# Alexandru Missirliu, unul dintre moștenitori, spune că a fost atenționat să nu comenteze nimic despre încheierea tranzacției

Multe semne de întrebare legate de graba cu care, la nivel central, s-a optat, în cele din urmă, pentru achiziționarea, de către Ministerul Culturii, prin exercitarea dreptului de preemţiune, a Vilei Florica și de încheirea propriu-zisă a tranzacției, consumată luni 13 noiembrie. Asta, în contextul în care, joia trecută, președintele Klaus Iohannis a atacat, la Curtea Constituțională, legea prin care CJ Argeș ar fi preferat să fie cumpărat imobilul de către Minister (în defavoarea variantei de exercitare a dreptului de preemțiune). Ne-a atras atenția nu doar faptul că Ministerul n-a mai așteptat decizia CCR, ci și atititudinea deosebit de „discretă” a unora dintre moștenitori, care, până mai ieri, s-au arătat deschiși la discuțiile pe marginea subiectului.

La sfârșitul săptămânii trecute, preșesedintele Consiliului Județean Argeș și-a exprimat indignarea față de demersul șefului statului de a sesiza Curtea Constituțională cu privire la respectiva lege. Dan Manu a explicat atunci de ce este preferabilă achiziționarea Vilei Florica prin lege și nu prin exercitarea dreptului de preemțiune de către Ministerul Culturii: pentru că actul normativ pe care șeful statului îl consideră neconstituțional prevede, printre altele, și darea în administrare a imobilului către CJ Argeș. În schimb, arăta șeful CJ, cumpărarea conacului de căre Ministerul Culturii prin exercitarea dreptului de preemțiune ar pune sub semnul incertitudinii tocmai darea în administrare către CJ Argeş a clădirii.
Surprinzător este că nu s-a mai așteptat o decizie a  Curții Constituționale, care să spună dacă legea este constituțională, așa cum susţin iniţiatorii sau nu, cum spune preşedintele. Luni, președintele Dan Manu anunța că „pasul istoric privind achiziționarea Ansamblului conacului Brătianu - Florica („Vila Florica”), situat în localitatea Ștefănești, județul Argeș a fost făcut. Astăzi, 13.11.2017, momentul atât de mult așteptat privind achiziționarea acestui bun de patrimoniu național s-a realizat. Conacul Brătianu - Vila Florica a fost preluat de Statul român, prin Ministerul Culturii, odatā cu semnarea contractului de vânzare - cumpărare între minister și proprietari”.
Spunem surprinzător pentru că, timp de trei ani, Ministerul Culturii a tot amânat să-și exercite dreptul de preemțiune pe care l-a avut asupra Vilei Florica și, brusc, în momentul unei sesizări de neconstituționalitatea a legii privind achizionarea conacului, tranzacția între Minister și moștenitori este încheiată chiar prin amânata exercitare a respectivului drept, ceea ce duce cu gândul la ipoteza foarte probabilă a temerilor legate de o decizie a CCR care ar putea stabili neconstituționalitatea legii și, de aici, un scandal pe marginea intereselor legate de acest imobil. Să nu uităm că șeful satului invocase, la sesizarea de neconstituționalitate a legii, faptul că respectivul act normativ reglementează un caz particular şi nu unul general, precum și încălcarea principiul separaţiei puterilor în stat, prin imixtiunea Parlamentului în competenţele Guvernului, în condiţiile în care Ministerul Culturii avea deja o procedură privind achiziţia monumentelor istorice, dar şi argumentul potrivit căruia legea ar restrânge dreptul de proprietate al proprietarului actual al bunului, prin obligaţia acestuia de a-l vinde Ministerului Culturii.

Alexandru Missirliu: „Mi s-a atras atenția să nu comentez”

3 MissirliuÎn plus,  Alexandru  Missirliu, unul dintre proprietarii, până luni, ai imobilului, nu a putut să comenteze tranzacția.
„Niciun fel de comentarii. Îmi pare rău, nu pot să fac niciun fel de comentarii. Nici să vă confirm, nici să vă infirm. Nimic, nimic! Mi s-a atras atenția și am fost rugat să nu comentez, pentru că sunt multe informații pe surse, în general false...”, a declarat, pentru Jurnal de  Argeș, Alexandru Missirliu.

Nicolae Brânzea: „Sunt mulțumit. (...) Cumpărarea s-a făcut la prețul de 1,82 milioane euro”

3 branzeaVânzarea cumpărarea Vilei Florica la prețul stabilit încă de luna trecută, la negocieri, a fost însă confirmată de un alt proprietar din rândul moștenitorilor,  preotul Nicolae Brânzea.
„Da, așa este. Sunt mulțumit de felul în care s-au manifestat și s-au implicat părțile, mai ales ministrul Culturii. Cumpărarea s-a făcut prin exercitarea dreptului de preemțiune de către Ministerul Culturii, la prețul de 1,82 milioane de euro, din care 45 de mii de euro au fost lăsați de noi, moștenitorii, pentru acordarea unor burse elevilor eminenți, însă cu posibilități materiale reduse”, a declarat, marți, pentru Jurnal de Argeș, Nicolae Brânzea.

