# Afacerea urât mirositoare a pierderii sau neexercitării dreptului de preempţiune. Am refăcut filmul integral al circuitului documentelor

Al doilea motiv invocat de către fostul  subprefect Gabriel Stoian în schimbarea sa, pe lângă cel al implicării în descâlcirea ițelor în afacerea deșeurilor de la Ștefănești, a fost cel al prezenței sale în comisia Prefecturii pentru cercetarea modului în care s-a pierdut, în mod suspect, dreptul de preempțiune pentru clădirea uzinei de apă, a cramei și al unui teren de 4500 mp din domeniul Brătienilor.  Asta în contextul în care prețul cerut de proprietari era de doar 100.000 de euro, un mizilic pentru autoritățile locale și județene, având în vedere că obțineau o clădire de patrimoniu, plus un  teren de 4500 la Ștefănești, în inima domeniului de la Florica.  

Iată însă ce declara subprefectul Stoian despre toată această afacere urât mirositoare:  „Aveam, de asemenea, pe masă, dosarul privitor la neexercitarea dreptului de preempţiune asupra uzinei de apă şi observatorului astronomic de pe domeniul Brătienilor de la Ştefăneşti. Aveam în derulare o anchetă, pentru că sunt mai multe semne de întrebare acolo, despre cum s-a făcut calculul preţului de vânzare a imobilelor şi terenului, dar şi cum a ajuns statul să nu îşi exprime dreptul de preempţiune în acel caz. În fine, am deranjat, dar aşa ştiu eu să îmi fac treaba şi, după cum se vede, m-a costat”. Ca să rezumăm, membrii comisiei de disciplină a Prefecturii (condusă de subprefect) erau interesați să afle traseul „scrisorii pierdute”, mai exact modul în care aceasta a fost pierdută pe circuitul actelor din Primăria Ștefănești (pe axa registratură-secretar-primar), astfel încât această instituție să piardă posibilitatea de a cumpăra bucata din domeniul Florica, prin expirarea perioadei în care trebuia exercitat dreptul de preempțiune. După mai multe solicitări, inclusiv la Ministerul Culturii și Identității Naționale, dar și la Consiliul Județean Argeș și Primăria Ștefănești, am intrat în posesia corespondenței între instituțiile implicate în această vânzare cel puțin suspectă, de care a profitat în final un privat. Din această corespondență  se vede clar „viteza” de reacție a instituțiilor și cum apar timpii morți, iar dacă asta s-a întâmplat în mod voit sau nu, rămâne de văzut și cercetat. Dacă până acum știam că doar Primăria Ștefănești nu și-a exercitat dreptul de preempțiune (cum spuneam, rămâne de cercetat dacă din incompetență, neglijență sau corupție), acum aflăm, și asta e chiar o bombă, că nici onor Consiliul Județean, deși a fost înștiințat de către Ministerul Culturii și moștenitori, n-a fost interesat de un asemenea chilipir, considerând  suma de 100.000 euro prea mare. 

Cristian Cocea: „După ce a luat Vila Florica, Ministerul Culturii nu a mai avut bani și pentru anexele respective”

