Curtea Constituţională a României a admis sesizarea formulată de Guvern şi susţinută în faţa judecătorilor CCR de către ministrul Justiţiei, Tudorel Toader. Curtea Constituțională a României a admis sesizarea Guvernului privind decizia de nerevocare din funcție a șefei DNA, Laura Codruța Kovesi, de către președintele Klaus Iohannis. Sesizarea a fost susținută în fața judecătorilor CCR chiar de către ministrul Justiției, Tudorel Toader, cel care a și început procedurile și a trimis către președinte solicitarea de revocare.

Vicepreședintele ADLE Andrei Gerea susține că declarația președintelui CCR Valer Dorneanu, conform căruia „Laura Codruța Kovesi ar fi trebuit revocată de președinte” arată cât se poate de clar că președintele și-a depășit atribuțiunile constituționale, el neavând nicio abilitare legală pentru evaluarea competenţelor profesionale sau manageriale ale procurorilor de rang înalt, spre deosebire de ministrul justiţiei care are astfel de competenţe, stabilite atât la nivel constituţional cât şi la nivel infraconstituţional, așa cum a arătat și ministrul Tudorel Toader. Acum, rămâne ca ministrul să stabilească care sunt procedurile pentru ca solicitarea de revocare a șefei DNA să se concretizeze.

”Decizia de astăzi a Curții Constituționale este evidentă: Klaus Iohannis trebuia să o revoce pe Laura Codruța Kovesi în conformitate cu solicitarea făcută de ministrul Justiției, Tudorel Toader. Încă o dată, și acum avem o dovadă scrisă, constatăm că președintele și-a încălcat atribuțiile constituționale. De data aceasta, pentru că este o speță specială, sunt doar două variante: Klaus Iohannis a încercat să se erijeze în jupân, așa cum o făcea înainte Traian Băsescu, dar fără să înțeleagă prea bine Constituția României al cărui garant ar trebui să fie. Sau, a doua variantă, Klaus Iohannis chiar este un protector al celor care reprezintă acest sistem plastic denumit statul paralel, pentru că îi asigură lui liniștea, chiar dacă asta presupune acoperirea și perpetuarea unor grave deficiențe în stadiul de cercetare al actului juridic și încălcări ale Constituției și ale drepturilor și libertăților cetățenilor”, a precizat chestorul Camerei Deputaților, Andrei Gerea.

M.I.

Publicat în ACTUALITATE

Acum aproape două luni, Jurnalul de Argeș dezvăluia în premieră că Radu Bănică (foto), propunerea PSD Pitești pentru funcția de director al OCPI Argeș, este cercetat pentru abuz în serviciu, după ce a semnat un titlu de proprietate pentru un teren mutat de la Bradu la Pitești și din care jumătate a ajuns, în final, la rudele sale. Dosarul, aflat deocamdată in rem, vizează o retrocedare ilegală de terenuri, prin mutarea a 6.400 mp de teren de la Bradu în Pitești, chiar în spatele Stadionului Nicolae Dobrin. Procurorii DNA au avut reacție după articolele din Jurnalul de Argeș și, drept urmare, de aproape trei săptămâni, au reluat audierile în acest dosar cu multe ramificații și care ar putea face să cadă capete grele. Mai mulți angajați de la OCPI Argeș și de la Primăria Bradu au fost chemați la audieri la DNA Pitești pentru a da declarații legat de teleportarea terenului de la Bradu tocmai la Pitești și într-o zonă foarte profitabilă din punct de vedere imobiliar. Era și timpul, după trei ani în care lucrurile s-au mișcat cu viteză cam redusă în acest dosar...

Publicat în Culise

Partidul Național Liberal susține decizia președintelui României, Klaus Iohannis, de a refuza revocarea procurorului-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, propusă de ministrul Justiției și avizată negativ de Consiliul Superior al Magistraturii. „Urmare a acestei decizii, care reprezintă atributul exclusiv al președintelui României, ce nu poate fi cenzurat, conform legii în vigoare, gestul firesc al ministrului Justiției într-o țară normală era acela de a-și depune demisia din funcție.
Cu toate acestea, Tudorel Toader insistă în a se erija în avocatul celor certați cu legea, a liderilor PSD-ALDE, anunțând în numele acestora sesizarea Curții Constituționale.
Menționăm faptul că ministrul Justiției nu poate sesiza Curtea Constituțională, iar într-un astfel de caz doar prim-ministrul și președinții celor două camere ale Parlamentului pot întreprinde un astfel de demers.
În plus, demersul anunțat de Tudorel Toader nu are fundamentare juridică, deoarece președintele României a acționat strict în limitele impuse de lege. Mai mult decât atât, întreaga argumentație pe care s-a bazat propunerea de revocare a șefului DNA formulată de Tudorel Toader a fost desființată de CSM, garantul constituțional al independenței justiției”, se arată într-un comunicat al PNL Argeș. „Sperăm că PSD-ALDE va renunța măcar acum la această campanie de demonizare a DNA și se va preocupa de problemele reale ale României, care țin de situația economică, de dezastrul legii salarizării, de furtul din viitoarele pensii ale actualilor angajați, de degradarea puterii de cumpărare, rata inflației, slăbirea leului, creșterea dobânzilor”, declară preşedintele PNL Argeş, Adrian Miuţescu.

