Administratie (2924)

# Scandalul gunoaielor de la Ştefăneşti, privit şi din alt unghi # Proprietarii de case din zonă sunt disperați: au în vecinătate mai multe depozite de deșeuri decât aveau Brătienii podgorii, pe vremuri

Deșeurile depozitate aiurea în Ștefănești, în zona gării Florica, de numeroasele firme ce-și au sediul sau punctul de lucru aici, nu au provocat doar deranj ecologic cu puternic  parfum infracțional, ci și dezastru pe și așa precară infrastructură rutieră din zonă. Mai exact pe strada Agrosemului, greu încercată în ultima vreme de ritmul în care zecile de camioane cu deșeuri tranzitează zona, așteptând să încarce gunoaie compactate. Prin urmare, asfaltul e deteriorat, bașca mizeria și deranjul până la limita coșmarului pentru cei care locuiesc în zonă și au zis că, de, să-și cumpere teren ca să-și contruiască o casă într-un oraș de viță nobilă și impregnat de istorie, cum e Ștefăneștiul. N-au bănuit, bieții de ei, că vor avea în vecinătate mai multe depozite de deșeuri decât familia Brătianu podgorii, pe vremuri.

Vă prezentăm în continuare mai multe fotografii făcute la fața locului și câteva nemulțumiri culese de la cei care locuiesc în zonă.
- uneori, camionale cu gunoaie stau la coadă de noaptea, iar șoferii fac mizerie și gălăgie;
- asfaltul turnat de curând a cedat la marginea carosabilului - nu a fost proiectat pentru trafic greu; de altfel, nu există niciun semn de circulație care să impiedice maşinile de tonaj greu să intre;
- când bate vântul strada e plină de hârtii și mizerii din curtea plină de deșeuri;
- mirosul degajat de gunoaie în zonă este deseori insuportabil;
- camioanele imense întorc mereu într-un spațiu restrâns, punând în pericol gardurile și mașinile vecinilor;
- roțile camioanelor au săpat adevărate șanțuri în noroi pe care îl împrăștie pe întreg carosabilul;
- de nenumărate ori au spart capacul unui canal adânc - acum e deschis de luni de zile. Oricine poate cădea în acel canal - oameni sau animale - fiindcă cei de la primărie nu fac absolut nimic ca să-l astupe;
- de foarte multe ori se lucrează toată noaptea în curtea respectivă - se aud zgomote de motostivuitor și bubuit de fiare! În noaptea de duminică spre luni (când au fost mutate și apoi descărcate zecile de containere cu deșeuri din gara Florica - n.red), s-au auzit non-stop zgomote;
- de cele mai multe ori, lucrătorii care manipulează gunoaiele  se află în stare de ebrietate sau au sticle de bere în mână;
- de fiecare dată când localnicii le reproșează zgomotul, refuză să discute, spunând că patronul e plecat şi trebuie să ia legătura cu el, fiindcă ei nu au voie să dea niciun fel de relații.

# Conform șefului Gărzii de Mediu, una dintre firme a primit două amenzi a câte 100.000 lei pentru fiecare punct de lucru în parte

Prin ordin de prefect, în cursul zilei de luni a fost constituită o comisie de anchetă care să facă lumină în mega-scandalul deșeurilor de la Ștefănești. După cum v-am informat și în ediția online a Jurnalului de Argeș, Instituţia Prefectului s-a autosesizat în urma articolului și a pozelor publicate de noi privind munții de gunoaie descoperiți în zona Gării Florica din Ştefăneşti. Aşa că duminică, 18 februarie, subprefectul Gabriel Stoian şi şeful IPJ Argeş, Bogdan Berechet, s-au deplasat la faţa locului. Ce au găsit autoritățile la fața locului în cursul deplasării este de-a dreptul îngrijorător. În zonă se derula o intensă activitate periculoasă pentru sănătate şi un posibil focar de infecţie, vulnerabil la un incendiu izbucnit ad-hoc. Subprefectul Gabriel Stoian ne-a declarat că a văzut în containerele staționate chiar în fața Gării Florica baloți de vată de sticlă, care, după cum se știe, reprezintă un material folosit în construcții ca termoizolant și este extrem de nociv pentru sănătate.
De asemenea, multitudinea firmelor care prestează activitate prolifică în zonă pe depozitarea și prelucrarea deșeurilor ridică mari semne de întrebare în legătură cu existența unei economii la negru. Tocmai de aceea, comisia constituită la nivelul Prefecturii Argeș are rolul de a extinde cercetările și include reprezentanți ai Agenției de Mediu, ai Gărzii de Mediu, IPJ, ITM, Finanțele Publice și Primăria Ștefănești. În urma cercetărilor, comisia va întocmi un raport în funcție de care se vor lua măsurile legale. Deja una dintre firme a primit două amenzi în valoare de câte 100.000 lei fiecare, după cum ne-a confirmat Alexandru Vâjan, comisarul șef al Gărzii de Mediu Argeș.