Piesă importantă în acest puzzle este Direcția pentru Cultură și Patrimoniu Argeș, motiv pentru care am stat de vorbă cu șeful acestei instituții, Cristian Cocea.  Acesta ne-a pus la dispoziție  actele cu ajutorul cărora am putut reface drumul dus - întors al corespondenței instituționale referitoare la exercitarea dreptului de preempțiune între Ministerul Culturii, prin instituția sa din teritoriu, și Primăria Ștefănești, condusă de edilul Ioana Jenica Dumitru. „Eu vă arăt toate documentele pe care le-am  trimis la Prefectură, că și dânșii erau interesați, respectiv domnul subprefect... (n.red. - fostul subprefect Gabriel Stoian). Vă răspund astfel la solicitarea  voastră de informații care  se referă la neexercitarea dreptului de preempțiune asupra unui monument istoric grupa valorică A, parte din ansamblul Brătianu - Florica, și anume clădiri anexe, oraș Ștefănești. Direcția Județeană de Cultură Argeș a trimis în termenul legal documentația către Ministerul Culturii, precum și un punct de vedere favorabil în vederea exercitării dreptului de preempțiune pe tot ansamblul conacului Brătianu înregistrat la Patrimoniul Cultural. Am trimis totul la minister, în baza dosarului pe care mi l-a adus proprietarul (la începutul anului trecut) sau reprezentantul proprietarului. Nu mai știu dacă a fost părintele Brânzea sau un alt moștenitor”, ne-a spus directorul Cocea, care, foarte transparent, ne-a pus pe masă și hârtiile.
10 adresa CJPrima este adresa ministerului referitoare la  neexercitarea dreptului de preempțiune, înregistrată în 7 noiembrie 2017, la Direcția pentru Cultură și Patrimoniu Argeș,  semnată în 25 octombrie de fostul ministru Lucian Romașcanu.  În hârtia ministerului scrie: „Ca urmare a documentației trimise de Direcția pentru Cultură, înregistrată la Direcția pentru Cultură în data de 19.01.2017 (documentația a fost întocmită, așadar, încă de la începutul anului trecut și trimisă la București), se comunică faptul  că Ministerul nu își exercită dreptul de preempțiune asupra imobilului, iar dreptul de preempțiune se transferă autorităților locale”. Adică Consiliului Local Ștefănești și Consiliului Județean Argeș, adăugăm noi. „Ministerul nu a mai avut bani pentru anexele respective, este limpede, în momentul în care a luat Vila Florica. Nici nu s-a mai pus problema de a lua și anexele.  A luat ce era important, cu valoare istorică, vila. Ministerul Culturii nu are buget să cumpere totul”.

Cocea i-a înştiinţat chiar a doua zi pe cei de la Primăria Ştefăneşti şi Consiliul Judeţean:

„Le-am spus clar: «Se transferă dreptul de preempţiune la dumneavoastră în curte»”

11 coceaArătându-ne în continuare nedumeriți despre modul în care s-a pierdut sau nu s-a exercitat dreptul de preempțiune, Cristian Cocea a refăcut circuitul documentelor oficiale:  „Deci, la mine a venit pe 7 noiembrie adresa de la minister, trimisă în octombrie. De ce așa de târziu? Ce știu eu cum merge poșta?”. (La fel ne-a răspuns și fostul ministru Lucian Romașcanu, vizibil iritat de o atare întrebare atunci când l-am abordat telefonic și acesta a dat vina pe Poșta Română, spunând că, personal, a urmat toate procedurile legale).

„Eu, imediat după aceea, am trimis adresă oficială la Consiliul Județean Argeș și la Consiliul Local Ștefănești. Se întâmpla pe 8 noiembrie, deci la doar o zi, în care le-am spus clar: «Se transferă dreptul de preempțiune la dumneavoastră în curte». Așa au stat lucrurile. La mine nu stau hârtiile pe birou, am până și borderoul de poștă!  Consiliul Județean a zis nu o vrem, nu ne interesează. Cei de la CJ mi-au răspuns totuși în timp util, spre deosebire de orașul Ștefănești. Consiliul local de acolo mi-a răspuns pe 15 decembrie, la o lună și o săptămână de când le-am trimis adresa! Și vă citez ce mi-au răspuns: „«Urmare a solicitării  dumneavoastră, vă comunicăm că membrii comisiei au zis că se duc la fața locului. Membrii consiliului susțin propunerea comisiei de specialitate în ceea ce privește deplasarea. Termenul trecuse, proprietarii și-au vândut ce au avut de vândut. Eu am depus toate diligențele de pe o zi pe alta! Ce să le fac eu, dacă au pierdut timpul?! Eu nu îmi permit să spun dacă putea sau nu putea Primăria Ștefănești să cumpere. Cert este că s-a întâmplat această chestiune, au pierdut termenul în care puteau să își exercite dreptul de preempțiune. Discutând principial, nu e dracul atât de negru că a cumpărat un privat acele clădiri, dacă va pune mâna și le va reface. Dar abia aștept să îl văd pe cumpărător, pentru că, în momentul în care dorește să facă reparații sau să schimbe destinația, cere aviz și atunci îi dau dreptul de folosință pentru  monument și văd și eu cine e, ce face... Deci, până la urmă, faptul că se vinde un monument istoric, asta în principiu ar favoriza refacerea lui, rămânerea lui în picioare”, încheie Cristian Cocea.

