Vreme de patru zile, între 4-7 mai, am fost la zilele orașului Kraguevac, municipalitate înfrățită cu Piteștiul. După vizita privată pe care Jurnalul de Argeș, prin colegul Cristian Vasile și subsemnatul, alături de poetul Florian Sișteanu, a făcut-o la ei la finalul lunii martie și care s-a  finalizat cu un reportaj despre Kraguevac, plus un interviu cu tânărul edil  Radomir Nikolic, primarul Cornel Ionică a reacționat și ne-a invitat să mergem și oficial, cu delegația Piteștiului, în vizită la frații noștri sârbi. Cum în aceeași perioadă edilul Piteștiului se afla în vizită în SUA și Canada, pe linia Asociației Municipiilor din România, delegația municipiului Pitești a fost condusă de viceprimarul Sorin Apostoliceanu. 

Aproape toată Europa a fost la Kraguevac

10 02Nu mai puțin de 14 delegații ale orașelor înfrățite au venit la ziua orașului sârb. Aproape toată Europa a fost prezentă la Kraguevac, prin emisari veniți din Germania, Franța, Italia, România, Cehia, Polonia, Macedonia, Belarus și Bosnia-Herțegovina (înfrățită cu nu mai puțin de patru orașe), plus o numeroasă delegație din Palestina, condusă de primarul din Yerihon. Cu orașul Suresnes, un district al Parisului situat la 9 km de capitala Franței, cei din Kraguevac au marcat în prima zi, pe 5 mai, printr-o festivitate la sediul primăriei, 50 de ani de la semnarea acordului de înfrățire.

10 03În aceeași zi, încă de dimineață, pe platoul în aer liber din fața Consiliului Municipal, una dintre televiziunile din Belgrad a transmis în direct festivitățile de la Kraguevac. Festival culinar, costume naționale, concert al copiilor, muzică pop, scurte talk-show-uri focusate pe istoria, specificul și importanța orașului Kraguevac pentru Serbia. Viceprimarul Sorin Apostoliceanu a avut o intervenție live la televiziunea sârbă, prin care a transmis mesajul piteștenilor către frații lor din Kraguevac.  Ziua de sâmbătă a continuat cu un dejun al primarului oferit în cinstea oaspeților într-un complex rezidențial situat la Sumarice, într-o zonă verde de la marginea orașului, iar după-amiază am participat, la o galerie de artă, la o expoziție organizată în memoria unui sculptor național sârb originar din Kraguevac.

10 04Seara s-a încheiat cu o expoziție foto la Universitatea din Kraguevac, prin care s-au marcat 15 ani de prietenie între orașul sârb și Ingolstad din Germania, urmată de cina festivă la restaurantul hotelului Zelengora. Aici, primarul Radomir Nikolic, un tânăr în vârstă de 42 de ani cu alură de baschetbalist, fiu al penultimului președinte al Serbiei și consultant bancar de meserie, a trecut pe la masa fiecărei delegații. A alocat timp și atenție reprezentanților din fiecare oraș înfrățit cu Kraguevac-ul, a depănat amintiri și a pus la  cale proiecte de viitor. Un foarte bun om pe comunicare primarul și un reprezentat strălucit al noului val de politicieni sârbi. La un moment dat, invitat de orchestră, Radomir Nikolic a mers la microfon și a cântat oaspeților vreo două melodii tradiționale sârbești, gest care a încântat evident asistența, care l-a aplaudat entuziast. 