*** *** ***

Amenzi de 200.000 lei la firma cu deşeurile de la Ştefăneşti. Ce nereguli a găsit Garda de Mediu

4 subprefect01Garda de Mediu Argeș s-a autosesizat, în urma semnalelor trase de Jurnal de Argeş în ediţia sa online, privind situaţia îngrijorătoare a deşeurilor depozitate direct pe pământ din zona Gării Florica din Ştefăneşti.
Iar după ce au controlat cele două puncte de lucru din Ștefănești ale firmei ce depozita deșeurile în condiții total improprii (SC CXA Eco Plast Clear SRL), comisarii Gărzii de Mediu Argeș au găsit numeroase nereguli.
Cea mai mare neregulă e aceea că tone întregi de deșeuri erau depozitate direct pe pământ și nu pe o platformă betonată, așa cum prevede legea, și drept urmare în zonă era o mizerie de nedescris. O altă problemă: deșeurile erau amestecate, deși acestea trebuia depozitate selectiv pe categorii, în spații delimitate pentru fiecare tip de deșeu. La Ștefănești erau depozitate sute de tone de deșeuri, deși firma avea aprobare pentru o cantitate mult mai mică. Oficialii Gărzii de Mediu Argeș au descoperit și că cei de la CXA Eco Plast Clear depozitau și deșeuri (ambalaje amestecate) pentru care nu aveau autorizație de la Agenția pentru Protecția Mediului Argeș.
În afară de amenzile în cuantum de 200.000 lei date firmei, comisarii au stabilit și zece măsuri pentru cele două puncte de lucru, măsuri ce trebuie luate până pe 20 aprilie a.c. În caz contrar, autorizația de mediu a firmei va fi suspendată. Iată cele mai importante măsuri: se interzice stocarea temporară direct pe sol sau în afara suprafețelor menționate în autorizația de mediu, pentru toate tipurile de deșeuri; se interzice colectarea de deșeuri ce nu sunt prevăzute în autorizația de mediu; stocarea deșeurilor existente pe amplasament se va face numai în saci mari sau pe platforma betonată.

 

Criza transportului public de călători de la Ștefănești către Pitești, ce afectează mulți angajați și elevi ce fac naveta, face și victime colaterale. Și asta pentru că incompetența și superficialitatea cu care este condusă Primăria Ștefănești se răsfrânge și asupra unei părți a transportului public de călători. De ce? Pentru că niciuna dintre cursele de microbuze și autobuze ce tranzitează orașul Ștefănești nu poate opri în oraș. Așa cum reiese dintr-un răspuns transmis Jurnalului de Argeș de către Direcția Tehnică din CJ, (Biroul Autoritatea Județeană de Transport), nu mai puțin de 171 de curse pe zi, deservite de 25 de microbuze, tranzitează orașul Ștefănești în drumul lor spre și dinspre Pitești. Și niciuna dintre aceste curse nu poate opri în Ștefănești, ca urmare a lipsei acordului Consiliului Local Ștefănești. Ceea ce este anormal și aberant. Pentru că acele curse, ce deservesc în mare parte zona din jurul orașului Topoloveni, nu au nicio legătură cu haosul de la Ștefănești. Și atunci de ce să fie afectați pe nedrept atâția oameni, atât din Pitești cât și din Ștefănești, care ar putea circula zilnic, cu aceste 171 de curse?
7 jenica02Acum se văd practic „roadele” activității, de toată jalea, a primăriței Jenica Dumitru, cea pe care PSD Argeș nu a avut nicio jenă să o impună candidat la Primăria Ștefănești, la alegerile din 2016, deși aceasta venise în partid cu doar câteva luni înainte de alegeri, după ce mai schimbase două partide, PPDD și UNPR, „bineînțeles” nu de dragul funcțiilor și avantajelor. Cum naiba să pui tu, PSD Argeș, primar la Ștefănești o asemenea traseistă politică, ce nu s-a remarcat niciodată prin nici o realizare, cât de mică!? Și asta în condițiile în care PSD Argeș nu ducea lipsă în 2016 de oameni bine pregătiți.
Revenind la haosul cu transportul public de călători dintre Ștefănești și Pitești, am dorit să luăm un punct de vedere și de la primărița Jenica Dumitru, însă aceasta nu a răspuns nici la apelurile noastre și nici la SMS. O dovadă (a câta, oare?) că primărița Jenica Dumitru e doar în slujba Facebook-ului, pe care l-a invadat cu postări puerile, în niciun caz a cetățenilor care au votat-o și care acum regretă amarnic voturile date.