Publicat în Politic

# După șapte ani de cercetări, procurorii anticorupție au clasat dosarul pe 19 martie # Fântâna a costat 1 milion de euro, în vreme ce la Craiova au făcut-o cu doar 300.000 euro

În urmă cu zece ani, în mai 2008, primarul Tudor Pendiuc inaugura cu mult fast fântâna muzicală din centrul Piteștiului, realizată de firmele Zeus și Selca, două companii „abonate” în ultimii 15 ani la lucrări majore pe bani publici. Nu puțini au fost cei care s-au arătat revoltați de costurile umflate ale fântânii cântătoare, în valoare de 1 milion de euro, mai mulți specialiști spunând la vremea respectivă că o asemenea fântână nu are cum să coste, în mod normal, mai mult de 300.000 de euro. Au apărut, în mod firesc, suspiciuni cum că o parte din banii publici ar fi intrat în anumite buzunare. La începutul lui 2011, procurorii anticorupție au cerut documente privind această investiție faraonică și în scurt timp au deschis un dosar penal in rem. Numai că - surpriză! - după șapte ani de cercetări, dosarul a fost clasat. Surse judiciare ne-au confirmat că dosarul privind fântâna cântătoare a fost clasat pe 19 martie a.c. Motivația clasării? După cum ni s-a precizat într-un răspuns oficial al DNA, @În dosarul respectiv, la data de 19 martie 2018, procurorii anticorupție au dispus soluția clasării, conform art. 16 alin. 1, lit. e («lipseşte plângerea prealabilă, autorizarea sau sesizarea organului competent ori o altă condiţie prevăzută de lege, necesară pentru punerea în mişcare a acţiunii penale;») raportat la art. 6 («Nicio persoană nu poate fi urmărită sau judecată pentru săvârşirea unei infracţiuni atunci când faţă de acea persoană s-a pronunţat anterior o hotărâre penală definitivă cu privire la aceeaşi faptă, chiar şi sub altă încadrare juridică.») din CPP”.
Am mai aflat, de asemenea, că fostul primar Tudor Pendiuc nu a fost chemat deloc la audieri la DNA legat de acest dosar.
Iată cum justifica în februarie 2008 Tudor Pendiuc necesitatea realizării fântânii cântătoare: „În timpul execuției lucrărilor, urmare a unor analize amănunțite, datorate unor propuneri venite atât din partea cetățenilor, cât și din partea unor specialiști, a apărut necesitatea realizării unor lucrări suplimentare la această investiție (n. red. - a treia etapă de modernizare a centrului Piteștiului). În vederea îmbunătățirii microclimatului urban, a înfrumusețării și protejării peisajului, s-a propus realizarea unei fântâni cu un debit mare de apă, care va favoriza creșterea calității aerului în acea zonă. Pentru creșterea atracției acestui obiectiv, noua fântână arteziană va fi realizată sub forma unui ansamblu de sunet, lumini și joc de apă”.
Și Tudor Pendiuc a fost persuasiv: pe 12 februarie 2008, consilierii locali au aprobat suplimentarea lucrărilor cu 3.797.915,34 lei, fără TVA!
Că fântâna muzicală de la Pitești a avut un preț foarte umflat o dovedește o lucrare similară, ba chiar și mai spectaculoasă, dintr-un oraș și mai mare din sudul țării. Este vorba de fântâna muzicală din centrul municipiului Craiova, care a fost inaugurată în anul 2007 și a fost prima fântână muzicală din România. Fântâna arteziană a costat doar 1,5 milioane de lei, de trei ori mai puțin decât „surata” din Pitești.

 

Publicat în Dezvaluiri

# Radu Bănică e cercetat pentru abuz în serviciu după ce a semnat un titlu de proprietate pentru un teren mutat de la Bradu la Pitești și din care jumătate a ajuns în final la rudele sale # Dosarul, aflat deocamdată in rem, vizează o retrocedare ilegală de terenuri, prin mutarea a 6.400 mp de teren de la Bradu în Pitești, chiar în spatele Stadionului Nicolae Dobrin. În prezent, în cartea funciară, pe 3.000 de mp din acel teren figurează ca proprietari mama și mătușa lui Radu Bănică. În același dosar apare și numele lui Florin Frătică, fostul primar de la Bradu # Radu Bănică a mai fost director la Cadastru între iulie 2010 și iulie 2012 și a semnat titlul de proprietate pentru respectivul teren, din care 3000 mp au ajuns la bunica sa și ulterior la mama și mătușa sa

Propus de PSD Pitești pentru postul de director al Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară Argeș, consilierul local Radu Bănică (a mai deținut această funcție între iulie 2010 și iulie 2012) apare într-un dosar deschis de DNA Pitești pentru abuz în serviciu. În același dosar, cu numărul 171/P/2015, apare și numele lui Florin Frătică, fostul primar de la Bradu. Dosarul, aflat deocamdată in rem,  vizează retrocedarea ilegală a unui teren de 6.400 mp, teren „teleportat” de la Bradu chiar în Pitești, în spatele Stadionului Nicolae Dobrin. O practică asemănătoare cu cea a mutării terenurilor Ilenei Brătianu de la Rătești în Pădurea Trivale. Terenul a fost dat în 2011, an în care Radu Bănică era director la OCPI Argeș. Jurnalul de Argeș vă prezintă, în exclusivitate, toate detaliile acestei puneri în posesie cu multe semne de întrebare.

