Din deceniul trecut s-a pus problema refacerii spaţiului în care funcţionează cea mai mare piaţă agroalimentară din municipiul Câmpulung, însă tot felul de interese au blocat proiectul. Fie că aceasta a fost administrată de un serviciu public al administraţiei locale, fie că este exploatată de o firmă creată de Consiliul Local pentru a evita disponibilizările din perioada lui Băsescu, piaţa s-a transformat treptat într-o ruină de tablă gata să se prăbuşească. Pe vremea lui Călin Andrei nu s-a dat drumul la finanţare, banii fiind ţinuţi pentru alte proiecte, care au eşuat, iar după venirea pesedistului Liviu Ţâroiu la putere a contat faptul că Pieţe Servicii Comunitare Muscel SRL este condusă de un liberal precum Ionel Vlădescu. Salvarea va veni din partea Companiei Naţionale de Investiţii, care a acceptat să finanţeze lucrarea.
Au fost bani în buget ani de-a rândul pentru refacerea Pieţei centrale, dar nu s-a acceptat cheltuirea acestora. Asta deşi un proiect de refacere a fost întocmit încă de acum un deceniu, iar în 2011 a apărut şi documentaţia tehnică în care se prevedea un necesar de şase milioane de lei pentru o nouă construcţie. O parte din bani putea fi asigurată chiar de Pieţe Muscel SRL, societatea adunând an de an bani pentru concretizarea proiectului. Iar când se părea că numai plecarea lui Vlădescu de la conducerea firmei îl va determina pe Ţâroiu să se apuce de treabă, cei de la Compania Naţională de Investiţii au acceptat să finanţeze proiectul de refacere a spaţiului comercial. Pentru acest lucru, la finalul lunii trecute Consiliul Local Câmpulung a acceptat să predea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, prin Compania de Investiţii, terenul pe care este situată piaţa, teren de aproape trei mii de metri pătraţi din totalul de nouă mii deţinut de Pieţe Muscel prin Consiliul Local. Iar din toată lucrarea, Câmpulungul va asigura cheltuieli doar pentru utilităţi.

Două pieţe nefuncţionale

Câmpulungul a avut trei pieţe agroalimentare şi un târg, însă acum este activă doar piaţa, care va fi refăcută, şi târgul de pe malul râului. Piaţa Grui este un spaţiu de tablă abandonat, care fusese propus spre transformare în loc de joacă şi adăpost pentru oamenii străzii, iar Piaţa Vişoi a fost reamenajată de un investitor care a falimentat, iar în acest an a intrat pe mâna unui om de afaceri chinez.

 

Publicat în Administratie

Comentatorul sportiv şi scriitorul Ilie Dobre a venit săptămâna trecută la Câmpulung nu pentru un eveniment sportiv, ci pentru unul personal: prezenţa la revederea de 45 de ani de la absolvirea liceului. Deţinător al mai multor recorduri mondiale legate de activitatea profesională şi autor al unei cărţi despre Gicu Dobrin, Ilie Dobre a fost elev al fostului Liceu Pedagogic, actualmente Colegiul Naţional Pedagogic „Carol I”. Pasionat de istorie pe atunci, fapt care, spune el, l-a făcut să scape de tracul prezenţei şi vorbirii în public, Ilie Dobre a susţinut examenul de bacalaureat în anul 1973 şi susţine că este şi va rămâne un produs al liceului câmpulungean, menţiune pe care o face cu orice ocazie de a-şi prezenta cariera.

Publicat în Actualitate

Luna mai a acestui an a adus noutăţi privitoare la impozitele şi taxele locale pe care le vor plăti câmpulungenii în 2019. În şedinţă de consiliu s-a procedat la stabilirea nivelului impozitelor şi taxelor locale pentru anul viitor, iar acesta a crescut cu cel puţin 10%. Majorarea vizează dările pentru clădiri şi autovehicule, iar în cazul unor taxe speciale s-a ajuns la un plus şi de 40%. Este cea mai mare creştere din ultimii ani, determinată, printre altele, şi de faptul că excedentul bugetar este programat să fie secătuit în acest an, iar salariile majorate ale celor din administraţie trebuie să fie susţinute în continuare.
Opoziţia liberală a propus o creştere mai mică a dărilor către buget, însă majoritatea PSD-ALDE a respins ideea.

Publicat în Administratie

În mai puţin de cinci ani, la Primăria din Câmpulung au apărut numai feţe noi pe posturi-cheie, după ce seniorii au ieşit la pensie. Schimbarea de gardă a început cu juristul-şef, Iulian Nicolae cedând locul în favoarea unui funcţionar venit în deceniul trecut, Emiliea Ilie; apoi a venit rândul directorului economic Gheorghiţa Nestor, înlocuită pe ruta Stoeneşti-Dragoslavele de Violeta Iarca, iar acum a ieşit la pensie secretarul Nicolae Ghinea.
Fostul jurist de la CAP, intrat în Primărie în urmă cu 29 de ani şi ca revoluţionar, şi ca secretar, a ajuns la pensie, iar locul său este unul râvnit de mai multe persoane. Va fi concurs, bineînţeles, ca la bugetari, corect şi total legal, iar casele de pariuri acordă cea mai mică cotă la succes tot unui implant din mediul rural. Ramona Simion (foto) a ajuns şefă de Personal în administraţia câmpulungeană după ce a părăsit comuna Bughea de Sus din calitatea de secretar de Primărie şi i se întrevede un viitor strălucit pe postul similar de la municipiu. În urma concursului, bineînţeles!