Explicaţia Ministerului Culturii pentru neexercitarea dreptului de preempţiune: situaţia juridică neclară!

Răspunzând unei solicitări în baza Legii 544 privind liberul acces la informațiile de interes public, Ministerul Culturii și Identității Naționale ne-a transmis explicația sa privind motivele care au stat la baza neexercitării dreptului de preempțiune: „(...) Ministerul Culturii și Identității Naționale nu și-a exercitat dreptul de preempțiune asupra imobilelor identificate prin cod LMI AG-II-m-A-13805.03 Clădiri - anexă, ulterior Stațiunea de Cercetări Viticole, deoarece acestea sunt amplasate pe o parcelă de teren pe care sunt edificate și alte construcții, care aparțin unor alți proprietari. Prin urmare, având în vedere situația juridică neclară, exercitarea dreptului de preempțiune nu a fost posibilă.
Potrivit prevederilor legale, în situația în care Ministerul Culturii și Identității Naționale refuză să își exercite dreptul de preempțiune, acesta se transferă autorităților publice locale”.

Să fi avut dreptate subprefectul Stoian?

Recapitulând, înștiințarea privind intenția de vânzare a Ansamblului Conacul Brătianu-Florica a sosit în instituția Primăriei Ștefănești în data de  9.11.2017 și a fost înregistrată abia în data de 16.11.2017, pierzându-se 7 zile din cele 15 în care dreptul de preempțiune trebuia exercitat. Respectiva înștiințare a fost dată spre soluționare Consiliului Local și, având în vedere că trebuia dezbătută în regim de urgență, după ce fusese deja înregistrată cu șapte zile întârziere, UAT Ștefănești nu a depus niciun efort pentru întrunirea de urgență a Consiliului Local în vederea dezbaterii solicitării primite de la Ministerul Culturii și Identității Naționale, prin Direcția Județeană pentru Cultură Argeș.  Abia după trecerea termenului legal de exercitare a dreptului de preempțiune are loc ședința ordinară a Consiliului Local, în care se propune... deplasarea în teren a unei comisii de specialitate. Însă a doua zi după ședința de consiliu, noul cumpărător, un anume Liviu Rizea, apare la poarta uzinei electrice și le trântește poarta în nas reprezentanților Primăriei Ștefănești. Dacă la Ștefănești au bâlbâit răspunsul până a expirat termenul pentru exercitarea dreptului de preempțiune, măcar cei de la Consiliul Județean au fost mai rapizi și au răspuns în termen (în ultima zi, mai exact), că nu-i interesează să dea (doar) 100.000 euro pentru o bucată din domeniul Florica! Cum spuneam la început, opinia publică știa până acum că doar Primăria Ștefănești trebuie pusă la zid că a dat cu piciorul, în schimbul unui preț de chilipir, unei bucăți din istoria județului Argeș. Acum aflăm adevărul, acela că și onor Consiliul Județean s-a comportat la fel. Să fi avut dreptate subprefectul Gabriel Stoian?   

Publicat în Dezvaluiri

Consilierul județean PMP Cătălin Bulf  a înaintat un raport de activitate ieșit din comun pe anul 2017. Chiar din start, de la motto-ul sugestiv: „Avem majoritate, nu ne trebuie minte”, politicianul de opoziție se referă pe ton critic la prestația întregului legislativ județean, dar mai ales la conducerea executivă. Vi-l prezentăm, în integralitate, mai jos.

“Prezenţa:
- Am fost prezent la toate ședinţele ordinare ale Consiliului Județean Argeș.
- Am lipsit la patru ședințe extraordinare ale Consiliului Județean Argeș, din motive obiective.