Publicat în Administratie

Vicepreședintele ALDE Andrei Gerea a criticat săptămâna trecută gestul președintelui Klaus Iohannis de a ataca la Curtea Constituțională legea prin care statul este obligat să cumpere Domeniul Florica, pentru a rămâne în administrarea autorităților.

„Domnul Iohannis, ajuns președinte al României din postura de președinte al PNL, susținut și acum de PNL, a atacat o lege prin care se salvează un bun de patrimoniu național în contextul aniversării centenarului de la Marea Unire. Și poate cel mai puternic simbol a ceea ce a înseamnat familia Brătienilor, cu rol determinant în realizarea Marii Uniri și a României moderne, și istoria liberală.
 Dl. Iohannis, se vede treaba, nu știe și nu dă doi bani pe istoria adevăratului PNL! Tot așa cum nici cei din PDL care au pus mâna pe acest partid nu dau doi bani pe istoria adevăratului PNL. Este o dovadă clară că cei care au pus mâna pe PNL au făcut-o nu de dragul istoriei, ci pentru a avea o etichetă, iar dl Iohannis face parte dintre ei”, a declarat Andrei Gerea.
Vicepreședintele ALDE a mai subliniat că, din fericire, indiferent ce decizie va emite Curtea Constituțională, Domeniul Florica va fi achiziționat de stat prin ministerul Culturii care, între timp, cu acceptul guvernului PSD-ALDE, și-a anunțat exercitarea dreptului de preemțiune și a și ajuns la un acord cu moștenitorii de drept. Ministerul și moștenitorii au căzut de acord că luna aceasta urmează să se încheie și achiziționarea, contra sumei de 1.8 milioane de euro.

Publicat în Politic

După cumpărarea Vilei Florica de către Ministerul Culturii și darea imobilului în administrare Consiliului Județean Argeș, prin contract de comodat, șeful CJ Dan Manu a afirmat că „pe termen scurt, la Vila Florica rămâne Centrul de Cultură Brătianu, cu salariații care sunt acolo”.

Întrebat ce activități va desfășura Centrul de Cultură Brătianu în următoarea perioadă, având în vedere faptul că instituția de cultură aflată în subordinea CJ Argeș nu s-a remarcat cu nimic în ultimul timp, Dan Manu a declarat: „Urmează proiecția bugetară pe 2018, de comun acord cu Direcția de Buget, să vedem ce sumă putem investi în Vila Florica, ce elemente sunt. Ca să ai activități, trebuie să ai și proiecția bugetară. Ca să ai proiecția bugetară, trebuie să gândești: e în administrarea mea, pot să investesc? Până acum am fost pe cracă... Atâta timp cât nu ești cu o speranță de azi pe mâine că rămâi în administrarea ei și că poți să investești și să faci o proiecție bugetară, nu ai cum!”.
„La Centrul de Cultură Brătianu e un interimat, dacă ne aducem aminte. Probabil că va exista și un concurs pentru ocuparea definitivă a acestui post, va exista și un proiect de management și așa mai departe”, a completat și vicepreședintele CJ Argeș, Simona Brătulescu.

Publicat în ACTUALITATE

După ce luni, Vila Florica a devenit bun de patrimoniu național, odată cu semnarea contractului de vânzare - cumpărare între Ministerul Culturii și proprietari, marți, 14 noiembrie, imobilul a intrat în administrarea CJ Argeș, în urma încheierii unui contract de comodat între Minister și Consiliul Județean.