Publicat în Administratie

Echipajele SMURD au intervenit în ultimele 24 de ore la 42 de cazuri pentru acordarea asistenţei medicale de urgenţă, iar la 4 dintre acestea s-a deplasat echipajul SMURD de terapie intensivă mobilă.

Un echipaj cu ambulanța SMURD de terapie intensivă mobilă de la Detașamentul de Pompieri Pitești a intervenit în municipiul Câmpulung, pentru preluarea unui copil de 4 ani, mușcat de șarpe la nivelul gleznei stângi și transferul acestuia la Spitalul Grigore Alexandrescu din București.

M.I.

Publicat în ACTUALITATE

Între 31 august și 2 septembrie, pe Stadionul Municipal din Câmpulung Muscel se va desfășura Festivalul Posada Rock 2018. Iar capul de afiș dintre trupele ce vor concerta la Câmpulung este celebra trupă Ugly Kid Joe, care va avea un show special, dedicat aniversării albumului „America’s Least Wanted”.

Datorită single-ului de debut „Everything about You”, care s-a vândut în peste un milion de exemplare, californienii  de la UGLY KID JOE s-au transformat peste noapte într-un fenomen global. Albumul „America’s Least Wanted”, lansat în septembrie 1992, a primit două discuri de platină, conținând încă unul dintre cele mai cunoscute hituri ale deceniului, „Cats in the Craddle”. Amestecul de heavy, funk și thrash metal, dublat de versurile pline de umor livrate publicului de energicul frontman Whitfield Crane, a dus trupa pe cele mai mari scene din întreaga lume, pe stadioane arhipline, alături de legende precum Ozzy Osbourne, Bon Jovi și Van Halen. În 2017, trupa a pornit un turneu prin care aniversează 25 de ani de la lansarea albumului „America’s Least Wanted”, urcând pe scene din Australia, Marea Britanie, Germania, Franța etc. Pe 1 septembrie, californienii de la UGLY KID JOE revin în Europa la POSADA ROCK, unde vor cânta în întregime albumul care i-a propulsat în liga mare a rockului mondial, spre deliciul fanilor care au rămas la fel de tineri ca acum 25 de ani.

Prima ediție a Posada Rock a fost în perioada comunistă

Festivalul Posada Rock 2018 este organizat de Asociaţia Rock Culture în parteneriat cu Primăria Municipiului Câmpulung și este proiect prioritar al Ministerului Culturii.
Festivalul va rămâne și în acest an o rampă de lansare pentru trupele rock tinere, păstrându-și și consolidându-și statutul de cel mai vechi și important festival-concurs din țară, dar va oferi publicului și recitaluri cu formații importante ale acestui gen muzical, din țară și din străinătate.
Prima ediție a festivalului Posada Rock a avut loc în 1986, în perioada comunistă. Încă de la început s-a dorit a fi un festival-concurs, desfăşurat pe parcursul a trei zile, care aducea la Câmpulung cele mai bune trupe din zona underground și, în recital, numele valoroase ale muzicii rock româneşti.
De-a lungul timpului, pe scena de la Câmpulung Muscel au urcat toate marile formații ale rock-ului autohton, festivalul reușind, în același timp, să lanseze an de an nume importante pe scena rock din România.
În prezent, Posada Rock este cel mai important festival-concurs pentru formațiile rock din underground-ul românesc, dar a devenit și un respectat festival internațional de rock, la Câmpulung Muscel concertând nume importante ale rock-ului mondial.

Publicat în Cultura

Anul trecut, timp de aproape două luni, a călătorit. S-a dus la gară, a întrebat când pleacă primul tren, l-a luat şi aşa a început aventura. Fără bani, doar cu un rucsac în spate, în care se afla, un carneţel şi câteva schimburi. La aproape un an de atunci, a apărut şi epistola: „Jurnalul Soarelui”, povestea unei studente din Câmpulung care a experimentat jocul vieţii, adică al hazardului.