Constatări:
- În Consiliul Județean Argeș nu se discută despre eficiență, profit sau investiții care pot contribui, după finalizare, la creșterea veniturilor la bugetul consiliului.
- Conducerea Consiliului Județean Argeș nu este una rațională, ci  una „glandulară”,  aplicând legea după criterii subiective;
- Președintele Consiliului Județean Argeș are un complex de inferioritate managerială, care l-a condus la luarea unor decizii nefavorabile cetățeanului:
- a interzis accesul presei  la ședinţele  comisiilor Consiliului Județean;   
-  nu acceptă dezbateri în plen, profitând de o prevedere regulamentară  care-i permite să întrerupă discursul oricărui consilier ;
- aplicarea legii, în Consiliul Județean, este o opțiune, nu o obligație;
- la toate sesizările înregistrate, răspunsul președintelui Consiliului Județean este la „mișto”, ocolind problema expusă prin citarea unor paragrafe din lege;
- transparența decizională este „zero” ;
- scăderea bugetului Consiliului Județean Argeș pe anul 2018, cu 12% față de anul 2017, este considerată un succes managerial.

Acţiuni:
- Am intentat acțiunea înregistrată cu nr. 3962/109/2017, pentru lipsa de transparență decizională.
- Am votat împotriva  măririi taxelor de colectare  a gunoiului, considerând  că este un procedeu de  colectat bani suplimentar pentru susținerea majorării nejustificate a salariilor.
- Am votat împotriva proiectului Molivișu. Raportul tehnic prezentat este întocmit superficial și cu dedicație.

Propuneri:
- Eliberarea din funcția de președinte al Consiliului Județean Argeș,  a d-lui Manu Dan și numirea unui nou președinte;
- Punerea la dispoziția consilierilor județeni a tuturor informațiilor necesare luării unor decizii corecte, nu informații secvențiale și pe alese (vezi cazul Badea).
- Modificarea regulamentului Consiliului Județean, astfel încât orice consilier să poată explica punctul de vedere fără teama că va fi întrerupt  de neînțelegerea președintelui CJ.

P.S. Vă prezint metoda „managerială” MANU-PSD: Metoda Micilor

Stimați argeșeni, dacă la serbările câmpenești, organizate de primarii PSD sau de Consiliul Județean Argeș, veți primi de anul acesta 8 mici gratuit, în loc de 4 mici, ca până acum, să nu vă închipuiți că stima PSD Argeș pentru dumneavoastră a crescut, ci că aceasta este modalitatea pe care actuala coaliție PSD-ALDE din administrația locală o folosește pentru a va amaneta viitorul vot, în vederea eliminării din  Consiliul Județean a  partidelor de opoziţie.
Cu stimă,
Consilier Județean,
Bulf Cornel Cătălin”

Publicat în Politic

Întrunit în ședință extraordinară joi, 29 aprilie, Consiliul Județean Argeș a aprobat proiectul „Modernizare DJ 503 limita județului Dâmbovița – Slobozia – Rociu – Oarja – Cătanele (DJ 702 G – km 3+824) km 98+000, 140+034 (42,034 km) în județul Argeș” în vederea finanțării acestuia în cadrul Programului Operațional Regional 2014-2020, Axa prioritară 6 -Îmbunătățirea infrastructurii rutiere de importanță regională. Cu aceeași ocazie a fost aprobat acordul de parteneriat între Unitatea Administrativ Teritorială Judeţul Argeş - lider de proiect - şi UAT-urile comunelor Slobozia, Teiu,  Căteasca,  Mozăceni, Negraşi,  Rociu şi  Oarja, în vederea implementării în comun a proiectului în valoare  totală de  99.818.008,40 lei (inclusiv TVA). De asemenea, Consiliul Județean Argeș a aprobat, în ședința extraordinară,  contribuția proprie în proiect reprezentând achitarea tuturor cheltuielilor neeligibile ale proiectului, cât și contribuția de 2% din valoarea eligibilă a proiectului, în cuantum de 1.996.360,17 lei, reprezentând cofinanțarea proiectului.