Cum a ajuns dosarul la DNA

În 2015, adevărații proprietari ai terenului de 6.400 mp din Pitești, din spatele Stadionului Nicolae Dobrin au dorit să intre în posesia terenului. Numai că au avut surpriza neplăcută să descopere că respectivul teren era în proprietatea altor persoane.  Adevărații proprietari au strâns documente și au făcut plângere la DNA Pitești, reclamându-i pe Radu Bănică, pe Florin Frătică, fostul primar de la Bradu, și pe fosta secretară a Primăriei Bradu pentru abuz în serviciu.
În 2000, moștenitoarea Marina Șerboianu a făcut o cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafața de teren de 0,64 hectare în comuna Bradu, teren ce provenea de la tatăl acesteia, Dan P. Chiriță. Concret, defunctului Dan P. Chiriță i se reconstituise în baza Legii nr. 18/1991 dreptul de proprietate pentru suprafața de 2,56 ha, provenind dintr-un total de 3,20 hectare. Practic, rămăsese o diferență de 6.400 mp pentru care Comisia Locală de Fond Funciar Bradu încheiase procesul-verbal de punere în posesie, dar pentru care nu a fost emis titlul de proprietate.
Drept urmare, în martie 2008, Marina Șerboianu a introdus acțiune în instanță, atât în nume propriu, cât și ca reprezentantă a celeilalte moștenitoare, Manu Gherghina, prin Manu Viorica, Tudose Floarea și Dan Gheorghe, solicitând reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenul respectiv. Iar pe 18 martie 2011, Judecătoria Pitești, printr-o sentință semnată de președintele completului Elena Bărbulescu, le dă câștig de cauză reclamanților și obligă Comisia Locală de Fond Funciar Bradu „să elibereze documentația necesară eliberării titlului de proprietate pe numele Dan P. Chiriță, cu moștenitori Șerboianu Marina, Manu Gherghina, Tudose Floarea, Dan Gheorghe pentru suprafața de 0,64 hectare cu amplasamentul înscris în procesul-verbal de punere în posesie nr. 11/28.10.2010”. În sentință scrie și negru pe alb unde se află terenul în litigiu: în comuna Bradu, tarlaua 17, parcela 115, având ca vecinătate zona CFR în partea de vest (spre Costești - n.red), așa cum este menționat și în actul de vânzare din 1936. Numai că în procesul-verbal de punere în posesie din 28.10.2010, semnat de Florin Frătică și secretara Daniela Chira, moștenitorii sunt puși în posesie pe tarlaua 23, parcelele 313 și 315, fără a se specifica pe undeva unde este respectiva tarla. Instanța nu scrie nicăieri ca terenul să fie dat în altă parte și pe alt amplasament.

Unchiul unui bun prieten și coleg al lui Radu Bănică, împuternicit pentru a obține titlul de proprietate

Pe 7 iulie 2011, la doar patru luni după sentința definitivă a Judecătoriei Pitești, moștenitorii îndreptățiți să obțină terenul de 6.400 mp de la Bradu îl împuternicesc, prin procură notarială semnată la notărița Gabriela Chiran, pe un anume Virgil Șerboianu să se prezinte și să îi reprezinte la OCPI Argeș și la toate autoritățile competente în vederea obținerii titlului de proprietate.
Iar acest Virgil Șerboianu este unchiul lui Florin Șerban, angajat la OCPI Argeș și bun prieten cu Radu Bănică.
Pe 6 septembrie 2011, după obținerea sentinței Judecătoriei Pitești din 18 martie 2011, Primăria Bradu înaintează OCPI Argeș „documentația necesară emiterii titlului de proprietate privind autorul Dan P. Chiriță, cu moștenitorii Șerboianu Marina, Manu Gherghina, Tudose Floarea și Dan Gheorghe, pentru suprafața 6.400 mp.

Acuze potrivit cărora documentațiile cadastrale ale adevăraților proprietari ar fi fost șterse ilegal din grafica OCPI Argeș

4 BanicaÎn baza procesului-verbal de punere în posesie din 28.10.2010 pentru suprafața de 6.400 mp (proces-verbal semnat de către Florin Frătică, la acea dată primar, și de secretara Daniela Chira), cu amplasament în tarla 23, parcelele 313, 315, situate în Pitești, s-a emis titlul de proprietate nr. 141261/19.09.2011, titlu de proprietate ce a fost semnat chiar de către Radu Bănică. O altă problemă legată de procesul-verbal de punere în posesie: acesta figura în extravilan Pitești, deși era în intravilan.
Surse apropiate anchetei susțin că, pentru a nu exista probleme, în speță suprapuneri la scrierea titlului de proprietate, din grafica Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară Argeș au fost șterse, la indicațiile directorului Radu Bănică, „documentații cadastrale întocmite pentru imobile aparținând proprietarilor de drept din acea zonă”.
Astfel, în scurt timp, moștenitorii lui Dan P. Chiriță, prin împuternicitul lor Virgil Șerboianu, au devenit proprietari asupra unei suprafețe de 6.400 mp situată în intravilanul Piteștiului, chiar în spatele Stadionului Nicolae Dobrin, deși dreptul lor de proprietate fusese validat pentru 6.400 mp situați în extravilanul comunei Bradu, undeva la limita cu orașul Costești.
În noiembrie 2011, la două luni după emiterea titlului de proprietate, suprafața de 6.400 mp din spatele Stadionului Nicolae Dobrin a fost dezmembrată în două loturi, unul de 3.000 mp și altul de 3.400 mp. Pe 29 noiembrie 2011, cele două loturi au fost înscrise în cartea funciară la OCPI Argeș.