Ședință solemnă la biserica unde Kraguevac a devenit capitala Serbiei

10 07A doua zi dimineață, duminică, 6 mai, ședința solemnă a Consiliului Municipal din Kraguevac s-a ținut la complexul arhitectonic intitulat Biserica Veche, într-o sală unde, în urmă cu 200 de ani, s-a semnat actul de naștere al Serbiei moderne și prin care Kraguevac a devenit capitală pentru o perioadă de timp. S-a acordat un titlu de Cetățean de Onoare pentru un mare artist sârb originar din Kraguevac și mai multe diplome de excelență pentru vârfurile orașului în diverse domenii de activitate. Au participat inclusiv ambasadori și consuli veniți de la Belgrad, iar evenimentul a fost transmis în direct de către televiziuni. De la ședință s-a mers la carnaval, o Simfonie a lor, desfășurat pe principala arteră rutieră a orașului, pe care circulația a fost blocată. Seara s-a  încheiat cu un spectacol în centrul orașului, în cadrul căruia au  evoluat cunoscuți artiști pop și rock din Serbia, plus un impresionant foc de artificii, în fața primăriei. De asemenea, primarul Nikolic a oferit o cină festivă în onoarea delegațiilor din orașele înfrățite, cu care a făcut schimb de cadouri. Un frumos tablou reprezentându-l pe Sfântul Gheorghe biruind balaurul (actul prin care Kraguevac a devenit capitala Serbiei s-a semnat într-o zi de Sfântul Gheorghe) a fost cadoul edilulului din Kraguevac pentru șeful fiecărei delegații. La fel ca în seara precedentă, Radomir Nikolic a zăbovit minute bune la masa fiecărei delegații,   prestând o comunicare de manual. Ca o concluzie, sârbii sunt gazde excelente și ne-au făcut să ne simțim aproape ca și acasă, pe noi, cei veniți de la Pitești.

Viceprimarul Sorin Apostoliceanu, și el de aceeași vârstă cu primarul Nikolic, a avut o prestație excelentă, reprezentând la cel mai înalt nivel Piteștiul și pe primarul Cornel Ionică. Iar cea mai bună dovadă că Piteștiul are un loc aparte în inima celor din Kraguevac l-am observat prin două amănunte: primul, trofeul oferit cadou de Primăria Pitești se află chiar în centrul vitrinei amplasate în holul ce precede intrarea în biroul primarului; al doilea, pe toate invitațiile și pliantele promoționale ce marcau ziua orașului, numele delegației de la Pitești era pe locul al doilea, după cea a primăriei franceze din Suresnes, care anul acesta a fost vedetă, fiindcă s-au sărbătorit  50 de ani de înfrățire cu Kraguevac.

Mame cu bebeluşi în cărucioare, la paradă de Ziua oraşului...

11 01Cum spuneam și mai înainte, Carnavalul de pe străzile din Kraguevac e Simfonia lor... Manifestarea nu e la fel de opulentă, de florală și, în definitiv, de frumoasă ca a noastră (la acest capitol sunt obligatoriu patriot!), se aseamănă în unele locuri, dar se și deosebește  în altele. La ei florile, ca și costumele de epocă sau cele cu spiriduși, la fel ca și automobilele vintage sunt un accesoriu, un pretext pentru bucuria de a mărșălui pe stradă, de ziua orașului.

10 06La noi, laleaua e chiar brand-ul orașului. Bucuria oamenilor și în general toată manifestarea se învârte în jurul ei și al expozițiilor floricole. La noi, oficialitățile și invitații (inclusiv cei străini, să fim corecți până la capăt!) admiră parada de pe un podium, la ei primarul stă în public, cot la cot cu cetățenii. La ei, la paradă, pe lângă elevi de școli și copii de grădiniță participă și  adulți la volanul unor mașini de epocă. Am văzut, de asemenea, multe, foarte multe mămici cu bebeluși în cărucioare, ba chiar și pe muncitorii de la salubritate i-am zărit salutând mândri asistența de pe mașinile de gunoi. Cum spuneam, asemănări și deosebiri. La noi sunt mai mult spectacol și PR de care profită în primul rând  căpușile de politicieni, pe când la ei - bucuria simplă a oamenilor și a copiilor care pot defila pe stradă iese în evidență. La ei, copiii și părinții bebelușilor aduși în cărucioare la paradă sunt vedete, nu directorii de școli și de grădință sau profesorii de tumbe, care vor neapărat să iasă în evidență în fața politicienilor.  