# Consiliul Local Pitești a avizat în 2012 și 58 hectare de pădure aparținând altor localități # APM Argeș susține că Primăria Pitești nu a explicat motivul ciuntirii cu 58 hectare a suprafeței ariei protejate # Primăria Pitești, prin secretarul Cătălin Călugăru, susține că a transmis clarificările cerute de Mediu: „S-a început proiectul așa, cu un avânt... și suprafața aceea nu era doar a Piteștiului”

Au trecut aproape opt ani de la inițierea proiectului rezervației naturale Pădurea Trivale și un an de când Agenția de Mediu a cerut Primăriei Pitești să clarifice neconcordanțele din documentație, mai exact dispariția a circa 58 ha din suprafața propusă spre a deveni arie protejată. APM Argeș susține că municipalitatea nu s-a obosit să ofere un răspuns. Deși soarta ariei protejate Pădurea Trivale depindea strict de Primăria Pitești. De cealaltă parte, secretarul Primăriei Pitești, Cătălin Călugăru, susține că suprafața propusă și avizată de Consiliul Local Pitești în 2012, respectiv 432,3363 ha, nu se află doar pe teritoriul Piteștiului, ci aparține și altor localități.

Elaborat în martie 2010, de către Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Piteşti, proiectul a fost supus dezbaterii publice de trei ori până acum și s-a întors de mai multe ori înapoi, la instituțiile din Argeş, pentru diferite completări. Cert este că s-a împlinit un an de când acest proiect zace în sertarele Ministerului Mediului pentru că Primăria Pitești nu a reușit să explice de ce a fost ciuntită suprafața propusă inițial spre a deveni arie protejată. Actualizarea documentaţiei pentru proiectul ariei protejată în Pădurea Trivale a fost solicitată, prin intermediul APM Pitești, pe 13 februarie anul trecut. Se cerea un nou aviz al Academiei Române și o nouă hotărâre a Consiliului Local Pitești care să cuprindă suprafața exactă ce urmează să devină arie naturală protejată și situaţia juridică a terenului, precum și o clarificare a diferenței de 58 de hectare rezultată din două documente ale Primăriei Piteşti, emise la un interval de patru ani distanţă unul de celălalt. De atunci, a trecut un an și Agenția de Mediu nu a primit un răspuns din partea autorităților locale. Ba mai mult, Primăria Pitești a pus în cârca Direcției Silvice Argeș clarificarea „dispariţiei” misterioase a celor 58 ha, motivând că DS Argeș nu a transmis informaţiile necesare privind situaţia juridică a suprafeţei și din această cauză nu s-a elaborat un răspuns oficial. La rândul său, Direcția Silvică preciza că cele 57,9705 ha dispărute ar fi, de fapt, transferurile ilegale de pădure efectuate în perioada 2007-2008, a căror anulare a fost cerută de Prefectura Argeş în instanță, în anul 2009.