Bunica lui Radu Bănică, de la Lunca Corbului, a cumpărat aproape jumătate din terenul mutat de la Bradu la Pitești

Iar surprizele nu se opresc aici. Pe 28 februarie 2012, printr-un contract de vânzare-cumpărare încheiat tot la biroul notăriței Gabriela Chiran, aflat la doi pași de sediul OCPI Argeș, Aurelia Corbu, bunica maternă a lui Radu Bănică, directorul de la Cadastru, cumpără lotul de 3.000 mp pentru suma de 24.000 lei. Iar această bunică locuia tocmai în Lunca Corbului. Și aici se pune firesc întrebarea: cum a ajuns o bătrână din Lunca Corbului să cumpere teren tocmai în Pitești? Trebuie precizat că și această tranzacție a fost făcută, ca împuternicit al moștenitorilor, de către Virgil Șerboianu, unchiul colegului de la OCPI Argeș.
În prezent, în cartea funciară a terenului de 3.000 mp dat ilegal în spatele Stadionului Nicolae Dobrin, figurează ca proprietari acum (după ce bunica lui Radu Bănică s-a stins din viață în 2014) Corbu Iulia Liliana - mama lui Radu Bănică, și Niță Florina Zenovia - mătușa aceluiași Radu Bănică, cel pe care PSD Pitești vrea să îl pună din nou director la OCPI Argeș.

Ce spune Radu Bănică: „Nu mi se pare corect că aceste lucruri apar după ce am fost propus director. În momentul în care unii aud că ai putea să te ridici în vreun fel, vin să îţi dea în cap”

5 facsimilAșa cum e normal, am luat legătura și cu Radu Bănică, fostul și probabil viitorul director al OCPI Argeș, pentru a ne spune mai multe legat de dosarul aflat la DNA Pitești. „Nu am fost citat la DNA până acum. În spatele acelui titlu de proprietate există o sentință judecătorească, în care scrie negru pe alb și unde să se scrie acel titlu de proprietate. Instanța a obligat Comisia Locală de Fond Funciar Bradu să înainteze Comisiei Județene de Fond Funciar Argeș și să scrie un titlu de proprietate pentru care se află deja un amplasament. Comuna Bradu, neavând teren în amplasamentul inițial, i-a dat teren în altă parte, cum se procedează. Pe Legea 18, n-a fost nimeni obligat să fie pe vechiul amplasament. Procesul-verbal de punere în posesie este fix acolo unde s-a eliberat titlul de proprietate. La noi a venit titlul de proprietate doar pentru a îl scrie. Aceste lucruri trebuie spuse. Conform sentinței Judecătoriei Pitești, nimeni nu a schimbat amplasamentul. Ca exemplu, tot Turceștiul este pus în posesie de Primăria Bradu, dar administrativ-teritorial ține de Pitești. Și la Bascov și în alte locuri s-au întâmplat asemenea lucruri. De ce? Pentru că Piteștiul s-a mărit, iar terenurile erau pe fostul CAP Bradu sau CAP Bascov ș.a.m.d. Și bineînțeles că oamenii au avut terenurile acolo. Într-adevăr, s-ar putea ca terenul la care faceți referire să nu fi fost acolo în primă fază. Dar acolo unde terenul a fost, din câte îmi aduc aminte, un complex de porci și nu s-a mai putut pune în posesie. Este ca și în cazul blocurilor din Pitești. Nu se mai poate pune în posesie și li se dă în echivalent. Procesul-verbal de punere în posesie este semnat de Primăria Bradu și consfințit de către o instanță judecătorească. Ce poate să fie în neregulă cu acest titlu?”, spune Radu Bănică.
Legat de afirmația lui Radu Bănică potrivit căruia a fost dat alt amplasament pentru terenul de la Bradu, legea spune clar că amplasamentul nou trebuie să aibă aceeași valoare cu vechiul amplasament. Însă în acest caz valoarea terenului de la Pitești este cu mult mai mare decât cea a terenului de la Bradu, prețul unui mp de teren intravilan în Pitești fiind unul incomparabil mai mare față de un mp de teren extravilan la Bradu.
Legat de acuzele potrivit cărora anumite documentații cadastrale ar fi fost șterse din grafica OCPI Argeș, Radu Bănică spune că „să facă dovada cei care fac acuzele că a fost șters vreodată ceva de către mine sau de altcineva. Eu nici măcar nu știu să lucrez așa ceva, habar nu am. Eu sunt jurist de meserie. Într-adevăr, și asta este o mare prostie a ANCPI și a legilor, pentru că s-a dat drumul în 1999 să se facă documentații cadastrale, când nu exista o bază de date grafică în care să pui cadastrele, și cadastrele nu se făceau în coordonate stereo. Și dacă ai fi avut o bază de date grafică, nu ai fi putut pune cadastrele în ea pentru că acestea nu aveau coordonate. Prostia a plecat din legiferare de la bun început. Cei care și-au făcut documentațiile în acei ani pot avea surpriza să nu își găsească documentația în baza de date grafică. Nu este singurul caz. Deși acel dosar de la DNA este din 2015, după cum spui tu, dintr-odată, după ce am fost propus director, apar aceste lucruri. Nu mi se pare corect. Nu e niciun fel de coincidență. Eu am fost unica propunere a PSD pentru această funcție și s-a votat în unanimitate. În momentul în care unii aud că ai putea să te ridici în vreun fel, vin să îți dea în cap”.

Un alt fost director de la OCPI Argeş a stat trei ani în puşcărie pentru o neregulă asemănătoare

Fostul deputat PDL de Argeş Sorin Pandele a fost condamnat în ianuarie 2014  de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la cinci ani închisoare cu executare și eliberat condiționat în februarie 2017, după ce a executat trei.  
Conform procurorilor DNA, „Sorin Pandele a dispus nelegal efectuarea unor corecturi în documente prin înlocuirea comunei Bradu cu municipiul Piteşti, inclusiv vecinătăţile. Totul în baza unor documente false, emise de Costel Zamfir. Toate modificările au fost certificate de Pandele, ca director al OCPI Argeş”.
Potrivit procurorilor DNA Piteşti, care pe 16 iunie 2010 l-au trimis în judecată pentru mai multe infracţiuni de corupţie în legătură cu funcţia pe care a deţinut-o, aceea de director al Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (OCPI), la data de 27 septembrie 2007, în baza unei înţelegeri anterioare, Pandele a primit 190.000 lei cu titlu de mită de la Elena Cornelia Păun.
În schimbul banilor, Pandele avea să-şi exercite defectuos atribuţiile de director al OCPI Argeş şi să emită, în mod nelegal, titlu de proprietate la baza căruia au stat documentele false amintite.