Publicat în Actualitate
Joi, 05 Aprilie 2018 00:46

Selfie cu primarul din Kraguevac

E tânăr, are  42 de ani, trei copii și se numește Radomir Nikolic. A studiat managementul bancar, vorbește fluent engleza și alte câteva limbi, este fiul penultimului președinte al Serbiei și, de trei ani și jumătate, primar în Kraguevac. Aparține noului val de politicieni sârbi. Are alură de baschetbalist și un zâmbet frumos de băiat bine crescut. Îi place să pescuiască, e pasionat de tir sportiv, nu-i place sub nicio formă vânătoarea și n-a schimbat nimic din biroul fostului primar Veroliub Stevanovici. Este noul pimar al Kraguevacului și a fost o plăcere să vorbim cu el. Când i-am propus să facem un selfie, la final, a zis da, fără ezitare. Îndrăznesc chiar un pronostic: va fi la un moment dat președintele Serbiei.

„Vrem să folosim experiența Piteștiului pentru atragerea fondurilor UE”

# Sunteți la primul mandat. Ce veți păstra și ce veți îmbunătăți din acordul de înfrățire cu Piteștiul?
- Relațiile cu Piteștiul s-au creat pe o bază sănătoasă, în timp. Iar eu pornesc de la principiul că noi, oamenii maturi, trebuie să avem grijă de copiii noștri. Să-i învățăm să prețuiască valorile adevărate ale societăților noastre, iar prietenia e foarte importantă. Pentru noi, sârbii, înseamnă foarte mult să avem prieteni în lume. Educația copiilor noștri și relaţiile sănătoase create prin împrietenirea celor de vârstă preșcolară au însemnat mult pentru relațiile reciproce dintre Pitești și Kraguevac. Negreșit, acest tip de parteneriat trebuie să continue. Apoi, vrem să folosim experiența Piteștiului pentru atragerea fondurilor de acces din Uniunea Europeană spre a ne îmbunătăți infrastructura și dezvolta orașul. Trebuie să creștem calitatea vieții și să atingem standardele  de viață care există la Vest.  Practic, dorim să corelăm colaborarea excelentă din domeniul educației și al culturii, cu cea din plan economic. Asta este ceea ce aș dori eu ca plus la înfrățirea dintre orașele noastre. Știu că cel puțin colaborarea din domeniul economic e un proces de lungă durată, însă noi tocmai asta căutăm și pe asta ne bazăm, pe prieteni de lungă durată.
11 Kraguevac# Că tot ați vorbit de schimburile culturale între tineri, vreau să vă întreb daca aveți copii și dacă aveți în vedere să-i aduceți în Pitești.
- Da, am trei copii, iar fiul meu cel mare e în Rusia, studiază acolo, avem relații de frăție cu o școală de acolo. Am vrut să se familiarizeze cu stilul de viață și cultura de acolo. Vreau să procedez la fel în viitorul apropiat și să îl trimit și în România, să-și facă noi prieteni la dumneavoastră. Să cunoască tradiția și cultura dumneavoastră și să realizeze că noi nu diferim față de celelalte popoare din Europa din punct de vedere al culturii și al civilizației.  Şi, evident, să lege noi prietenii în România, care să-i folosească în viață.
# Politic, sunteți de stânga, de dreapta?
- Pot să zic că sunt de dreapta, dar mai temperat, mai la centru. Iar partidul pe care îl reprezint s-a creat pe ideea de dreapta. Numai că   situația de moment în Serbia este că noi nu ne putem împărți clar între stânga și dreapta. Trebuie să lucrăm împreună, să ne dăm mâna pentru dezvoltarea Serbiei. De altfel, partidul căruia îi aparțin a reușit să adune voturi de pe ambele părți ale electoratului, și din stânga, dar și din dreapta. Despre mine, pot să spun că sunt un moderat de dreapta.

