Recunosc din start că ideea mi-a dat-o colega Alina Crângeanu, după o lecție de transparență pe care ne-a servit-o justiția din Italia și care ne-a lăsat mască pe toți cei care lucrăm la Jurnalul de Argeș. Alina mi-a zis direct în cursul zilei de luni seara, după ce terminase de redactat articolul despre reținerea la Pitești a lui Nicola Inquieto, unul dintre cei trei frați, locotenenți toți ai capului mafiot din Caserta, Michele Zagaria: „Uite, Gabi, noi scriem despre mafia italiană și despre Omerta și constatăm că Omerta funcționează și în Argeș, însă la nivel de instituții publice. Poate ar trebui să scrii despre asta”. Și chiar scriu, fiindcă lecția de transparență a justiției italiene ne-a copleșit. Am intrat în posesia rechizitoriului complet, de 321 de pagini, în italiană desigur, avizat de judecătorul Federica Colucci de la Tribunalul din Napoli, prin care doi dintre frații Inquieto, plus alte patru persoane, toţi implicaţi în activități criminale, fie în Italia, fie la Pitești, au fost trimişi în judecată. Avem totul, de la prima filă, cu ștampila și nr. de înregistrare de la Tribunalul din Napoli, cu specificația „Per copia conforme all originale” și până la ultima pagină, cea cu semnătura judecătorului și a grefierului, plus un indice, pe pagini, cu acuzațiile, probatoriul și numele acuzaților propuși spre a fi trimiși în judecată. Sunt 321 de pagini care conțin inclusiv înregistrări ambientale și telefonice, din mașină sau din casă, cu dialogurile lui Nicola Inquieto cu complicii săi, fie din mafia napoletană, fie de la Pitești. Surprinzător, în rechizitoriu sunt convorbiri în care Nicola Inquieto vorbește cu cele trei soții ale sale (primele două - foste, ultima - cea actuală) sau face referiri la ele, ca să nu spunem că pe unele le amenință direct. Mi-a atras atenția o înregistrare în care italianul vorbește cu unul dintre complici despre faptul că soția sa e gravidă și că mama sa, care se află la el, la Pitești, nu prea se înțelege cu nevasta (ultima) pe motiv că niciuna nu înțelege limba celeilalte și de aici apar și diferite neînțelegeri. La noi, deontologii  ar fi sărit imediat că apar la dosar discuții din mediul privat, la italieni văd că nu se pune, ba le mai fac și publice. Și câte și mai câte lecții nu am învățat noi, ca ziariști, lecturând acest rechizitoriu  pe care începem să-l publicăm, încă din acest număr, în serial.
Ce transparență mai mare decât asta să vrem, din moment ce la dosar există tabele cu evoluția firmelor deschise la Pitești de către reprezentantul mafiei,  acționariatul și evoluția acestor societăți, precum și fiecare sumă transferată de italian către complicii săi din Camorra? Sau fiece euro extras cu cardul de către Nicola, de către soțiile sale sau chiar de către angajații mai apropiați din firmă, fie că ATM-urile au fost operate la Pitești, Napoli sau Amsterdam? Și aici ne întoarcem la autoritățile române și la lipsa lor de transparență. Rechizitoriile le primim, când le mai primim, doar cu inițialele  celor trimiși în judecată, fără stenograme la dosare și cu foarte multe date acoperite cu pastă corectoare sau blurate, dacă ne referim la suport video. Dosarele în care sunt implicați peștii mari, așa-numitele gulere albe, nu le primim mai niciodată și asta ne dă foarte serios de gândit despre anumite complicități, dintre politicieni și oameni de afaceri, pe de o parte, și justiție, pe de alta. Joia trecută, când omul Camorrei era reținut la Pitești, pe strada Petre Ispirescu din cartierul Găvana, Parchetul și justiția din Italia informaseră deja presa despre percheziții (dovadă că Rai Uno, televiziunea publică italiană, dezbătea subiectul în direct, iar prestigiosul cotidian La Republica își trimisese ziariști în Argeș), în vreme ce DIICOT-ul n-a scos nicio vorbă. Abia pe seară au dat un comunicat de presă în care reluau aceleași informații pe care le văzuseră, probabil, în presa italiană. Asta e diferența între Italia și România: la ei Omerta funcționează la mafioți, la noi aproape că dă ora exactă în instituțiile publice. Avem o lege 544 privind accesul la informațiile de interes public, care aproape că e ignorată de instituțiile publice și ne lovim de această încălcare a legii aproape săptămână de săptămână. Închei cu un ultim exemplu. Citiți în pagina 7 un interviu în exclusivitate cu ziarista din Italia care a scris încă din vara anului trecut despre ancheta care îl viza pe Inquieto și care a și fost amenințată de acesta, dovadă că are și acum escortă de la poliția italiană.
Asta e diferența fundamentală dintre noi și ei. La italieni, ziariștii sunt apărați de Parchet și de justiție împotriva mafiei, la noi mafioții sunt apărați de instituții să nu scrie ziariștii despre ei. Inutil să mai amintesc că eu și colega Alina Crângeanu am dat cu subsemnatul la Parchet că am fi divulgat  informații clasificate, după ce Jurnalul de Argeș a publicat celebrul raport făcut de IGPR despre mafia de la Permise. Și în care am arătat că principalii șefi din IJP Argeș responsabili de acest dezastru nu doar că nu au fost dați afară, ci păstrați în instituție, ba unii chiar au fost promovați și se bucură acum de o pensie considerabilă. Mama ei de țară și de justiție!