Radu Bănică, lovit cu capsatorul în cap în 2011 de iubita înşelată

În iulie 2011, Radu Bănică și fosta sa iubită, Elena Iagăr, au fost protagoniștii unui incident violent petrecut chiar în biroul șefului OCPI Argeș. Extrem de afectată după ce a citit în Jurnalul de Argeș că iubitul ei a petrecut o vacanţă luxoasă în Dubai cu altă femeie, Elena, care a avut o relaţie de câțiva ani cu Bănică, a încercat să aibă o discuţie lămuritoare cu acesta. Elena a venit val-vârtej la sediul OCPI Argeş şi a intrat în biroul directorului Radu Bănică pentru a-i cere socoteală cu privire la noua idilă. Cei doi au avut un schimb dur de replici, după care s-au luat la bătaie. Radu Bănică a început să ţipe din senin, ba i-a chemat în ajutor şi pe angajaţii firmei de pază cu care OCPI Argeş avea contract. Mai mult, a răcnit şi la secretară, căreia i-a reproşat că nu şi-a respectat fişa postului şi nu l-a apărat, permiţându-i Elenei Iagăr accesul în birou. Din cauza limbajului agresiv folosit de fostul iubit, dar şi a insultelor pe care acesta i le aducea, Elena s-a enervat şi a aruncat cu capsatorul şi cu scrumiera de pe birou înspre Radu Bănică. Deşi avea în faţă doar o femeie, şeful de la Cadastru s-a panicat şi a ripostat extrem de violent. Şi-a înşurubat mâinile pe gâtul celei care i-a fost iubită  și a trântit-o la pământ. Elena nu s-a lăsat nici ea mai prejos şi i-a cărat domnului director, aflat deasupra, suficienţi pumni în spinare cât să-i rupă cămaşa şi să-i învineţească spatele.

Radu Bănică dădea bani prin contracte de împrumut

În 2010, Jurnalul de Argeș dezvăluia și preocupările nu tocmai ortodoxe ale lui Radu Bănică şi ne referim aici, în principal, la împrumuturi date altor persoane. În perioada 2008-2009, Radu Bănică a încheiat contracte de împrumut cu mai multe persoane. Alexandru Crivac a legalizat pe parcursul unui an de zile trei contracte de împrumut (nr. 6127/04.12.2008, 1261/12.03.2009 şi 3429/21.12.2009) în valoare totală de 3.320 de euro, bani luaţi de la Bănică. Urmează Valentin-Dumitru Amzăr, care s-a împrumutat, tot de la  Bănică, de 13.000 de euro (contract de împrumut cu garanţie imobiliară nr. 6523/23.12.2008), bani pentru care a pus gaj un teren de 4.400 mp situat în apropiere de Mioveni. Al treilea este Alin Oprescu, pentru care Judecătoria Piteşti a aprobat cererea de executare silită, deoarece n-a reuşit să achite, la scadenţă, datoria de 2.600 de euro pe care a făcut-o la acelaşi Iuliu Radu Bănică (contract de împrumut nr. 5520/06.11.2008). Ultimul debitor (şi cel mai celebru) este subofiţerul SRI Florin Măceşanu, care a fost trecut în rezervă din cauza complicaţiilor financiare nedemne cu statutul său şi care s-a împrumutat cu 4.700 de euro de la fostul director al OCPI Argeş, după cum atestă contractul de împrumut nr. 6053/02.12.2008.

 

