deblocarea situației financiare, pentru că am preluat ADI cu datorii de câteva sute de mii de lei. ADI Molivișu ajunsese în impas, avea datorii de aproape 500.000 de lei. Alocarea de 600.000 lei de la Consiliul Județean a venit pentru deblocarea situației, ca să putem să facem în continuare proiectul. Au fost bani de funcționare. S-a mai scris în presă că am luat bani de deplasări și bani de plimbări pe la București. Da, m-am dus la București, dar la Tribunal, la proces. ADI avea vreo 7-8 procese pe rol cu toți furnizorii care nu au mai fost plătiți și trebuia să țin piept la toți, printre care și dl Dârzan, care avea și el niște procese. Și el acuză că nu a primit suficienți bani. Cei 600.000 lei au fost alocați de CJ pentru a nu pierde o investiție care se dorește a fi promițătoare și pentru că oameni de bună credință au încercat să facă un proiect și, din păcate, uite că nu toată lumea a vrut acest proiect. O parte au vrut proiectul, o parte au vrut doar bani pe proiectare”, mai spune Gabriel Dică.

Lucrările ar putea fi reluate în cursul acestui an

Ne-am mai interesat și în ce stare se află instalațiile de transport pe cablu achiziționate în urmă cu aproape trei ani și depozitate la Arefu. „Mda! Ce să vă zic? Sunt în condiții foarte bune și avem și un act adițional prin care Doppelmayr, furnizorul de echipamente, o să ne permită prelungirea garanției. Imediat după ce va fi pusă în funcțiune o să ne dea un nou termen de garanție. Instalația este depozitată la Arefu, într-o zonă îngrădită, ca să fie în continuare sub observația noastră”, susține președintele ADI Molivișu. Acesta ne-a mărturisit că în cursul acestui an lucrările ar putea fi reluate pe șantierul de la Molivișu. „Intenționez ca, până în prima jumătate a anului, să fac licitația pentru montarea instalației de transport pe cablu. Dar totul ține și de alți factori: de buget, de finanțare, avize, acorduri, tot ce înseamnă autorizarea șantierului. În stadiul actual, toate primăriile și-au plătit cotizația la zi. Există o seriozitate din partea tuturor asociaților și de-asta mă bazez pe termenele acestea de licitație”, ne-a mai declarat Gabriel Dică.

Maria Dinu, administratorul judeţului: „Punerea în funcţiune a instalaţiei va dura mult mai puţin decât obţinerea avizelor”

18 maria dinuAm solicitat un punct de vedere și administratorului Județului Argeș referitor la demersurile inițiate de CJ Argeș pentru omologarea pârtiei de la Molivișu, deși aceasta e departe de a fi finalizată. Maria Dinu ne-a explicat că se fac pași pentru ca pârtia de schi să poată fi pusă în funcțiune imediat ce va fi gata. „Ca să omologăm pârtia trebuie să îndeplinim niște condiții: să existe pârtia, să ai oameni, curent electric, toalete. Pentru omologarea ei - că pârtia de la Molivișu se va face - unul din pași este să ai acolo două echipe de salvamontiști, adică patru oameni. Noi putem să o facem mâine, dar nu îi putem da drumul dacă nu îi avem. Instalația nu a fost încă montată pentru că a trebuit regândit proiectul din cauza problemei penale cu o bucată de teren. A trebuit să refacem proiectul și să o luăm de la capăt cu obținerea avizelor și a autorizațiilor. Punerea în funcțiune a instalației de transport pe cablu va dura mult mai puțin decât obținerea avizelor”, ne-a declarat Maria Dinu.

 

Publicat în Administratie

Marți, 9 ianuarie, în județul Argeș a avut loc vizita Ministrului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene, vicepremierul Paul Stănescu, a Ministrului Delegat pentru Fonduri Europene, Marius Nica și a Secretarilor de stat de la Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene, Adrian Gâdea și Nicolae Tudose.

Cu această ocazie, președintele Consiliului Județean Argeș, Dan Manu, ministrul Marius Nica și directorul ADR Sud-Muntenia, Liviu Mușat, au semnat contractul de finanțare a proiectului privind Galeria de Artă „Rudolf Schweitzer-Cumpăna”.
Investiţia presupune restaurarea şi conservarea clădirii - monument istoric de categorie A, precum şi digitalizarea Galeriei pentru creşterea gradului de expunere.
19 01Consiliul Judeţean Argeş şi Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale sunt beneficiarii proiectului şi estimează că, după finalizarea lucrărilor, numărul vizitatorilor va depăşi 12.000 pe an.
Proiectul „Restaurarea Galeriei de artă Rudolf Schweitzer - Cumpăna - consolidarea, protejarea şi valorificarea patrimoniului cultural” este finanţat din Programul Operaţional Regional 2014 - 2020, Axa prioritară 5 - Îmbunătăţirea mediului urban şi conservarea, protecţia şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, Prioritatea de investiţii  5.1 - Conservarea, protejarea, promovarea şi dezvoltarea patrimoniului natural şi cultural.
Galeria de Artă se află într-o clădire construită de arhitectul Ion N. Socolescu în anul 1886 care a adăpostit Primăria oraşului Piteşti. În prezent, galeria deţine un patrimoniu de peste 1.000 de lucrări de pictură şi sculptură clasică şi contemporană, semnate de autori precum Nicolae Grigorescu, Ştefan Luchian, Theodor Pallady, Gheorghe Petraşcu, Nicolae Tonitza, Rudolf Schweitzer-Cumpăna, Francisc Şirato, Camil Ressu, Dimitrie Ghiaţă, Iosif Iser, Nicolae Dărăscu şi Corneliu Baba. La etaj, două săli sunt dedicate picturii lui Rudolf Schweitzer-Cumpăna.
Este al doilea contract semnat de Consiliul Județean Argeș cu Ministerul Fondurilor Europene, primul contract semnat vizând finanțarea proiectului de modernizare a DJ 504, Popești - Izvoru - Recea - Cornățel - Vulpești (până în DN 65A) în valoare de circa 18 milioane euro. Lucrările vor dura trei ani și jumătate și includ modernizarea a 25.976 km de drum județean, reabilitarea și modernizarea a patru poduri, construirea și modernizarea unor trotuare și trasee pietonale în suprafață totală de 36.663 mp, construirea și modernizarea a 21 de stații și alveole de transport public, precum și montarea de elemente suplimentare destinate siguranței circulației.
De asemenea, până acum, Consiliul Județean Argeș a semnat cu Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene și cele nouă proiecte finanțate prin Programul Național de Dezvoltare Locală 2017 - 2020, proiecte a căror valoare depășește 135 de milioane de lei.
În plus, în sala mare a Consiliului Județean Argeș a avut loc și o întâlnire cu primarii din județ, consilierii județeni și parlamentarii. Discuțiile au fost legate, în special, de proiectele pentru care administrațiile locale din Argeș au obținut finanțare, atât pe PNDL II cât și fonduri europene.

Publicat în Administratie
Pagina 1 din 14