Oficialii CJ Argeș susțin că indiferent de verdictul CCR privind constituționalitatea Legii privind achiziționarea Vilei Florica de către Ministerul Culturii, contestată de șeful statului român, Conacul Brătienilor a intrat deja în patrimoniul național prin exercitarea dreptului de preemțiune de către același minister. Numai că, spre deosebire de legea contestată la Curtea Constituțională, contractul de vânzare-cumpărare a imobilului nu stipulează faptul că acesta va fi administrat de către Consiliul Județean Argeș.
„,Indiferent de verdictul legii care este la Curtea Constituțională, nu se mai poate schimba faptul că începând de luni, de când s-a semnat contractul de vânzare-cumpărare, Vila Florica a intrat ca bun de patrimoniu național și cultural al statului român. Problema și diferența între comodat și legea care se află la Curtea Constituțională este că prin lege se statuează că administrarea va fi făcută de Consiliul Județean, în timp ce în acest moment avem un contract de închiriere. Prin lege, la articolul 3, era stipulat expres că Consiliul Județean Argeș va administra Vila Florica, în timp ce dreptul de preemțiune finalizat cu contractul de vânzare-cumpărare și cu comodatul nu dă certitudinea și garanția unei legi. Actualul guvern, prin Ministerul Culturii, a semnat alături de noi acest contract. În timp, Ministerul Culturii, în calitate de proprietar și reprezentant al statului, poate să spună: fraților, pe mine nu mă mai interesează să-l dau la Consiliul Județean și Consiliul să facă Centrul de Cultură Brătianu, acolo eu vreau să fac nu-știu-ce că e în subordinea mea, că eu sunt proprietar. Se poate întâmpla treaba aceasta și din aceste rațiuni noi am încurajat ca să fie o lege, pentru că legea nu-i tocmeală. Dacă legea spunea clar - și sperăm să fie analizată și să fie de actualitate că CJ va administra treaba aceasta - nu mai aveam niciun gând, nicio temere că în timp, un alt ministru, alte guverne care vor veni în Palatul Victoria vor lua o altă poziție legată de Vila Florica”, a declarat șeful CJ, Dan Manu.
„Dacă se aprobă și legea, cu atât mai bine. Certitudinea este că e bun al statului, prin Ministerul Culturii. Dar în acest moment, prin contractul de comodat suntem tot așa, la bunătatea, la finețea Ministerului Culturii, care ne-o dă nouă, Consiliului Județean. Perioada de comodat e până la apariția hotărârii de guvern, nimeni nu știe când, situația statistică spune că se face o reevaluare a tuturor obiectivelor de interes național”, a mai adăugat Dan Manu.
„Nouă, ca cetățeni ai județului ne-a fost frică tot timpul că totuși se va ajunge în situația în care, neapelând la dreptul acesta de preemțiune, va apărea un investitor strategic, nu știm, X, care va înstrăina această vilă, importantă pentru patrimoniul național, nu pentru județul Argeș. Legea și-a urmat cursul, pentru că ea vine din trecut, inițiativa parlamentară este din vechiul Parlament. La această oră, deși a fost aprobată cu majoritate excepțională, știți pașii următori. Dar exista și varianta aceasta prin care reprezentantul Guvernului, Ministerul Culturii, să își exercite dreptul de preemțiune pentru achiziționarea acestei vile. Deci nu este niciun fel de problemă. Poate fi declarată neconstituțională legea, dar la această oră Vila Florica e a Ministerului Culturii”, a afirmat vicepreședintele CJ Argeș, Ion Mânzână.

Publicat în ACTUALITATE

După ce, joi, președintele Iohannis a atacat la Curtea Constituțională legea care permitea achiziționarea de către Ministerul Culturii a Vilei Florica din Ștefănești, invocând că respectivul act normativ reglementează un caz particular şi nu unul general, precum și încălcarea principiul separaţiei puterilor în stat, prin imixtiunea Parlamentului în competenţele Guvernului, în condiţiile în care Ministerul Culturii are deja o procedură privind achiziţia monumentelor istorice, dar şi argumentul potrivit căruia legea ar restrânge dreptul de proprietate al proprietarului actual al bunului, prin obligaţia acestuia de a-l vinde Ministerului Culturii, preșesedintele Consiliului Județean Argeș, Dan Manu, s-a arătat, vineri, îngrijorat de soarta Centrului de Cultură Brătianu, înstituție din subordinea CJ, care funcționează în respectivul imobil.

"Consiliul Județean are contract de administrare până la 31 decembrie. Suntem în prag de sfârșit de an și suntem îngrijorați pentru că avem salariați acolo și trebuie să facem o proiecție bugetară pentru 2018. Suntem curioși care sunt consecințele și pe ce cale o putem apuca cu Centrul de Cultură Brătianu", a declarat Dan Manu, vineri, în conferința de presă a PSD Argeș.

Manu a explicat și de ce este preferabilă achiziționarea Vilei Florica prin Lege și nu prin exercitarea dreptului de preemțiune de către Ministerul Culturii: pentru că actul normativ pe care șeful statului îl consideră neconstituțional, prevede, printre altele, și darea în administrare a imobilului căre CJ Argeș. Cumpărarea conacului de căre Ministerul Culturii prin exercitarea dreptului de preemțiune pune sub semnul incertitudinii tocmai darea în administrare către CJ a clădirii.