Publicat în Dezvaluiri

Mai există interes public în presa din Argeș? Câți dintre cei care se autointitulează ziariști mai servesc astăzi acestui deziderat? Și pun această întrebare fiindcă Sfintele Sărbători de Paște au venit cu o mare victorie pentru Jurnalul de Argeș. Una care confirmă că munca noastră de ani și ani de zile n-a fost în zadar. Practic, cea mai mare campanie de presă de interes public din istoria Piteștiului a avut un deznodământ fericit. Am readus Pădurea Trivale înapoi de la hoți. În termeni juridici, Direcția Silvică, adică statul român, a câștigat procesul prin care cele aproape 40 de ha teleportate de rechinii imobiliari pe axa Rătești-Pitești și vândute apoi unor oameni de afaceri evrei s-au întors în patrimoniul public. Pe latură civilă, subiectul e închis. Mai rămâne ca DNA să dea o soluție, dacă va da, pe latură penală, în dosarul despre care ne-a confirmat oficial că-l are în lucru. Miezul Pădurii Trivale, cea mai tentantă suprafață din punct de vedere imobiliar, s-a întors la piteșteni și nimeni nu va mai îndrăzni vreodată să-i schimbe statutul, acela de zonă de utilitate publică. Când mă întorc și privesc în timp, realizez că nu ne-a fost deloc ușor. Ne-am luptat cu prefecți și judecători, cu gulere albe, cu mafia silvică și cu cea din mediul de afaceri. Am publicat prima dintr-o serie lungă de investigații la nivelul anului 2008, dacă nu mă înșel. Au urmat altele și altele, în care am dezvăluit, pas cu pas, ce ticăloșie se pune la cale și cine sunt personajele principale. Nu ne-a speriat puterea lui Nenea și nici conexiunile lui Tetea. Am mers înainte pe drumul nostru, fiindcă știam că aveam dreptate și că servim unei cauze drepte. Am fost dați în judecată și hărțuiți prin instanțe, ba am și pierdut un proces pe fond după ce un judecător din Argeș ne-a obligat să plătim daune morale celor care puseseră umărul din greu la furtul Pădurii Trivale. A trebuit să strămutăm procesul și să ne judecăm tocmai unde se pune harta în cui, la Oradea, ca să întoarcem această decizie nedreaptă. Mama ei de justiție corectă din Argeș! Am continuat să scriem, deși semnale de intimidare ne veneau din toate direcțiile. Abia după vreo patru, cinci ani, Prefectura Argeș a cerut în instanță și a obținut anularea titlului oneros de proprietate, după ce tot ea îl semnase mai înainte. Lucrurile începuseră să se miște și gulerele albe s-au speriat. Odată obținută anularea titlului de proprietate, Direcția Silvică, adică statul, n-a avut încotro și a trebuit să deschidă acțiune în instanță pentru a aduce în patrimoniul public ceea ce i se furase. Deznodământul îl știți. N-am fost singurii (din presă da, am fost singurii!) care au pus umărul să aducă înapoi Pădurea Trivale de la hoți, au mai fost câțiva din instituții, dar, pe total, am fost foarte puțini. De aceea bucuria e foarte mare pentru noi, cei de la Jurnalul de Argeș. În vreme ce alții tăiau factură după factură sau luau bani la sacoșă spre a întoarce capul, noi ne vedeam puși în situația de a plăti daune morale hoților despre care care am scris că sunt hoți și au furat Pădurea Trivale. Mă opresc aici, că suntem în Săptămâna Mare și nu vreau să pară a trufie. Nu înainte însă de a repeta întrebarea cu care am început. Mai există interes public în presa din Argeș?

 

 

Publicat în Opinii

# Marius Iacob și Călin Nistor, cei doi procurori șefi adjuncți ai DNA, au strânse legături cu Argeșul. Primul e născut la Câmpulung, iar al doilea a fost peste cinci ani procuror șef la DNA Pitești. Cei doi au instrumentat până acum zeci de dosare cu nume „grele” # Jurnalul de Argeș, singurul ziar local acreditat la bilanțul DNA

Desfășurare impresionantă de participanți săptămâna trecută la Cercul Militar Național din București. Peste 200 de ziariști și peste 150 de invitați de prim rang au participat la prezentarea bilanțului pe 2017 al DNA. Un eveniment de grad zero de la care nu a lipsit președintele Klaus Iohannis. Un eveniment la care Argeșul a avut o reprezentare la vârf și ne referim aici la cei doi procurori șefi adjuncți ai DNA - Călin Nistor (care a fost peste cinci ani procuror șef la DNA - Serviciul Teritorial Pitești), Marius Iacob (născut la Câmpulung) și comisarul-șef Dan Nicolae - ofițer judiciarist DNA și fost comandant al IPJ Argeș. Citiți în cele ce urmează cronica, inclusiv cu detalii de culise, a acestui eveniment special la care Jurnalul de Argeș a fost singurul ziar local acreditat.

Procurorul șef adjunct Marius Iacob, foarte volubil și comunicativ

Încă de la intrarea la Cercul Militar ne întâlnim cu un argeșean de top, nimeni altul decât procurorul șef adjunct al DNA - Marius Iacob. Volubil și comunicativ, acesta este foarte popular printre ziariști, cu care nu ezită să se fotografieze. Ne știm de doi ani, de când a acordat un amplu interviu în exclusivitate pentru Jurnalul de Argeș. Stăm câteva minute de vorbă, după care facem o fotografie împreună, ca și la bilanțul DNA de acum doi ani. „Și eu sunt argeșean”, îi spune Marius Iacob unui angajat DNA care ne imortalizează.
Un procuror ce are la activ multe dosare de răsunet instrumentate, Marius Iacob este originar din Câmpulung, unde a locuit până la vârsta de 12 ani. Marius Iacob a fost primul procuror care a avut curajul să-i pună cătuşele lui Sorin Ovidiu Vîntu şi chiar să obţină arestarea preventivă a magnatului şi apoi condamnarea definitivă a acestuia într-un dosar de şantaj. Tot Marius Iacob a coordonat depistarea şi apoi extrădarea din Indonezia a părintelui FNI, Nicolae Popa. Iacob este cunoscut şi pentru faptul că a instrumentat - alături de alţi doi colegi - celebrul dosar al dispariţiei avocatei Elodia Ghinescu. Marius Iacob are un CV de invidiat, fiind pe rând, înainte de a ajunge la DNA, prim-procuror adjunct la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti, şef al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, procuror-şef al Secţiei Urmărire Penală, Criminalistică de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prim adjunct al procurorului general al României.  
În zona centrală din spatele rândurilor de scaune unde vor veni invitații, printre zeci de camere de filmat puse, îl zărim pe Sorin Mișcoci, cameramanul președintelui Klaus Iohannis. Înalt și foarte elegant, Sorin Mișcoci lucrează la Cotroceni din 2007. Printre primii invitați sosiți se numără Hans Klemm, ambasadorul S.U.A., însoțit de o echipă de cinci consilieri.
Înainte de începerea prezentării bilanțului propriu-zis, avem timp și de o conversație rapidă cu doamna Livia Săplăcan, purtătorul de cuvânt al DNA, plăcut surprinsă că Jurnalul de Argeș este singurul săptămânal local prezent la eveniment și că în același timp este un ziar ce reflectă des și obiectiv activitatea DNA.