„Cumva natural, ne sprijinim unii de alții”

# La noi, la Pitești, e un festival celebru în România - Simfonia lalelelor. Veți veni anul acesta la Pitești?
- Anul acesta nu, din păcate. Însă  îmi doresc foarte mult ca în timpul mandatului meu de primar să ajung la Pitești. Și să vă conving și personal că tot ceea ce am spus în acest interviu vreau să realizez.
În schimb, am fost gazdă și am avut prilejul să le vorbesc multor cetățeni din Pitești care au venit aici, la Kraguevac. Și, pe baza acestei experiențe și acestor contacte, n-am niciun dubiu că putem construi niște relații de prietenie şi colaborare mult mai avansate decât până acum. Sârbii față de români și românii față de sârbi sunt foarte deschiși. Noi am împărțit o istorie comună și niciodată n-am avut niciun război între noi. Și cred că tuturor le e clar că între noi, români și sârbi, nu se va putea întâmpla nimic rău în viitor. Cumva natural, ne sprijinim unii de alții.
# Familia Nikolic e importanta pentru Serbia, prin tatăl dvs, care e penultimul președinte al țării, și prin dvs, care sunteți primar la Kraguevac. Având în vedere o asemenea tradiție, vreau să vă întreb ce ați dori să realizeze copiii dvs pentru Serbia?
- Copiii mei se vor ocupa în viață cu ceea ce le va plăcea. Vor alege singuri drumul în viață. Nici tatăl meu nu mi-a impus ca eu să mă ocup cu politica, sunt în politică fiindcă am vrut să-l ajut pe el. Iar lângă el a început să-mi placă și mie politica. Numai că eu și generația mea ne-am propus să aducem un alt suflu, să facem o politică diferită de cum a fost în Serbia ultimilor 30 de ani. Eu aparțin unui grup de politicieni poate ușor utopici, însă sinceri, de bună-credință și care spun lucrurilor pe nume. Aceasta e soluția și atitudinea potrivită pentru a-i face bine Serbiei. Suntem o generație de politicieni, unii dintre noi primari, alții în administrația centrală, la Belgrad, care și-a propus să fie transparentă cu cei pe care îi reprezintă, fiindcă numai așa putem schimba drumul Serbiei. În această direcție, pe care tocmai v-am expus-o, doresc să îndrept și educația copiilor mei. În niciun caz nu le voi spune copiilor mei să fugă de politică fiindcă politica e murdară. Dacă vor dori să facă politică, vor avea sprijnul meu, dacă vor să facă altceva, e opțiunea lor și, de asemenea, vor avea sprijinul meu. E important ca politicienii din orice țară să aibă sprijinul familiei.
# E un curent acum la București, că România trebuie să sprijine integrarea Serbiei în UE și NATO. Vreți sau nu,  în UE și NATO?
- Serbia a ales mai demult drumul Europei. Serbia e membru de foarte mult timp al Uniunii Europene, din punct de vedere al civilizației, al culturii și spiritului liber al locuitorilor ei. Acum trebuie ca și forțele-cheie din UE să dorească să facem parte și scriptic din UE. Sincer, nouă ne trebuie Uniunea Europeană din multe motive, chiar dacă anterior, în anii din urmă, Uniunea Europeană și NATO au fost nedrepte față de Serbia. Mă refer, desigur, la tot ceea ce s-a întâmplat în 1999, cu bombardamentele și toate celelalte. Noi suntem dispuși să iertăm tot ce ni s-a făcut în trecut și vrem să ne gândim numai la viitor, la standardele econmice, la calitatea vieții și, implicit, la binele poporului nostru.
# Ultima întrebare. Purtați pică României că a permis avioanelor americane survolarea spațiului ei aerian ca să vă bombardeze? Ați simțit, în ultimii 19 ani, că s-a schimbat atitudinea familiei dvs și a sârbilor, în general, față de români?
- Nu. Fiindcă ce s-a făcut s-a făcut peste capul vostru, decizia s-a luat mai sus. Dacă poporul român ar fi fost întrebat, el n-ar fi fost niciodată de acord să facă rău Serbiei. Nu e vina nici a pilotului american care a apăsat butonul ce a declanșat bomba, a făcut asta fiindcă n-avea altă soluție. Au fost forțe mult mai mari care au fost de vină pentru tot ce s-a întâmplat. S-a lucrat mult mai înainte, vreme de 10 ani, ca Serbia să fie izolată și dezmembrată, pentru ca apoi să fie bombardată.