Publicat în Actualitate

Preşedintele CJ Argeş, Dan Manu, se declară surprins de sesizarea trimisă de preşedintele României, Klaus Iohnnis, la CCR privind neconstituționalitatea Legii privind achiziționarea Vilei Florica de către Ministerul Culturii. De altfel, Consiliul Judeţean Argeş are în subordine Centrul de Cultură „Brătianu”, instituţie care funcţionează în conacul familiei Brătianu din Ştefăneşti.
“Vestea că președintele Klaus Iohannis a atacat la Curtea Constituțională Legea privind achiziționarea imobilului Ansamblul conacului Brătianu - Florica („Vila Florica”), situat în localitatea Ștefănești, județul Argeș, de către Ministerul Culturii și Identității Naționale m-a surprins, ca să nu zic m-a șocat.
Și asta, în primul rând pentru că, în textul contestației, dincolo de articolele din lege invocate, se vorbește despre imobilul Ansamblului conacului Brătianu - Florica („Vila Florica”) ca despre o simplă casă și nu se face deloc vorbire despre importanța istorică a acestui monument. Pentru Argeș, dar mai ales pentru România, aici este vorba de istoria țării noastre, de salvarea istoriei țării noastre. Aici, la Vila Florica, este locul unde s-au pus bazele normelor și legilor care au condus la formarea României moderne.
Legea privind achiziționarea imobilului Ansamblul conacului Brătianu - Florica („Vila Florica”) este o lege care a trecut prin cele două Camere ale Parlamentului și a fost votată în unanimitate, lucru ce îmi întărește încă o dată ideea că parlamentarii, din toată țara, și de toate culorile politice, au înțeles cât de important este acest ansamblu pentru România, pentru națiunea noastră. Nu trebuie uitat faptul că, în 2018 sărbătorim 100 de ani de la Mare Unire iar Marea Unirea este legată incontestabil de personalitățile regelui Ferdinand, reginei Maria și omului de stat Ionel Brătianu, de Vila Florica, de Ștefănești, de Argeș.
Sper că magistrații Curții Constituționale vor lua o decizia corectă, că vor înțelege cât de important este să salvăm acest monument pentru România, mai ales respectând articolul 1 al Constituției care spune că: «România este stat național, suveran, independent, unitar și indivizibil»”, a declarat președintele Consiliului Județean Argeș, Dan Manu.

Publicat în ACTUALITATE

Vicepreședintele ALDE Andrei Gerea critică gestul președintelui Klaus Iohannis de a ataca la Curtea Constituțională legea prin care statul este obligat să cumpere Domeniul Florica, pentru a rămâne în administrarea autorităților.
Iată ce a declarat Andrei Gerea: „Vă readuc aminte că această lege a fost adoptată în unanimitate în Camera Deputaților, for decizional. Adică inclusiv de parlamentarii USR și PNL, susținătorii domnului Iohannis. În mod surprinzător, nu l-am văzut pe Klaus Iohannis având aceleași porniri de constituționalitate în afacerea de 11 milioane de euro numită Cumințenia Pământului.
Sigur, Brâncuși și creația sa ar merita mult mai multă atenție în România, dar ceea ce a făcut guvernul Cioloș, cu acea strângere de fonduri din partea populației, mirosea a sistem CARITAS organizat chiar de stat.
Dl. Iohannis nu a făcut nimic atunci când "guvernul său" dădea ordonanțe peste ordonanțe, nici când nu se mai știa ce s-a întâmplat cu banii dați de cetățeni, nici cum s-a ajuns la suma de 11 milioane de euro. În schimb, dl Iohannis, ajuns președinte al României din postura de președinte al PNL, susținut și acum de PNL, a atacat o lege prin care se salvează un bun de patrimoniu național în contextul aniversării centenarului de la Marea Unire. Și poate cel mai puternic simbol a ceea ce a înseamnat familia Brătienilor, cu rol determinant în realizarea Marii Uniri și a României moderne, și istoria liberală.
Dl. Iohannis, se vede treaba, nu știe și nu dă doi bani pe istoria adevăratului PNL! Tot așa cum nici cei din PDL care au pus mâna pe acest partid nu dau doi bani pe istoria adevăratului PNL. Este o dovadă clară că cei care au pus mâna pe PNL au făcut-o nu de dragul istoriei, ci pentru a avea o etichetă, iar dl Iohannis face parte dintre ei”.
Vicepreședintele ALDE a mai subliniat că, din fericire, indiferent ce decizie va emite Curtea Constituțională, Domeniul Florica va fi achiziționat de stat prin ministerul Culturii care, între timp, cu acceptul guvernului PSD-ALDE, și-a anunțat exercitarea dreptului de preemțiune și a și ajuns la un acord cu moștenitorii de drept. Ministerul și moștenitorii au căzut de acord că luna aceasta urmează să se încheie și achiziționarea, contra sumei de 1.8 milioane de euro.

Publicat în Actualitate

Președintele României, Klaus Iohannis, se opune achiziționării Vilei Florica de către Ministerul Culturii și Identității Naționale.

Joi, 9 noiembrie a.c., șeful statului a trimis Curții Constituționale a României o sesizare de neconstituționalitate asupra Legii privind achiziționarea conacului familiei Brătianu, adoptată de Parlamentul României luna trecută.
Unul din argumentele invocate de Klaus Iohannis este acela că Legea privind achiziționarea Vilei Florica reglementează un caz particular, când de fapt ar trebui să reglementeze cazuri generale. Un alt argument invocat este încălcarea principiului separaţiei puterilor în stat, prin imixtiunea Parlamentului în competenţele Guvernului, deşi Ministerul Culturii are deja o procedură privind achiziţia monumentelor istorice.