Publicat în Administratie

Consiliul Județean Argeș a aprobat joi, 29 aprilie, eliberarea licenţelor de traseu şi a caietelor de sarcini aferente pentru servicii de transport public judeţean de persoane prin curse regulate speciale pe traseele județene.
Potrivit anexei la respectiva hotărâre, au obținut aprobarea de a efectua curse regulate următorii operatori: SC Tessoro Center SRL, pe  traseele Curtea de Argeș-Pitești-(Caroli Foods), Mioveni-Pitești (Caroli Foods) și Suseni, Țuțulești-Pitești (Caroli Foods); SC Ovidiu Trading SRL: Bradu; SC Georg Fisher SRL - Albota - Costești -  Buzoești - Ungheni - Căldăraru - Miroși; SC Transprinter Motopaty: Curtea de Argeș -Băiculești (SC. Eurocom Expansion); SC Continental Fast Line: Automobile Dacia Mioveni- SC Sogefi Air & Coling SRL Țițești, Valea Stânii și SC Piroux Industrie România SRL Țițești, Valea Stânii; SC Lauriotop Show SRL: Curtea de Argeș-Băiculești (SC Eastern Europe Illuminations SRL).

 

Publicat în Administratie

Vă intrigă titlul editorialului meu? Ar cam trebui. Și ar cam trebui să trezească prea multele autorități nepăsătoare din Argeș. Da, cazul celor 12 ani de sclavie de la Berevoești, cu zeci de copii și adulți torturați și bătuți fără milă, a fost posibil și datorită nepăsării și neimplicării autorităților, de la Primăria Berevoești și DGASPC Argeș până la Poliție și Prefectură. Autorități care s-au făcut că nu văd atrocitățile de la Berevoești, o mare rușine pentru un județ fără cap și fără coadă. Iar condamnările ce au început să fie date stăpânilor de sclavi de către magistrați sunt și ele – cu câteva mici excepții-revoltător de blânde. Cum să dai cinci ani de închisoare unui stăpân de sclav care a bătut și torturat ani în șir în mod cât se poate de conștient oameni amărâți fără nicio apărare? E mai mult decât revoltător, e ultra-strigător la cer. Dacă s-ar fi întâmplat o asemenea oroare în America, pedeapsa minimă ar fi fost închisoare pe viață, iar sute de mii de oameni ar fi ieșit în stradă. La noi, justiția subordonaților domnului Tudorel Toader e una subiectivă și blândă cu cei răi și dură cu cei blânzi.
La Pitești se face Marșul pentru Familie, un marș fariseist și plin de bigotism, însă nu s-a făcut niciodată un marș de susținere pentru bieții sclavi de la Berevoești. A trecut un an și opt luni de la izbucnirea scandalului de la Berevoești, scandal ce a făcut ocolul lumii, și nu am văzut niciun șef de instituție din Argeș să ia atitudine fermă, să aibă reacție rapidă. De fapt, nu am văzut niciun responsabil din vreo instituție publică   tras la răspundere sau reținut de DIICOT. Sunt zeci de angajați din instituțiile publice din Argeș, în principal din Pitești, Câmpulung Muscel și Berevoești, care au fost complici, inclusiv prin nepăsare și mușamalizare, la ororile comise în Gămăcești, satul groazei. Și niciunul dintre ei nu a plătit, așa cum ar fi fost normal și legal. E și ăsta un exemplu că instituțiile publice din Argeș sunt cele mai bune prietene ale stăpânilor de sclavi de la Berevoești. Ce așteptări să ai însă de la mult prea ineficientele instituții publice din Argeș, când ele nici măcar nu mai comunică și nu mai țin conferințe de presă de ani de zile? Pe vremea când erau prefecți Constantin Tămagă și Gheorghe Davidescu, instituțiile publice țineau conferințe de presă săptămânale. Iar exemplul negativ vine de la vârf. Prefectura Argeș și CJ Argeș de abia dacă mai țin 5-6 conferințe de presă pe an, la fel și Primăria Pitești. Comunicarea e zero, dar salariile sunt demne de cele ale unor corporatiști. Și în tot acest timp, în Argeș se înmulțesc problemele. Iar foștii sclavi de la Berevoești, ca și sute de alte persoane abuzate, de la cerșetori aduși cu forța în Pitești sau fete obligate să se prostitueze, sunt fără protecție și sprijin.