Agenția de Mediu: „Nu se poate construi un parc de distracții în Pădurea Trivale. Nu poate fi schimbată categoria de folosință a terenurilor”

Deși a trecut deja un an și Primăria Pitești nu a oferit un răspuns oficial, nici Agenția de Mediu nu a mai făcut o revenire la adresa transmisă în februarie anul trecut. De curând, APM Argeș a fost informată telefonic că Ministerul Mediului a preluat și va continua demersurile pentru declararea Pădurii Trivale drept arie protejată. „A trecut un an de când am transmis solicitarea și Primăria Pitești nu a răspuns. Până la urmă, Ministerul Mediului declară aria protejată, nu noi. Noi nu facem altceva decât să asigurăm secretariatul unui grup de lucru constituit din reprezentanți ai mai multor instituții”, ne-a declarat Marius Dumitru, angajat al APM Argeș, în cadrul Biroului Arii Protejate. Având în vedere zvonurile din ultima perioadă, ne-am interesat și dacă se poate construi un parc de distracții în Pădurea Trivale. „Nici teoretic, nici prectic nu se poate construi un parc de distracții în Pădurea Trivale. Au fost instituite, încă din 2010, măsuri minime de conservare și, printre altele, nu poate fi schimbată categoria de folosință a terenurilor. Adică dacă e pădure, rămâne pădure. Nu se pot face construcții pe aceste suprafețe. Aceste măsuri minime de conservare se regăsesc și pe site-ul nostru, la Biodiversitate”, ne-a mai spus Marius Dumitru.
Ne-am interesat și dacă au existat în ultima perioadă solicitări de construire a unor obiective pe suprafețele forestiere din Trivale. „Nu am avut în ultima perioadă solicitări de acest gen. Nu mai stă nimeni să facă o astfel de documentație, că știe de la bun început că va fi respinsă”, a declarat, pentru Jurnal de Argeș, Cristiana Surdu, directoarea Agenției pentru Protecția Mediului Argeş.

Cătălin Călugăru, secretarul Piteștiului: „Diferența aceea de 58 ha era a altor UAT-uri”

Secretarul Primăriei Pitești, Cătălin Călugăru, susține că municipalitatea a transmis Ministerului Mediului clarificările cerute, în două rânduri, în vara și apoi în toamna anului trecut. După care oficialii de la Mediu ar fi stopat brusc corespondența cu Primăria Pitești. „Certitudinea e că le-am răspuns celor de la Mediu de vreo două ori, spunând matematic care sunt problemele. Diferența aceea de 58 ha era a altor UAT-uri, că nu toată aria aparținea municipiului Pitești. Adică noi dădusem hotărârea, dar nu toată era a noastră. Acum mulți ani, s-a început proiectul așa, cu un avânt... și suprafața aceea nu era doar a Piteștiului, adică trebuia să mai dea și alte UAT-uri o hotărâre, să fie de acord cu aria protejată și cred că era vorba de UAT Moșoaia. Iar între timp a apărut și Legea 165/2013 privind retrocedările. S-a făcut rezervă și, teoretic, dacă se punea în aplicare totul, însemna ca o parte din rezervă, pe care ar trebui să o retrocedez omului, o băgam și în aria protejată. Adică îi făceam un bine de îl omoram! Îi dădeam pădure înapoi și doar se uita la ea, pentru că omul ăla nu poate să exploateze pădurea și are dreptul la niște despăgubiri anuale. Ori asta înseamnă împovărare pe stat și nu cred că se grăbește nici statul să înceapă să mai dea despăgubiri pe retrocedări în arie protejată. Dacă se continuă demersul pe suprafața care mai rămâne, nu pot să vă dau eu un răspuns. Dar discuțiile pe linia asta se purtau: că una e din 2011, când au început demersurile și dacă nu s-a pus în aplicare mai repede hotărârea de guvern și alta e acum, când același Ocol Silvic Pitești ne-a spus că asta e parte din rezerva de fond funciar pe păduri. Din punctul meu de vedere, am fost foarte explicit și cu cei de la Mediu, doar că trebuie să fie o altă inițiativă comună, dar de la toate UAT-urile și cineva trebuie să își asume răspunderea. Ițele sunt mai încurcate, într-adevăr e o chestie între mai multe instituții. Bănuiesc că la nivel înalt se pot descurca aceste ițe”, ne-a precizat secretarul Piteștiului. Pe care l-am abordat și pe tema zvonurilor potrivit cărora se dorește construirea unui parc de distracții în Pădurea Trivale. „N-am auzit de parc de distracții. A fost o intenție așa, că am putea face unul ca la Râșnov, dar n-a zis nimeni că îl așează printre copaci. De Dino Park, da, a fost o discuție, dar ne-am interesat și e vorba de o investiție privată, pe pădure privată”, ne-a mai declarat Cătălin Călugăru.