„Domnului Valer DORNEANU
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
În temeiul dispozițiilor art. 146 lit. a) din Constituție și ale art. 15 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, formulez următoarea
SESIZARE DE NECONSTITUŢIONALITATE
asupra
Legii privind achiziționarea imobilului Ansamblul conacului Brătianu – Florica („Vila Florica”), situat în localitatea Ștefănești, județul Argeș, de către Ministerul Culturii și Identității Naționale
Legea supusă controlului de constituționalitate are ca obiect de reglementare achiziționarea de către Ministerul Culturii și Identității Naționale a Ansamblului conacului Brătianu – Florica („Vila Florica”), situat în localitatea Ștefănești, județul Argeș, în care funcționează Centrul de Cultură „Brătianu”, cu fonduri de la bugetul de stat. Ministerul este autorizat să realizeze procedura de achiziție, conform legislației în vigoare. Totodată, se prevede că Centrul de Cultură „Brătianu” își va continua activitatea în acest imobil, sub autoritatea Consiliului Județean Argeș.
Având în vedere obiectul de reglementare, precum și conținutul normativ, considerăm că Legea privind achiziționarea imobilului Ansamblul conacului Brătianu – Florica („Vila Florica”), situat în localitatea Ștefănești, județul Argeș, de către Ministerul Culturii și Identității Naționale contravine prevederilor art. 1 alin. (4) și (5), art. 4 alin. (2), art. 16 alin. (1), art. 44 și art. 61 alin. (1) din Constituție și, în consecință, este neconstituțională în ansamblul său pentru motivele prezentate mai jos.
Legea, ca act juridic al Parlamentului, reglementează relații sociale generale, fiind, prin esența și finalitatea ei constituțională, un act cu aplicabilitate generală. Or, în măsura în care domeniul de incidență al reglementării este determinat concret, dată fiind rațiunea in personam/ut singuli a reglementării, legea dobândește un caracter individual, fiind concepută nu pentru a fi aplicată unui număr nedeterminat de cazuri concrete, în funcție de încadrarea lor în ipoteza normei ci, de plano, într-un singur caz, prestabilit fără echivoc.
În acest sens este și jurisprudența Curții Constituționale (Decizia nr. 600/2005 cu privire la constituționalitatea Legii pentru reglementarea situației juridice a unor bunuri care au aparținut fostului suveran al României, Mihai I, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.060 din 26 noiembrie 2005; Decizia nr. 970/2007 referitoare la sesizarea asupra neconstituționalității Legii privind atribuirea unei locuințe generalului în retragere Marin Lungu, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 796 din 22 noiembrie 2007; Decizia nr. 574/2014 referitoare la admiterea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii nr. 216/2008 privind transmiterea cu titlu gratuit a unui pachet de 1.369.125 de acțiuni deținute de stat la Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” – S.A. Constanța, reprezentând 20% din capitalul social, către Consiliul Local al Municipiului Constanța, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 889 din 8 decembrie 2014).
Obligativitatea respectării caracterului normativ al legii a fost ridicată la nivel de principiu de către instanța constituțională prin Decizia nr. 600/2005. Astfel, chiar în absența unei prevederi prohibitive exprese, este de principiu că legea are, de regulă, caracter normativ, natura primară a reglementărilor pe care le conține fiind dificil de conciliat cu aplicarea acestora la un caz sau la cazuri individuale.
De asemenea, Curtea Constituțională a evidențiat dreptul incontestabil al legiuitorului de a reglementa anumite domenii particulare într-un mod diferit de cel utilizat în cadrul reglementării cu caracter general sau, altfel spus, de a deroga de la dreptul comun, însă, în ipoteza în care reglementarea specială, diferită de cea constitutivă de drept comun, are caracter individual, fiind adoptată intuitu personae sau vizând un bun privit ut singuli, „Ea încetează de a mai avea legitimitate, dobândind caracter discriminatoriu și, prin aceasta, neconstituțional. [...]” (Decizia Curții Constituționale nr. 600/2005).
Totodată, în ceea ce privește sfera interesului, ca element definitoriu al tipului de act de putere publică, în opinia Curții Constituționale „dacă scopul încheierii unui/unei contract/acord/convenții vizează interesul părților, scopul legiferării, în orice cadru constituțional, vizează un interes general al societății. Din această perspectivă, aprobarea unui/unei contract/convenții prin lege nu corespunde finalității constituționale a activității de legiferare ca activitate prin care se exercită puterea de stat, dat fiind că scopul contractului – act individual – vizează doar părțile și interesele determinate ale acestora, în timp ce legea – act cu aplicabilitate eminamente generală – vizează societatea în general, reglementarea unei sfere cât mai largi de raporturi juridice în cadrul și în interesul societății.” (Decizia Curții Constituționale nr. 494/2013 cu privire la admiterea obiecției de neconstituționalitate a Legii privind aprobarea Memorandumului de înțelegere încheiat între statul român și The Rompetrol Group N.V., semnat la București la 15 februarie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 819 din 21 decembrie 2013).