Procurorul șef DNA Pitești a stat printre jurnaliști

17 02Mai mulți ofițeri SPP se intercalează printre cameramani și jurnaliști în clipa în care invitații la prezidiu își fac apariția. Alături de procurorul șef Laura Codruța Kovesi sunt prezenţi câțiva dintre cei mai importanți oficiali din România, în frunte cu președintele Klaus Iohannis, Cristina Tarcea-președinte Înalta Curte de Casație și Justiție, procurorul general Augustin Lazăr și Codruț Olaru-vicepreședintele C.S.M.
O căutăm în sală cu privirea pe Daniela Lupu, procurorul șef al DNA Pitești. Nu o găsim. De abia după câteva minute o identificăm. E în spatele cameramanilor, pe o canapea, printre jurnaliști. Tăcută și sobră, e foarte atentă la discursurile ce au început. Oricum, pentru Daniela Lupu „vorbesc” numeroasele dosare instrumentate cu succes în ultimii ani.

O treime dintre inculpații trimiși în judecată au comis fraude cu fonduri europene

Discursul procurorului șef Laura Codruța Kovesi, discurs în care a prezentat bilanțul DNA pe anul trecut, a avut câteva detalii foarte interesante. Șefa DNA a făcut referire la mai mulți manageri de spitale care iau mită de la furnizorii de produse și servicii și „condiționează buna derulare a contractelor încheiate și plata facturilor de achitarea unor «comisioane» cuprinse între 5 și 20% din valoarea contractului și obțin beneficii nelegale de ordinul milioanelor de euro”.
Un detaliu îngrijorător: investigațiile privind frauda cu fonduri europene s-au dublat în ultimii doi ani. 130 trimiteri în judecată în 2017 față de 65 în anul 2015. O treime din inculpații trimiși în judecată au comis fraude cu fonduri europene.

13 ambasadori și atașatul FBI în România, printre invitați

Jurnalul de Argeș a intrat și în posesia listei cu invitați. Am aflat astfel că în afară de procurorii de la structurile teritoriale DNA au fost prezenți 70 de invitați de prim rang. Au fost printre alții nu mai puțin de 13 ambasadori, președintele ANI-Bogdan Stan, Viorel Morari-procuror șef Procuratura Anticorupție Republica Moldova și atașatul FBI în România-Russell Ashenden.

 

Publicat în Actualitate

Fostă prim-procuroare a Parchetului de pe lângă Judecătoria Pitești, fost procuror DIICOT și în prezent prim-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Topoloveni, Antonia Diaconu a postat joi seara pe contul său de Facebook un text foarte realist și curajos vizavi de cererea de revocare a procurorului șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, cerere formulată de către ministrul Justiției, Tudorel Toader. Iată mai jos integral postarea Antoniei Diaconu: ”Așa o zi neagră pentru justiție și toate principiile ce o alcătuiesc nu am mai trăit. Tot ce am învățat în școli, ar trebui uitat de azi. Se pare că avem alte reguli de acum. Trist, mult prea trist!”

Publicat în ACTUALITATE

# În plângere sunt vizaţi şi mai mulţi angajaţi din Prefectura Argeş # Aşa cum scrie şi în actele de vânzare-cumpărare, Ivănescu le-a vândut evreilor terenuri pe care nu se putea construi nimic # Sesizarea cetăţenilor israelieni la DNA are legătură cu cele 15,5 hectare de teren din Pădurea Trivale pe care ei le-au cumpărat de la magnatul Nicolae Ivănescu pentru 2,3 milioane de euro şi acum riscă să le piardă, după ce instanţa a anulat titlul de proprietate # Pe rolul Tribunalului Argeș este de un an și jumătate un proces în care Direcția Silvică Argeș cere anularea contractelor de vânzare-cumpărare pentru cele 32,8 hectare teleportate de la Rătești în Pădurea Trivale

Jurnalul de Argeș vă prezintă noi dezvăluiri din dosarul Pădurii Trivale, un dosar cu multe ramificații, în special în rândul autorităților din județ.
Iar prima dezvăluire este aceea că firma Orly Forest (deținută de mai mulți israelieni), cea care a cumpărat 15,5 hectare în Pădurea Trivale de la magnatul Nicolae Ivănescu, a făcut plângere la DNA. Surse judiciare ne-au confirmat că plângerea a fost făcută împotriva mai multor funcționari din Prefectura Argeș, precum și împotriva omului de afaceri Nicolae Ivănescu pentru complicitate la toate neregulile privind acest dosar, inclusiv emiterea titlului de proprietate, emis pe 26 februarie 2007. „Plângerea a fost făcută de către un avocat din Israel și vizează mai multe persoane. Nu am acordul clienților mei pentru a vă spune numele acelor persoane. Plângerea a fost înregistrată la DNA anul trecut și a fost conexată la un dosar pe care DNA îl instrumentează din 2012 privind acele terenuri din Pădurea Trivale. Nu vă pot da alte informații deocamdată”, a declarat pentru Jurnalul de Argeș avocata Cristina Michaelides, cea care îi reprezintă pe oamenii de afaceri israelieni.
Evreii care au cumpărat terenurile de la Nicolae Ivănescu pentru 2,3 milioane euro riscă să rămână fără ele. Și asta deoarece Direcția Silvică Argeș a declanșat la Tribunalul Argeș un proces prin care cere anularea contractelor de vânzare-cumpărare pentru cele 32,8 hectare teleportate de la Rătești în Pădurea Trivale și vândute de către Ileana Brătianu (nepoata lui Ion C. Brătianu) magnatului Nicolae Ivănescu.  Iar în decembrie 2015, Tribunalul Argeș a decis anularea titlului de proprietate pentru respectivul teren, iar hotărârea este definitivă și irevocabilă.