Publicat în Opinii

Un grup de ziariști de limbă română din comunități istorice de peste hotare vor face un schimb de experiență și impresii cu jurnaliștii argeșeni. Vizita acestor reprezentanți mass-media se va desfășura mâine, 29 martie, în Sala Mare a Consiliului Județean Argeș, de la ora 10:30.

 

Jurnaliștii vin din Serbia (Voivodina), Ucraina (Cernăuți, Transcarpatia), Albania și Republica Moldova pentru a descoperi istoria și cultura Argeșului. Această vizită a jurnaliștilor de limbă română de peste hotare face parte din proiectul Ministerului pentru Românii de pretutindeni - „Itinerar Centenar pentru jurnaliști români din comunitățile istorice”.

 

Astfel de vizite nu contribuie doar la crearea de legături și schimburi de experiență între jurnaliștii argeșeni și cei de peste hotare, ci ajută și la păstrarea identității naționale, a limbii și culturii române dincolo de granițele României.

 

sursă foto: https://www.facebook.com/CJArges/

Publicat în ACTUALITATE

Cu toată pasiunea sa pentru folclor, președintele Consiliului Județean Argeș, Dan Manu, și-a pus mâinile în cap atunci când a tras linie și a văzut cât înghit de la bugetul județului dansatorii angajați ai Ansamblului „Dorul”, în frunte cu șeful lor. După ce proprietarul ansamblului, pe care l-a și înregistrat la OSIM pe numele său, Dorin Oancea, și-a luat dansatorii (care din ianuarie nu și-au mai reînnoit contractele de muncă), lăsând Centrul Cultural Județean fără grup.
Colaboratorii  Ansamblului „Dorul” - marcă înregistrată pe numele fostului director adjunct al Centrului Cultural Județean, Cătălin Oancea (foto), încă din februarie 2011 - au câștigat anul trecut, în doar câteva luni, 396.200 lei, adică aproape 4 miliarde de lei vechi. Salariații au primit și ei 169.565. Dar țineți cont că membrii familiei Oancea - compusă din Lavinia, Cătălin și Alexandru, adică tată, mamă și fiu - erau atât salariați, cât și colaboratori ai Centrului Cultural Județean, primind  împreună 74.769 lei, din luna mai, când au fost angajați, și până în decembrie. Interesant, pe lângă faptul că cei trei au fost, în același timp, și salariați și colaboratori, șeful grupului, coregraful Cătălin Oancea, a avut ca director adjunct un venit brut lunar de 3.630 lei. Soția Lavinia și fiul, Alexandru, au figurat ca dansatori. Mai trebuie spus că pe statul de plată figurează și Dorin Oancea, care a fost consilier artistic, tatăl lui Cătălin, și mama acestuia, Liliana, cu sume cuprinse între 2000 și 3000 de lei lunar fiecare.  Dacă mai punem la socoteală costumele, deplasările în țară și străinătate (Indonezia,  Coreea sau Mexic - vreo 50.000 de euro), din 2011 și până acum, ale ansamblului înregistrat la OSIM pe numele lui Cătălin Oancea, aveți o imagine de... ansamblu a tunului dat de famiglia Oancea la CJ Argeș.

 

Publicat în Culise
Miercuri, 14 Martie 2018 11:27

Fonduri europene pentru Cetatea Poenari

         

 

Un nou proiect pe fonduri europene a fost semnat Miercuri, 14 Martie. Proiectul vizează dezvoltarea turismului din zona cetății Poenari și transformarea perioadelor de popas într-un turism de lungă durată. Fondurile europene alocate în cadrul acestui proiect vor fi utilizate la construirea unei rețele de transport ce va facilita urcarea vizitatorilor la Cetatea Poenari. În momentul de față nu se știe exact cum se va desfășura acest proiect.
 