Nu în ultimul rând, analizând dispozițiile unei legi prin care se atribuia o locuință unei persoane determinate, Curtea a precizat faptul că prin lege nu se poate dispune într-un domeniu ce intră în competența de reglementare a organelor administrației publice, iar nu a Parlamentului, care nu legiferează cu privire la drepturi cu caracter individual (Decizia Curții Constituționale nr. 970/2007).
Or, scopul legii deduse controlului de constituționalitate nu vizează un interes general al societății, ci crearea premiselor încheierii unui contract cu titlu oneros între o entitate publică individualizată și o entitate nedeterminată în vederea achiziționării unui bun imobil individual determinat (ale cărui date de identificare sunt prevăzute la art. 1 alin. (2) din lege). De vreme ce domeniul de incidență este determinat concret, dată fiind reglementarea intuitu personae/bun privit ut singuli, Legea privind achiziționarea imobilului Ansamblul conacului Brătianu – Florica („Vila Florica”), situat în localitatea Ștefănești, județul Argeș, de către Ministerul Culturii și Identității Naționale are caracter individual și încalcă astfel dispozițiile art. 4 alin. (2), art. 16 alin. (1) și ( 2) și art. 61 alin. (1) din Constituție.
Singura posibilitate de legiferare cu privire la un bun privit ut singuli este situația particulară a terenurilor ce fac obiectul exclusiv al proprietății publice a statului sau a unităților administrativ-teritoriale, ce pot fi transferate din domeniul public al statului în domeniul public al unităților administrativ-teritoriale prin legea organică de modificare a legii organice prin care terenul a fost declarat obiect exclusiv al proprietății publice. Astfel, instanța de contencios constituțional a stabilit că în această ipoteză nu își găsesc aplicabilitate considerentele reținute în jurisprudența Curții, potrivit cărora legile astfel adoptate ar fi neconstituționale întrucât ar avea caracter individual.
Prin urmare, „în situația de principiu enunțată Curtea reține că dispozițiile art. 1 alin. (4), art. 4 alin. (2) și art. 16 alin. (1) din Constituție nu sunt incidente.” (Decizia Curții Constituționale nr. 406/2016 referitoare la admiterea obiecției de neconstituționalitate a Legii privind transmiterea unui teren din domeniul public al statului și din administrarea Ministerului Transporturilor, aflat în concesiunea Companiei Naționale de Căi Ferate “C.F.R.” – S.A., în domeniul public al orașului Teiuș și în administrarea Consiliului Local al Orașului Teiuș, județul Alba, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 533 din 15 iulie 2016).
Or, legea supusă controlului de constituționalitate prevede faptul că un imobil ut singuli se achiziționează de către Ministerul Culturii și Identității Naționale, din fonduri de la bugetul de stat, de la un vânzător neprecizat în cuprinsul actului normativ. Întrucât din această lege nu rezultă faptul că bunul se află în proprietatea publică a statului sau a unei unități administrativ teritoriale sau ar fi obiect exclusiv al proprietății publice urmărindu-se transferul acestui drept de proprietate publică între titulari diferiți, legii supuse controlului de constituționalitate nu i se pot aplica argumentele Deciziei Curții Constituționale nr. 406/2016, mai sus citată. Așadar, legea supusă controlului de constituționalitate nu se înscrie în ipoteza permisă prin această decizie, deoarece dreptul de proprietate asupra bunului este un drept de proprietate privată, iar operațiunea juridică nu este un transfer al proprietății publice, ci o autorizare în vederea achiziționării.
În raport cu obiectul de reglementare, respectiv instituirea în sarcina Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale a obligației de a achiziționa un bun imobil monument istoric, legea contravine și principiului separației și echilibrului puterilor în stat, prevăzut la art. 1 alin. (4) din Constituție. În opinia noastră, această soluţie legislativă – ce poate echivala cu o imixtiune în competențele puterii executive, abilitată să acționeze în cadrul procedurii stabilite de Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, reprezentată în acest caz de Ministerul Culturii și Identității Naționale – nu îndeplineşte nici exigențele privitoare la stabilitatea, previzibilitatea și claritatea normelor juridice, izvorâte din dispozițiile art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală.
Dincolo de faptul că prin legea supusă controlului de constituționalitate se reglementează cu privire la achiziționarea unui bun imobil privit ut singuli, aceasta vizează și un bun încadrat în lista monumentelor istorice. Ansamblul conacului Brătianu –・Florica (Vila Florica”), situat în localitatea Ștefănești, județul Argeș, este încadrat în lista monumentelor istorice din județul Argeș, ca monument istoric clasa A, având codul AG-II-m-A-13805.01.