Un mesaj personal către primarul Cornel Ionică

# Îi puteți adresa o invitație nonconformistă primarului Piteștiului, domnului Cornel Ionică? Ceva de genul de ce ar trebui să vină neapărat, anul acesta, la Zilele orașului Kragujevac? Un mesaj personal pe care să nu-l poată refuza...
- Da, trebuie să mă gândesc la ceva interesant, care să nu fie comun. „Vă invit, domnule primar al Piteștiului, să veniți pe 6 mai la Zilele orașului Kraguevac, ca să simțiți personal, direct de la sursă, căldura prieteniei ce s-a clădit în aproape cincizeci de ani între locuitorii orașelor noastre. Nici eu și nici dvs nu suntem importanți prin scaunele pe care le deținem, ci prin ceea ce reușim să transmitem copiilor noștri, prin relațiile pe care le construim ca primari ai celor două orașe. Relațiile dintre Pitești și Kraguevac vor continua să existe, indiferent cine este primar și cine guvernează la un moment dat. Iar acesta e lucrul cel mai frumos în înfrățirea dintre orașele noastre. Vă aștept pe 6 mai!”

 

 

Publicat în Actualitate

Ce știu piteștenii, la nivel basic, despre Kraguevac? Și doar o mică parte dintre ei, să nu ne închipuim că e fenomen de masă și că tinerii care merg la pub sau la filarmonică stau la taclale despre frăția legată de orașul lor cu unul din Serbia. Mai sunt trei ani și această înfrățire schimbă prefixul spre cincizeci (în 1971 s-a semnat acordul) și cu siguranță se puteau face mai multe. Nu doar reciprocitate în vacanțele de vară pentru câteva generații de elevi și nu doar tradiționalele vizite de curtoazie la Simfonia lalelelor, respectiv la zilele celor două orașe. E loc de mai bine, asta e ideea! Însă, în primul rând despre sârbi și despre Kraguevac vreau să vorbesc în acest reportaj. Despre niște oameni frumoși și civilizați ca râurile de munte și de o dârzenie care te fixează încă de la prima privire. Mai cred și că, la sârbi, ADN-ul se recoltează direct din stâncile aspru sărutate de cizmele partizanilor în Al Doilea Război Mondial. Au spirit de luptători în genă, nu întâmplător domină Europa la sporturile de echipă, la baschet și volei, ca să dau doar două exemple. De altfel, naziștii i-au pedepsit pentru dârzenia lor și au executat 3000 de sârbi într-o singură și neagră zi, pe 21 octombrie 1941, la marginea orașului Kraguevac, la Sumerice. 