Prin urmare, milocul de transport este necunoscut. Poate fi vorba despre un lift, o telecabină sau un funicular, în functie de planurile ulterioare ale specialiștilor. Alte lucrări vor fi cele de natură structurală și arhitecturală. Cele mai importante sunt reabilitarea zonelor degradate sau prăbușite și intervențiile de stopare a umidității la cetate. Consiliul Judetean Argeș estimează că implementarea proiectului se va face pe o perioadă de 26 de luni. Costurile sunt de  10.772.936,09 lei, din care 9.647.565,90 lei fonduri europene nerambursabile. 
 
Obiectivele și beneficiile acestui proiect
 
Potrivit președintelui CJ Argeș, prin implementarea acestui proiect, se estimează o creștere a numărului de turiști cu cel puțin 10%. Media anuală a numărului de vizitatori de la cetatea Poenari este în momentul actual de 80 000.
 
Îmbunătățirea infrastructurii va stimula fluxul de vizitatori din zona Cetății Poenari. Pe termen lung turismul de scurtă durată va fi substituit de un turism cultural și ecologic desfășurat prin vacanțe prelungite în zona văii Argeșului.Vizitarea și punerea în evidență a cetății renumitului personaj istoric Vlad Țepes vor deveni astfel mai accesibile unui spectru larg de turiști. 
 
Cetatea Poenari2
 
 
Publicat în ACTUALITATE

# Femeia a făcut plângere penală împotriva  unei asistente și a cerut introducerea Spitalului Județean în cauză

Într-un număr anterior al ziarului nostru relatam poveste unei mame care după 25 de ani de când a dat naștere primului său copil își caută disperată  băiatul despre care i s-a spus că ar fi murit la doă zile după naștere.  În urma propriilor sale investigații, a descoperit că  micuțul nu apare în registrul de decese al Spitalului Județean și că, mai mult, pe fișele sale din arhiva spitatlului, apar o serie de modificări, greu de descifrat. E convinsă că băiețelul ei  este unul dintre copiii dați spre adopție din spilal, pe bani grei, în anii 90 şi suspectează o complicitate asistente-medici în cadrul spitalului Județean. Marți, 20 februarie, femeia a făcut o plângere împotriva unei asistente despre care crede că a fi în spatele acestei dispariții și a solicitat DIICOT să dispună introducerea în cauză, ca parte responsabilă civilmente, a Spitalului Județean de Urgență Argeș.

„În fapt, am fost internată la Spitalul Județean de Urgență Argeș pe data de 23.05.1992, moment în care am născut prin cezariană și externată pe data de 25.05.1992. Precizez că am născut prin cezariană la recomandarea dr. Guină Doina și dr. Soceanu, pentru a nu avea probleme. Sarcina era în săptămâna 40. Băiețelul s-a născut viu, cântărind 3 kg la naștere și a avur scor APGAR „9”. Mi s-a spus că fiul meu este sănătos din toate punctele de vedere. Imediat după ce am născut, am fost mutată la reanimare și, sub pretextul că trebuie să mă restabilesc complet după operație, nu mi-a fost adus copilul nici măcar o dată. Pe data de 25.05.1992, asistenta medicală I.G. împotriva căreia am înțeles să formulez plângere, l-a așteptat pe soțul meu în parcarea din fața spitalului, spunându-i că trebuie să-i dea o veste îngrozitoare și anume că al nostru  copil a murit. Mai exact, i-a cerut acestuia ajutorul pentru a-mi da vestea, recomandându-ne să părăsim cât mai repede spitalul pentru că, dacă voi petrece noaptea acolo, singură, depresia mea va deveni una extrem de severă. La rugămintea noastră de a ne da explicații privind cauza morții, ținând cont că până la acel moment nu era nimic îngrijorător, ne-a spus că a intrat în blocaj renal, aceasta fiind cauza decesului.Fără a suspecta nimic și extrem de bulversați, am părăsit spitalul, fiind externată pe data de 25.05.1992. Menționez că nu ni s-a eliberat nici certificat de naștere, nici certificat de deces și nici nu am mai văzut din acel moment copilul, viu sau mort”, aşa își începe femeia plângeerea formulată prin avocatul său, Florentin Sorescu, împotriva asistentei, acum pensionară
 Femeia o acuză pe angajata spitalului Județean de răpirea copilului dar ia în calcul și alte variante.
„În egală măsură, poate fi vorba de infracțiunea de ucidere din culpă sau de omor. Totodată, solicităm să dispuneți introducerea în cauză, ca parte responsabilă civilmente, a Spitalului Județean de Urgență Argeș, cu sediul în Pitești, str. Aleea Spitalului nr. 36, jud. Argeș, în vederea restabilirii, dacă și cât mai e cu putință, a situației anterioare.De asemenea, această plângere poate viza și alte persoane care cel mai probabil au avut o contribuție la comiterea infracțiunii pentru care solicităm punerea în mișcare a acțiunii penale”, se mai arată în documentul amintit.
 Femeia a început investigațiile pe cont propriu. A obținut  fișele  spitalizării sale pe care a constatat cu uimire existența unor modificări pe care le suspicionează ca fiind făcute pentru ascunderea unor ilegalități.
„S-au făcut niște modificări asupra duratei evoluției sarcinii, fiind trecut numărul 30 peste cel de 40 de săptămâni, așa cum era în realitate(...) Copilul devine mai mic și se transformă în făt, în conformitate cu evoluția sarcinii la 30 de săptămâni, regresând la greutatea de 970 g, cel mai probabil pentru a fi transformat în avorton”, explică femeia.