În ceea ce priveşte transmiterea dreptului de proprietate, monumentelor istorice li se aplică regimul juridic special prevăzut de Legea nr. 422/2001. Conform art. 4 alin. (1) din Legea nr. 422/2001, monumentele istorice fie aparțin domeniului public sau privat al statului, al județelor, orașelor sau comunelor, fie sunt proprietate privată a persoanelor fizice sau juridice. Printr-o formulă imperativă, alin. (3) al aceluiași articol prevede că monumentele istorice aparținând domeniului privat pot face obiectul circuitului civil în condițiile stabilite de această lege.
Tot printr-o normă imperativă, la alin. (4) al art. 4 din legea sus-citată se prevede că monumentele istorice aflate în proprietatea persoanelor fizice sau juridice de drept privat pot fi vândute numai în condițiile exercitării dreptului de preempțiune ale statului român, prin Ministerul Culturii, pentru monumentele istorice clasate în grupa A, sau prin serviciile publice deconcentrate ale acestuia, pentru monumentele istorice clasate în grupa B, ori al unităților administrativ-teritoriale, după caz, sub sancțiunea nulității absolute a vânzării.
Așadar, atunci când proprietarii, persoane fizice sau juridice de drept privat, intenționează să vândă monumente istorice, aceștia transmit serviciilor publice deconcentrate ale Ministerul Culturii înștiințarea privind intenția de vânzare, însoțită de documentația stabilită prin ordin al ministrului culturii. Serviciile publice deconcentrate ale Ministerul Culturii transmit ministerului înștiințarea, documentația și propunerea de răspuns, în termen de 5 zile lucrătoare de la primirea acestora. Termenul de exercitare a dreptului de preempțiune al statului este de maximum 25 de zile de la data înregistrării înștiințării, documentației și a propunerii de răspuns la Ministerul Culturii sau, după caz, la serviciile publice deconcentrate ale Ministerul Culturii. Titularii dreptului de preempțiune vor prevedea în bugetul propriu sumele necesare destinate exercitării dreptului de preempțiune, iar valoarea de achiziționare se negociază cu vânzătorul. În cazul în care ministerul sau serviciile publice deconcentrate ale acestuia nu își exercită dreptul de preempțiune în termenul legal, acest drept se transferă autorităților publice locale, care îl pot exercita în maximum 15 zile. Comunicările privind neexercitarea dreptului de preempțiune au termen de valabilitate pentru întregul an calendaristic în care au fost emise, inclusiv pentru situațiile în care monumentul istoric este vândut de mai multe ori.
Din analiza regimului juridic al transferului dreptului de proprietate asupra monumentelor istorice aflate în proprietatea privată a unei persoane juridice sau fizice rezultă că, în considerarea importanței bunului pentru societate, statul/unitatea administrativ-teritorială are un drept de preempțiune la achiziționarea respectivului bun.
Or, dreptul de preempțiune, ca drept potestativ patrimonial, este incompatibil cu instituirea unei exclusivități prin stabilirea unei obligații sau unui drept la achiziționarea bunului, întrucât în manifestarea de voință cu privire la exercitarea acestui drept titularii beneficiază de putere discreționară. Așadar, în calitate de autoritate publică centrală cu rol de punere în executare a legii, Ministerul Culturii și Identității Naționale nu numai că are pârghiile necesare în vederea achiziționării bunului prevăzut la art. 1 din legea criticată dar, în temeiul art. 4 din Legea nr. 422/2001, acesta este și obligat să se pronunțe în cadrul procedurii stabilite de această lege dacă înțelege sau nu să se prevaleze de exercitarea dreptului de preempțiune.
În acest context, referitor la legea dedusă controlului de constituționalitate, învederăm că la prima Cameră competentă (Senatul), Comisia pentru cultură și media a avizat negativ legea, motivat de faptul că procedura de exercitare a dreptului de preempțiune de către Ministerul Culturii și Identității Naționale este reglementată prin lege, iar la Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională, reprezentantul Ministerului Culturii și Identității Naționale, prezent la lucrările Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, în legătură cu oportunitatea reglementării a precizat faptul că ministerul nu susține adoptarea inițiativei legislative.
Mai mult, din interpretarea sistematică a dispozițiilor art. 4 din Legea nr. 422/2001 rezultă și necesitatea stabilirii formei de proprietate în care ar urma să intre bunul după achiziționare. Or, legea criticată nu precizează în mod explicit care va fi regimul juridic aplicabil imobilului întrucât, nemaifiind în proprietatea privată a unei persoane fizice, monumentul istoric în cauză poate aparține fie domeniului public, fie celui privat al statului.
O asemenea clarificare era imperios necesară, mai ales din perspectiva instituirii dreptului de administrare. Imprecizia legii afectează și din această perspectivă principiul stabilit de art. 1 alin. (5) al Constituției.