Publicat în Opinii

hjdDupă investigații care au durat doi ani, în cadrul unei operațiuni codificată "Operațiune Transilvania" derulată astăzi de dimineață în Pitești, au fost arestați afaceristul italian Nicola Inquieto, în vârstă de 43 de ani și fratele său Giuseppe, de 38 de ani , ambii acuzați de asociere de tip mafiot, investigațiile fiind coordonate împreună cu autoritățile din România și Procuratura Europeană Eurojust. În dosar sunt interceptări și sute de documente bancare. Potrivit ediției online La Republica de astăzi, investigatorii antimafia din Napoli conduși de Giuseppe Linares, șeful Direcției Investigații Antimafia din Napoli, au sechestrat în România, peste 400 de apartamente, și o societate pe acțiuni cu activități în construcții. Afaceristul, original din Averso, avea investiții impresionante în orașul nostru, în imobiliare, și, mai recent, într-un ultramodern centru Spa. Însă, presa italiană scrie că este vorba despre chiar comoara șefului casalesilor, Michele Zagaria, și ascunsă statului pentru aproape 30 de unde s-au scurs, conform investigatorilor, râuri de bani de proveniență ilicită. Șeful puternicului clan Casalesi, Zagaria, a fost condamnat în absență, la mai multe pedepse cu închisoarea pe viață, el fiind supranumit "Capastorta" pentru brutalitatea sa. Michele Zagaria, acuzat de asociere cu organizaţii de tip mafiot, crimă, extorsiune şi jaf armat, a fost trecut pe lista celor mai periculoşi urmăriţi general din Italia, fiind căutat începând cu anul 2000, inclusiv în străinătate și existând un mandat de arestare internaţional pe numele lui. El a fost arestat în timp ce se ascundea într-un buncăr din regiunea Napoli. Clanul Casalesi este implicat in traficul de droguri, șantajarea oamenilor de afaceri și în corupția din industria de construcții.

Casalesi este unul dintre clanurile ce compun Camorra, organizația mafiotă care activează în Campania. Clanul Casalesi a fost sursa de inspirație a lui Roberto Saviano pentru cartea sa, "Gomorra", el fiind nevoit să trăiască, din 2006, sub protecția poliției, după ce a primit mai multe amenințări cu moartea din partea mafioților.

Publicat în Actualitate