Ce spun oficialii  spitalului

20 marius pascu„Spitalul nu a înregistrat nicio cerere  din partea acestei doamne pentru eliberarea de documente medicale. Nu știu  ce documente a prezentat  această doamnă, probabil este doar o chestiune de presă. Spitalul nu se apucă să facă cercetări fără să i se solicite  acest lucru, iar până la momentul de față această doamnă nu ne-a solicitat nici documentele amintite, nici  informații legate de deces”, a declarat, pentru Jurnal de Argeș, dr. Marius Pascu (foto), purtătorul de cuvânt al  Spitalului Județean Argeș.

Paula Enache: „Eram rătutiți atunci”

Mulți dintre ciitorii Jurnal de Argerș care au aflat din ziarul nostru povestea acestei femei s-au întrebat de ce, timp de 25 de ani, Paula Enache nu și-a căutat copilul. Femeia mărturisește că nu și-a imaginat niciodată că cineva ar fi fost în stare de o asemenea faptă și, că, sub disperarea cutremurătoarei vești, nu și-a f dorit decât să treacă peste traumă.
„Vă dați seama, că noi, ca părinți, eram rătutiți atunci. Asistenta ne-a recomandat să plecăm cât mai repede acasă, că de copil se ocupă spitalul.  Am trecut cu greu peste  această dramă și am început tratamentul pentru a rămâne din nou însărcinată, pentru că ne doream foarte mult un copil, pe care l-am și avut, ulterior.  Abia acum doi ani, după ce am văzut la televizor un caz similar cu al nostru, unde s-a dovedit o complicitate a medicilor,  am fost sigură că  băiatul meu a fost dat din spital și am început căutările”, a explicat, pentru Jurnal de Argeș, Paula Enache.

 

Publicat în Actualitate

Angajat al Teatrului Al. Davila din toamna lui 2017, cunoscutul și apreciatul actor Constantin Cotimanis are prestații foarte aplaudate și la Pitești, spectacolele jucându-se cu casa închisă. Cum Bebe Cotimanis trebuie să stea cel puțin o treime din fiecare lună la Pitești pentru repetiții și spectacole, s-a găsit o soluție și privind cazarea acestuia. Maestrul Cotimanis are drept locuință temporară o vilă închiriată de către Consiliul Județean Argeș la marginea Piteștiului. Iar de aici și până la Teatrul Al. Davila maestrul face cel mult 10 minute cu mașina.

Publicat în Culise
Pagina 1 din 14