Pentru toate aceste argumente, legea dedusă controlului de constituționalitate contravine principiului separației și echilibrului puterilor în stat prevăzut în art. 1 alin. (4) din Constituție, intrând în sfera de competență a autorității executive – unica autoritate publică cu atribuții în organizarea executării legilor, prin adoptarea actelor cu caracter administrativ. Totodată, legea criticată încalcă și principiul legalității, consacrat de art. 1 alin. (5) din Constituție, ignorând normele speciale aplicabile în mod imperativ monumentelor istorice, în lipsa unei derogări exprese de la aplicarea dispozițiilor art. 4 din Legea nr. 422/2001.
Instituirea exclusivității pentru Ministerul Culturii și Identității Naționale la achiziționarea bunului prevăzut la art. 1 din legea criticată este echivocă. Aceasta poate fi privită fie ca un drept, fie ca o obligație pentru minister, după cum manifestarea de voință a acestuia în ceea ce privește intenția de cumpărare a bunului coincide sau nu cu manifestarea de voință ce ar fi exprimată în exercitarea dreptului de preempțiune.
Astfel, în ipoteza în care Ministerul Culturii și Identității Naționale ar dori să cumpere monumentul istoric, norma de la art. 1 din legea dedusă controlului de constituționalitate poate fi interpretată ca un drept exclusiv instituit în favoarea acestuia.
Or, un asemenea drept exclusiv stabilit prin lege presupune în mod corelativ obligația vânzătorului de a vinde exclusiv ministerului, dreptul de dispoziție al titularului dreptului de proprietate fiind restrâns în mod nejustificat. Așadar, acesta nu va putea înstrăina bunul către un alt subiect de drept dacă nu se ajunge la încheierea unui contract translativ de proprietate între titularul dreptului de proprietate și Ministerul Culturii. În plus, în lipsa unui termen legal în cadrul căruia ministerul ar trebui să își exercite această exclusivitate, obligația vânzătorului apare ca perpetuă.
Pe de altă parte, în ipoteza în care Ministerul Culturii și Identității Naționale nu ar dori să cumpere monumentul istoric, norma de la art. 1 din lege poate fi interpretată ca instituind o obligație în sarcina ministerului. Această obligație creează un avantaj pentru vânzător, care va avea certitudinea unui cumpărător și obținerea unui preț, pentru care nu mai este prevăzută expres obligativitatea expertizării în vederea stabilirii valorii bunului și negocierea (simpla trimitere din art. 4 al legii criticate la „procedura de achiziție, conform legislației în vigoare”, apare cu atât mai echivocă). Din această perspectivă, în raport cu alți proprietari, persoane fizice sau juridice de drept privat, ce intenționează să înstrăineze monumentele istorice pe care le dețin, acest avantaj al proprietarului imobilului ce face obiectul legii criticate, este discriminatoriu, întrucât primii vor rămâne în continuare obligați la parcurgerea procedurii preempțiunii, prevăzute de Legea nr. 422/2001.
În esență, ignorând normele de tehnică legislativă, reglementarea este confuză, fiind susceptibilă de abordări diametral opuse, aspect de neconceput ca rezultat al activității legislative. Dintr-o primă perspectivă, aceasta poate conduce la o limitare a dreptului de proprietate, astfel cum este reglementat la art. 44 din Constituție. Din perspectiva diametral opusă, legea apare ca având un vădit caracter discriminatoriu cu afectarea art. 4 alin. (2) și art. 16 alin. (1) din Constituție.
În considerarea argumentelor expuse, vă solicit să admiteți sesizarea de neconstituționalitate și să constatați că Legea privind achiziționarea imobilului Ansamblul conacului Brătianu – Florica („Vila Florica”, situat în localitatea Ștefănești, județul Argeș, de către Ministerul Culturii și Identității Naționale este neconstituțională în ansamblul său.
PREŞEDINTELE ROMÂNIEI
KLAUS-WERNER IOHANNIS”, se precizează în sesizarea trimisă Curții Constituționale.

Publicat în ACTUALITATE

Miercuri, 11 octombrie, plenul Camerei Deputaților a votat Legea privind achiziționarea Ansamblului Conacului Brătianu (Vila Florica) de la Ștefănești în care funcționează Centrul de Cultură Brătianu, instituție de cultură a Consiliului Județean Argeș. Conform acestei legi Vila Florica se achiziționează cu bani de la bugetul de stat.

Publicat în Administratie

În legătură cu achiziționarea Vilei Florica, Adrian Miuțescu, președintele PNL Argeș a ținut să precizeze în conferința de presă săptămânală că ”operațiunea, eu consider, că este la jumătate, ea nu este finalizată. A fi finalizată înseamnă, în opinia mea, să văd contractul de vânzare-cumpărare și plata făcută și să fie în posesia noului proprietar. Atunci consider că s-a încheiat procesul de achiziționare a Vilei Florica. Eu țin să le mulțumesc colegilor mei, consilierilor județeni pentru toate etapele care le-am gândit în realizarea acestui prim pas de a fi aprobată și asumată această cumpărare, cu insistența la nivelul Consiliului județean, nefăcând altceva decât să punem presiune, să forțăm realizarea acestui obiectiv”.

Publicat în ACTUALITATE
Pagina 1 din 4