De la Pitești la Kraguevac, prin Vidin

10 003Care-i povestea acestei călătorii intempestive făcute alături de colegul Cristian Vasile, săptămâna trecută, la frații noștri sârbi? N-are nicio legătură cu Primăria Pitești, asta vreau să subliniez din start, ci cu municipalitatea din Kraguevac. Nu că ne-ar fi displăcut ideea de a ne fi invitat Primăria din Pitești într-o documentare la Kraguevac, numai că n-a fost să se întâmple asta în istoria de 24 de ani a Jurnalului de Argeș. De ce? Asta da, chiar e o întrebare!  A făcut însă să se întâmple acest lucru poetul și ziaristul Florian Silișteanu, care a obținut invitațiile pornind de la o carte a sa - Meseria de martor - scrisă în 1999, imediat după bombardamentele NATO asupra Serbiei şi, implicit, asupra orașului Kraguevac. Și cum la anul se împlinesc două decenii de când avioanele F16 au bombardat uzina de mașini și de armament Zastava, Florian Silișteanu le-a propus gazdelor proiectul unei noi cărți. Așa am ajuns să plecăm luni, 26 martie, la 10.30, din Pitești. Am trecut granița la bulgari pe la Vidin, la sârbi pe la Jazecar, iar la 17.30 eram la Hotel Jelegora din Kraguevac. Unde ne așteptau Silișteanu și gazda noastră pentru trei zile, Bojana Sreckovic de la departamentul Relații internaționale și comunicare al municipalității din Kraguevac. Silișteanu a vorbit cu mai mulți martori oculari ai evenimentelor din 1999, dintre care și trei   ziariști, apoi am fost la masă, după care la o scurtă plimbare nocturnă prin centrul orașului. Și așa s-a terminat prima zi. Era să uit! La hotel ne aștepta și Șole, un sârb foarte cunoscut în Pitești datorită faptului că însoțește în fiecare an delegația din Kraguevac la Simfonia lalelelor și la Zilele Piteștiului. Numele din buletin e Dușan Soșkic, bate binișor spre optzeci de ani, însă n-ai zice că-i are, la cum arată. E un talentat pictor amator şi Cetățean de onoare al Piteștiului, făcut de Tudor Pendiuc în 2014.

La Zastava, ca la Aro

10 04A doua zi, pe 27 martie, la ora 11.00 eram în biroul directorului general de la uzinele Zastava. Domnul Milan Kostic bate către 70 de ani, are patru copii și e fan Vladimir Putin. Dar e un tată internaționalist, dacă pot să spun așa. Are un băiat care studiază la Moscova, un altul antrenor de baschet la Orlando, în Florida, o superbă fiică ce lucrează în IT, în Germania, și încă un fiu în Serbia, singurul care i-a rămas alături. A fost de mai multe ori în România, a semnat contracte cu combinatul de oțeluri speciale de la Târgoviște și a rămas prieten cu fostul ministru al construcțiilor de mașini. Avram, din perioada lui Ceaușescu. Știe de Dacia, însă n-a fost niciodată la Pitești. În 1999, imediat după ce americanii au bombardat uzinele Zastava, i-a scris o scrisoare lui Bill Clinton. Florian Silișteanu i-a propus ca la anul, chiar în ziua în care se împlinesc 20 de ani de când NATO a bombardat secția de forjă de la Zastava, fabrica să se oprească pentru două ore și să se organizeze în hală un concert. Domnul Kostic a cuplat imediat la idee și a promis tot sprijnul pentru materializarea acestui proiect.    
10 06Din biroul directorului general, am plecat direct în secția de forjă, să vizităm hala bombardată. M-am simțit ca la Aro, în urmă cu 20 de ani. Același miros de aer metalic stătut, parcă ne-am fi întors în timp. O experiență interesantă ca ziarist, alături de un King Kong din fontă, așa cum mi s-a părut marea forjă luată la țintă de avioanele F16 în 1999. Oameni buni cu figuri blazate, muncind din greu pe mașini hiperuzate moral, însă foarte dârji în a pune copiilor o pâine pe masă. Și dincolo de vremuri, demnitatea sârbească plutind deasupra tuturor. De la circa 40.000 de salariați pe vremea lui Tito, Zastava mai are acum sub 3.000, plus încă vreo 2.000 care lucrează în secția pentru Fiat. Însă directorul Kostic e optimist că vor veni chinezii să investească în uzina lui, mai ales după ce statul sârb a răscumpărat pachetul de acțiuni deținut de un magnat țepar bulgar, care n-a mai dus la capăt investițiile promise. 