 

Miercuri, 21 Februarie 2018 21:58

Investiţii importante în comuna Bogaţi

Scris de

Primarul Ion Gârleanu (foto) de la Bogați este pregătit pentru investiții importante în localitatea pe care o conduce. Se are așadar în vedere continuarea proiectelor începute, și anume la rețeaua de canalizare, unde în curând se va semna contractul și continuarea lucrărilor la podul din localitate. De asemenea, autoritățile locale au de depus un proiect la Ministerul Dezvoltării privind asfaltarea tuturor ulițelor din comună.
„Este un proiect mare pe care îl avem în vedere, dar care nu este aprobat ci doar depus. Suntem în așteptare. Ceea ce este cert, este că s-a aprobat finanțarea construirii unui cămin cultural. Avem speranța ca prin martie-aprilie să înceapă, iar prin toamnă să îl dăm în folosință. Este un obiectiv care se ridică spre 100 de miliarde. Printre proiectele pe care le avem în vedere este și cel depus la Ministerul Energiei privind gazele. Dacă aceste proiecte le vom începe, comuna va fi un șantier. De altfel, trebuie făcute anumite rectificări la drumul județean. Cu începerea lucrărilor de canalizare, drumul s-a deteriorat și trebuie reparat. Mai avem în vedere, pe fonduri europene, un proiect de un milion de euro privind modernizarea drumurilor agricole…”, a precizat primarul Ion Gârleanu. Același primar a vorbit și despre Centrul de Permanență din Bogați: „Centrul de permanență din comună asigură asistență medicală 24 de ore din 24. Am avut cazuri când, prin intervențiile prompte ale medicilor din centrul nostru de permanență, s-au salvat vieți. Prin înființarea acestui centru de permanență se vede pe fața cetățenilor un semn de mulțumire și recunoștință pentru că nu trebuie să meargă la Pitești pentru orice problemă medicală pe care ei o au”.

Primarul Emilian Ciolan (foto) de la Dârmănești a reușit de-a lungul mai multor ani să atragă importanți investitori în localitatea pe care o păstorește, activitate care continuă și în prezent. Așa se face că în curând în zona Valea Nandrii se va ridica o fabrică de componente pentru Arctic Găești, iar fabricile deja existente aici, Sealynx și MPO se extind aflându-se deja în campanie de angajări.

„Toate sunt întreprinderi serioase, unde localnicii își pot găsi un loc de muncă stabil și destul de bine plătit”, a spus edilul-șef. În altă ordine de idei, trebuie menționat că există pe lista investițiilor pentru anul viitor a Consiliului Județean, drumul din Valea Nandrii, în lungime de 5 km, care face legătura cu localitatea Coșești. Acesta ar urma să fie modernizat în scurt timp. În anul 2017 administrația locală a reușit să continue campania de asfaltare cu Drumul lui Chiș, modernizarea școlii de la Valea Nandrii, amenajarea de ziduri de recompartimentare, conform normelor ISU, pentru școala de la Piscani, instalarea unui sistem ultraperformant de deferizare și demanganizare la sistemul de alimentare cu apă de la Valea Nandrii. De asemenea, echipa condusă de primarul Emilian Ciolan a depus solicitări pentru obținerea fondurilor guvernamentale pentru achiziționarea unor stații asemănătoare și pentru satele Negreni, Piscani și Dârmănești, pentru ca și locuitorii de aici să beneficieze de apă la aceiași parametri. Concomitent, s-a depus un proiect și pentru realizarea sistemului de canalizare la Piscani. Nu în ultimul rând, trebuie să amintim că s-a solicitat suma necesară și pentru realizarea Planului de Urbanism General, fără de care nu se pote face investiții majore în localitate.

Aleşii câmpulungenilor au aprobat săptămâna trecută proiectul de buget local pe 2018, dar şi o listă de investiţii aproape identică celei de anul trecut. Primarul Liviu Ţâroiu are câteva obiective interesante pentru acest an, de mare atractivitate pentru câmpulungeni fiind, printre altele, reabilitarea Pieţei Primăriei, lucrare pentru care s-au alocat aproape trei milioane de lei.
Cu venituri totale estimate la 78.671.890 lei, bugetul include veniturile proprii în valoare de 27.784.000 lei. În condiţiile în care ar dispune doar de acestea, Câmpulungul ar avea bani doar pentru salariile din sistemul bugetar administrativ -  16.959.800 lei - şi pentru acoperirea cheltuielilor cu bunuri şi servicii - 12.757.000 lei. Însă veniturilor proprii le sunt adăugate şi alte alocaţii bugetare, inclusiv cele din PNDL, dar şi excedentul anilor anteriori, ajuns acum la 26.865.000 lei. Practic, această ultimă valoare asigură finanţarea tuturor investiţiilor propuse spre realizare în acest an.  