Pe contractele de vânzare-cumpărare scria clar că terenurile vândute nu sunt construibile

Un alt detaliu foarte bizar iese la iveală. Pe cele trei contracte prin care Nicolae Ivănescu a vândut 15,5 hectare de teren evreilor de la Orly Forest în perioada aprilie-iunie 2010 scria negru pe alb că „vânzările nu sunt purtătoare de TVA, întrucât terenurile care fac obiectul vânzărilor nu sunt terenuri construibile”. În aceste condiții apare firesc întrebarea: cum au putut da 2,3 milioane euro evreii pe terenuri pe care nu puteau construi nimic? Și asta în condițiile în care intenția lor era de a construi o clinică medicală pe terenurile din Pădurea Trivale, așa cum a confirmat pentru Jurnalul de Argeș în urmă cu trei ani Valeria Stoian, fostul administrator al firmei Orly Forest.
Un alt detaliu neobişnuit. Pe 12 aprilie 2012, în același an în care DNA deschidea dosarul privind Pădurea Trivale, Nicolae și Maria Ivănescu vindeau 34.300 mp din terenurile din Trivale pentru suma de 2.186.625 lei către o altă firmă condusă de evrei - KNA Big Investments. Familia Ivănescu a avut-o drept mandatar chiar pe Valeria Stoian, cea care reprezenta și interesele evreilor de la Orly Forest! Altfel spus, Valeria Stoian a fost pe rând de ambele părți privind tranzacțiile cu terenurile din Pădurea Trivale.

Evreii spun că Direcția Silvică Argeș nu a făcut dovada dreptului său de proprietate

Revenind la procesul prin care Direcția Silvică Argeș cere în instanță anularea contractelor de vânzare-cumpărare pentru terenurile din Pădurea Trivale, una dintre firmele israeliene care a luat teren acolo, în speță Gov Estate&Investment, spune că „Direcția Silvică Argeș nu a făcut dovada dreptului său de proprietate, deci nu are calitate procesuală activă”.
Pe rolul DNA este deja un dosar legat de transferul terenurilor de la Rătești în Pădurea Trivale, cu 9 persoane inculpate pentru abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, printre acestea numărându-se fostul primar de la Răteşti şi procuratorul Ilenei Brătianu-Costel Ungureanu.
Reamintim că Jurnalul de Argeș a fost primul și singurul ziar ce a prezentat pe parcursul a zeci de articole toate detaliile legate de „teleportarea” celor 32,8 hectare de la Rătești în Pădurea Trivale. O „teleportare” ce a fost posibilă în mod cert cu complicitatea autorităților din județ.
Prețul plătit Ilenei Brătianu pentru cele 32,8 hectare a fost de doar 5,5 miliarde lei vechi astfel: 3,5 miliarde date de magnatul Nicolae Ivănescu pentru 29,8 hectare și 2 miliarde plătite de către Valerian Jinga (fost director al Direcției Silvice Argeș) pentru 3 hectare. Ulterior, Jinga a vândut terenul, tot pentru 2 miliarde lei vechi Valeriei Stoian, iar aceasta l-a dat apoi firmei Orly Forest, deținută de către israelianul Leza Yosef, pentru 200.000 euro.
Am încercat să luăm legătura și cu omul de afaceri Nicolae Ivănescu pentru a ne spune un punct de vedere, însă acesta nu a putut fi contactat până la închiderea ediției.
11 StoianIată ce spunea pe 22 ianuarie 2015 Valeria Stoian într-un interviu pentru Jurnalul de Argeș legat de planurile pentru terenurile cumpărare din Pădurea Trivale:
”Ne-am gândit că am putea face ceva turistic sau medical. Am fost la oameni importanți din lumea medicală din România, inclusiv la domnul profesor Ioan Lascăr, ca să mă ajute să facem o clinică precum este la Viena, ceva de genul AKH, ca să nu se mai ducă lumea să se trateze peste hotare. Așa aveam ideea, să fac o clinică în care să se facă inclusiv operații estetice, o clinică cu toate serviciile. Am prezentat proiectul partenerilor mei străini. Ei au avut încredere în mine”.

Click AICI pentru a vedea schema de transfer a pădurii pe axa Rătești-Trivale

Publicat în Dezvaluiri

Fostul deputat argeşean Theodor Nicolescu a fost condamnat la 9 ani și patru luni de închisoare, alături de fostul șef al ANI, Horia Georgescu, condamnat și el la patru ani de închisoare cu executare, în dosarul în care DNA i-a pus sub acuzare pentru că au aprobat despăgubiri pentru imobile supraevaluate la Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților (ANRP). Sentinţa a fost dată de Curtea de Apel Bucureşti şi nu este definitivă, putând fi atacată cu apel la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
În acelaşi dosar, Remus Virgil Baciu a fost condamnat la 6 ani şi 4 luni de închisoare, Marko Attila Gabor - 5 ani de închisoare, Ingrid Mocanu - 4 ani de închisoare, Mihnea Remus Iuoraş - 4 ani şi 6 luni de închisoare,iar fosta şefă ANRP, Ingrid Zaarour, a fost condamnată la 2 ani şi 6 luni de închisoare cu suspendare.

Publicat în Administratie
Pagina 1 din 3