Parcul memorial de la Sumarice sau 3000 de sârbi executați de naziști într-o singură zi

10 02După-amiază am luat un taxi și am vizitat Complexul memorial de la Sumarice, acolo unde v-am spus că naziștii au executat 3000 de sârbi într-o singură zi. În dimineața lui 21 octombrie 1941, fasciștii au închis orașul Kraguevac și cine a rămas în el a fost deportat către dealurile de la margine, acolo unde și-a găsit sfârșitul în șapte sau opt gropi comune. În locul unde nemții au îngropat la grămadă sârbi, evrei, țigani, tineri și bătrâni, studenți și profesori, preoți și țărani, sârbii au creat un impresionant parc, întins pe nu mai puțin de 321 hectare. Astăzi, localnicii fac jogging acolo sau se relaxează plimbându-și câinii de rasă, în vreme ce turiștii vizitează și iau aminte la istoria sârbilor. Cred că am făcut cel puțin 10 km pe jos, trecând în revistă  diverse capodopere arhitectonice amplasate pe iarbă și care amintesc de destinul tragic al celor uciși aici. Am revenit a doua zi, ca să vizităm interiorul memorialului și să ne întâlnim cu tânăra directoare a muzeului.

Vizită la hotelul magnatului ce deține jumătate din Kraguevac 

10 03În ultima zi, pe 28 martie, aveam programată o întâlnire cu noul și tânărul primar al orașului Kraguevac, domnul Radomir Nikolic. Undeva la ora 14.30. N-o să insist asupra ei, fiindcă aveți în pagina alăturată un amplu interviu cu edilul orașului înfrățit cu Piteștiul, precum și un portret al acestuia. De un singur lucru pot să vă asigur: omul e fabulos în firescul  cu care se comportă, având în vedere că e fiu de președinte, al penultimului președinte al Serbiei.
În prima parte a zilei l-am însoțit pe Șole, care a ținut neapărat să ne ducă pe acoperișul hotelului de 4 stele „Kraguevac”, spre a vedea o superbă panoramă a orașului. Hotelul e proprietatea lui Milorad Bozovic, un multimilionar sârb care a făcut avere cu mai multe fabrici în Suedia și care are proprietăți în diverse locuri din Europa și care, așa cum ne-a asigurat același Șole, a cumpărat cam jumătate din Kraguevac. Magnatul nu era în țară, altfel Șole ținea neapărat să-l cunoaștem. Tot Șole ne-a spus că magnatul  sârb e foarte interesat să cumpere Hotelul Muntenia din Pitești și, vă vine să credeți au ba, la Kraguevac se știa că și magnatul piteștean Gheorghe Badea e în negocieri avansate să cumpere același hotel. Ca să vezi ce mică e lumea! La intrarea în Hotelul Kraguevac am văzut o placă ce anunța că aici se țin ședințele Clubului Rotary, iar la ultimul etaj,  pe pereții unui luxos restaurant, tronau picturile aceluiași Șole, despre care atunci am aflat că este și un foarte bine cotat pictor local. După interviul cu primarul, pe la ora 16.00 am plecat întins spre Pitești. Am ajuns cu bine, dovadă fiind acest reportaj care sper să vă placă și să vă umple inimile, așa cum vă asigur că ni le-a umplut și nouă.

Kraguevacul urban şi oamenii săi

Câteva cuvinte și despre Kraguevacul urban și oamenii săi. Surprinzător, e mai populat ca Piteștiul, are peste 211.000 locuitori. Deși e al patrulea oraș al Serbiei, n-are niciun mall. Parcul de mașini e învechit, nici nu se compară cu ce vedeți pe străzile noastre și nu există o marcă dominantă. Au însă clădiri vechi și bine conservate, mult mai multe decât în Pitești. A fost aproape ireal să văd că se fumează în restaurante și cafenele, iar asta e un punct mare în favoarea noastră. Ca paritate, un euro se vindea cu 119 dinari, iar prețurile în magazine erau cam cu 15% mai mici decât la noi. Puteai bea o cafea bună cu 8 eurocenți și traversa orașul cu taxiul plătind doar doi. N-am văzut pițipoance prin cafenele, iar pe stradă sârboaicele erau frumoase de la natură, nu tunate sau botoxate. Oamenii, poate mai săraci decât la noi, dar foarte civilizați și senini în demnitatea  lor. Mulțumesc, Kraguevac! A fost o onoare să te cunosc.

Publicat în Actualitate