 

Haos şi atmosferă incendiară vinerea trecută, la Casa de Cultură a Primăriei Ştefăneşti, la ora când fusese anunţată şedinţa de Consiliu Local în care trebuia dezbătut bugetul orașului, pe anul 2018. Probleme numeroase, posibilităţi de rezolvare egale cu zero. Asta au primit oamenii veniţi să vadă, cu mic cu mare, cum are de gând administraţia să gestioneze banul public în acest an, după ce, de doi ani consecutiv, peste 164 miliarde lei vechi au rămas neconsumate. Și, bomba bombelor, în 2018, banii alocați pentru investiții sunt, în cea mai mare parte, cei rămași necheltuiți la finalul anilor 2016 și 2017! Adică, din totalul veniturilor propuse pentru a fi cheltuite de autorități, respectiv 31.801,32 mii lei, 14.455,00 mii lei reprezintă banii rămași necheltuiți de conducerea Primăriei Ștefănești, lucru de altfel imputat primăriței Jenica Dumitru atât de către consilieri și funcționari din aparatul propriu, cât și de cetățeni, în cadrul agitatei ședințe de consiliu din 16 februarie. Și mai interesant este că din suma totală pusă la bătaie, cei mai mulți bani se duc pe cheltuielile de funcționare, respectiv cheltuieli de personal, adică administrație, protecție civilă, cadre medicale, cultură, asistenți personali, ADP, cheltuieli cu personalul din învățământ, indemnizații ale persoanelor cu handicap și alte ajutoare de natură socială. În rest, la capitolul Dezvoltare, este vorba despre sume alocate unor achiziții și lucrări de infrastructură controversate, dar și proiectării sau studiilor de fezabilitate.

Inspectorii Curții de Conturi au verificat activitatea firmei Apă Servutil Stîlpeni Mihăești, cea care furnizează apa în comunele Stîlpeni și Mihăești. Iar cea mai mare problemă descoperită legat de activitatea din 2016 a fost aceea că ”nu au fost stabilite, evidențiate, urmărite la încasare şi raportate, în totalitate, veniturile cuvenite societății din apa potabilă extrasă din subteran, achitată și distribuită în comunele Stîlpeni și Mihăiești. Astfel, nu a fost facturată și încasată cantitatea totală de 338.869 m.c. ( 909.428 mc – 570.559 mc), care evaluată la prețurile stabilite prin hotărârile celor două consilii locale, asociați ai societății, reprezintă suma de 1.023.095 lei”.

# Oamenii au cerut demisia vicelui Mihalcea și alegeri anticipate

Cum era de așteptat, dezbaterea de luni seara, de la Ştefănești, pe marginea bugetului pentru anul în curs, a fost una cu scântei. Un puhoi de lume le-a sărit edililor în cap (cât pe ce s-o facă la propriu) pentru cea mai acută criză a orașului, transportul public, și pentru alte zeci de probleme, de la câinii maidanezi, la iluminatul incert şi străzile pline de noroi sau inundate la fiecare ploaie, la asfaltările orientate în zone alese pe criterii de rudenie sau banii rămaşi necheltuiţi în condiţiile unor nevoi stringente, lăsate tot nerezolvate. Una peste alta, oamenii au cerut capul vicelui Ion Mihalcea, căruia i s-au reproșat mai toate nerealizările comunei, ridicate - oficial, la rang de oraş. Nici primăriţa Jenica Dumitru n-a scăpat de furia mulţimii, cum n-au scăpat nici consilierii locali veniţi ca spectatori în tribunele circului din Casa de Cultură Ştefăneşti. Una peste alta, oamenii au cerut inclusiv demisii și alegeri anticipate.

3 stefanesti02Minţiţi de câteva zile că problema transportului public e ca şi rezolvată, localnicii care fac naveta la Piteşti, puşi luni să se descurce fără autobuze și forţaţi să-şi trimită copiii, pe jos, la şcolile din municipiul reşedinţă de judeţ, au cerut socoteală primarului şi viceprimarului pentru criza la care aceștia au recunoscut, în sfârşit, că nu au rezolvare.
„În 2015 am fost avertizaţi că o să rămânem fără transport. În 2016, am fost avertizați iar. UE spune că transportul între localiăţi se poate face în cadrul unei zone metropolitane. Piteştiul a accesat un proiect pe fonduri europene de 60 milioane de euro prin care să se cumpere autobuze electrice, astfel încât prin aprobarea Primăriei Piteşti, Bradu şi Albota să se constituie această zonă metropolitană. De ce n-am fost și noi de acord cu această zonă metropolitană?”,  l-a întrebat pe viceprimar Florin Păun, președintele clubului sportiv din Ștefănești.

„Stă în puterea noastră să-l dăm jos”

Vorbitorul a făcut referire la nepotismul practicat de viceprimar în administrația locală. „Aţi dat cu pumnul în masă şi aţi zis: «Nu sunt de acord cu zona metropolitană (...).»  Nu  vreau să dau nume, dar cel care conduce Consiliul Local, conduce tot ce înseamnă decizii şi proiecte”, a mai spus Păun Florin. A fost doar una dintre intervențiile care s-au lăsat cu huiduieli la adresa vicelui. Sala a strigat de mai multe ori „Demisia!” iar oamenii au cerut alegeri anticipate.
„Stă în puterea noastră să-l dăm jos”, „Lumea asta nu vă huiduie degeaba. Plecaţi din primărie!”, s-a mai auzit în sală. Vicele Ion Mihalcea a replicat că cei care sar la gâtul lui au fost „instruiţi, în ultimele zile, să mintă”, cu aluzie la primăriță, și că acuzațiile ce i se aduc nu sunt fondate.

„Doi consilieri sunt ilegal plătiți”

Referiri s-au făcut însă nu doar la viceprimar, ci și la primărița Jenica Dumitru, precum și la întreg Consiliul Local pe care oamenii îl consideră ca fiind în ilegalitate.
„Legea spune că numărul de consilieri locali se stabileşte în funcţie de numărul de locuitori. Noi ar fi trebuit să avem 15 consilieri locali, dar avem 17. Altfel spus, doi consilieri sunt ilegal plătiți din banii noștri. Deci suntem furaţi. Nici rapoartele de activitate nu le-au făcut”, li s-a reproșat aleșilor locali.

„Asfaltările şi gazele, pe strada viceprimarului”

Nici preoții veniți în sală n-au putut scoate dracii din spiritele încinse până în pragul bătăii și au fost trimiși de oameni, înapoi, la biserică. Circ a fost și la prezentarea celorlalte puncte din buget, taxate sistematic de mulțime.
„Anul ăsta, colectarea apelor  «fluviale» (ca să-l citez pe viceprimar), se va face doar la fiica dlui vice, iar asfaltare şi gazele, tot pe strada viceprimarului!”, a mai spus o altă voce din mulţime. Gunoaie peste tot, câini fără stăpân, iluminat nocturn mai mult inexistent şi alocări absurde. Cam asta li s-a reproşat edililor de la Ştefăneşti, ultima referire făcând trimitere la o prevedere bugetară de 5 miliarde de lei vechi pentru o nacelă.
N-au lipsit nici reproşurile referitoare la ignorarea educaţiei.
„Sunt mama unui copil de excepţie. Am adus o sacoşă de diplome la română şi matematică, la concursuri judeţene şi naţionale, nu la olimpiade pe şcoală. Toate oraşele îi premiază elevii de excepţie, numai aici, nu. Nu sunt sute de mii de elevi în oraş, ca să nu putem să-i premiem”, a mai spus o femeie.
Soluția la problema ridicată de femeie a fost simplă: „S-o aplaudăm pe mămica celui mai eminent copil din Ștefăneşti”. O pată de culoare a reprezentat-o și consiliera personală și de imagine a primăriței, inconfundabila Lavinia Năstase, care a împărțit bomboane franțuzești ziariștilor, doar, doar și-or mai îndulci tonul la adresa șefei sale.

Pagina 1 din 209