În aceste zile este prinsă cu examenul de licenţă în Actorie la UNATC, dar a avut timp şi să-şi lanseze volumul despre călătoriile hai-hui prin ţară. Alina Pietrăreanu este o câmpulungeancă de 21 de ani care anul trecut a vrut să-şi înfrunte temerile şi a pornit la drum fără nimic. Au ajutat-o gratuitatea pe tren, studentă fiind, dar şi ajutorul dat de mai mulţi oameni. A făcut autostopul, a căutat şi a obţinut cu greu cazare, i s-au oferit masă şi haine. Spune ea că a vrut să-şi ofere libertatea de a trăi eliberată de toate fricile. Şi a reuşit, chiar dacă, uneori, simţea nevoia să vorbească cu cineva apropiat sau să ştie în ce pat se trezeşte dimineaţă. Iar toată experienţa a depănat-o mai apoi, punând-o pe hârtie şi oferind tuturor „Jurnalul Soarelui”. Fără foto, fiindcă nu a avut aparat la ea, singura poză fiind făcută de o altă persoană. Iar prima lansare a cărţii a avut loc într-un tren, apoi, zilele trecute, la un bistro din Bucureşti.
Pe toată durata acestei călătorii speciale, Alina chiar a stat fără grija banului. „Nu am făcut nimic ca să câștig bani. Am primit pe drum mai mult decât speram, tot ce aveam nevoie”, a mai spus ea. Și aici vine surpriza cea mai mare, poate. „Hrana de la oameni a fost mult mai luxoasă, ca să zic așa, decât mi-aș fi putut eu permite și dacă aș fi plecat cu bani de acasă. Am mâncat la foarte multe restaurante, am mâncat și multă mâncare făcută în case special pentru mine. Chiar au fost multe delicii culinare. Toți au dorit să mă răsfețe cu ce aveau mai bun”, spune tânăra. În ceea ce privește schimburile, căci din București Alina a plecat doar cu hainele de pe ea, „a fost simplu”: „Am avut doar două tricouri, pe care le spălam prin unele case unde stăteam mai mult, ca să aibă timp să se usuce, iar la un moment dat, fiindcă într-un oraș am stat mai mult, a venit cineva cu mine la un SH mare și frumos și mi-am ales câteva haine, pe care le port și acum cu anume sentiment...”.

 

Publicat în Cultura

Obosit de atâtea zile libere acordate de Guvern, primarul Câmpulungului se va relaxa din nou în străinătate, a doua oară în două luni. Dacă la început de mai a dat o tură până în Grecia, peste câteva zile va trece din nou Dunărea pe podul de la Giurgiu, de data aceasta pentru a poposi la Popovo. Şi nu se va duce singur, ci alături de şofer şi de cinci consilieri locali. Beneficiarii din rândul aleşilor vor fi stabiliţi în şedinţa de consiliu de astăzi.
Scopul vizitei îl constituie participarea la Zilele Municipiului Popovo, desfăşurate în perioada 8-11 iunie. Relaţiile bilaterale româno-bulgare durează de 13 ani, 11 fiind numărul anilor de înfrăţire. O relaţie care a constat de-a lungul timpului doar în efectuarea de vizite reciproce, câteodată delegaţia musceleană fiind formată din persoane care nu au legătură cu administraţia locală.

 

Publicat în Culise

După aproape doi ani de apatie, municipalitatea câmpulungeană a declanşat contraatacul! Şantierele patriei de demult pălesc în faţa poftei de lucrări a lui Liviu Ţâroiu, acesta anunţând luna trecută că se apucă de treabă. Şi a dovedit-o, Piaţa Jurământului şi o parte din strada Republicii fiind deja intrate în reabilitare. Iar în scurt timp va începe intervenţia şi asupra unuia dintre cele mai vechi poduri din Câmpulung, cel din Tabaci, cunoscut ca Podul Ţigăniei sau Podul lui Carol.

Două poduri va avea Câmpulungul în lucru. Unul pe banii Guvernului, prin PNDL, altul pe fonduri proprii. Primul este cel de la Apa Sărată, al doilea este cel din Tabaci, ambele traversând Râul Târgului. Lucrările la Podul Ţigăniei au fost adjudecate de G&M Road Building Engineering SRL Piteşti, în urma unei licitaţii la care a contat îndeosebi preţul mai mic, astfel că de, la 2,367 milioane lei cu TVA, s-a ajuns la 1,699 milioane lei fără TVA (alocarea bugetară a fost de 2,010 milioane ). Asta în condiţiile în care proiectantul ajunsese la un total de 2,903 milioane lei cu TVA. Va fi o primă încercare majoră a Câmpulungului de a scăpa de blestemul licitaţiilor câştigate pe bani puţini şi provocatoare de dezastre, aşa cum a fost cea din anii trecuţi pentru proiectul de reabilitare a centrului istoric şi Parcului Kretzulescu.
18 podPodul din Tabaci este diferit de celelalte traversări peste râu, fiind primul realizat din beton. Şi este un pod de legendă, fiindcă este singurul căruia nu i se ştie anul edificării. Potrivit profesorului şi istoricului Adrian Săvoiu, cel care ne-a pus la dispoziţie fotografii ale podului realizate la începutul secolului XX, nu există informaţii legate de perioada construirii podului. Pe de altă parte, cei care locuiesc în vecinătatea acestuia susţin că a fost ridicat pe vremea Regelui Carol I, mai ales că la 1892 s-a pus piatra de temelie a Colegiului Naţional Pedagogic care poartă numele primului rege al României, instituţie de învăţământ la care se poate ajunge trecând peste pod (în acea perioadă, regele a vizitat Câmpulungul de trei ori). Unul dintre vecini este de părere că nu se impunea stricarea construcţiei actuale, fiindcă, spune el, „cei care l-au verificat au rămas uimiţi de modul în care se prezintă”.
Construit, aşadar, la finalul secolului XIX, cu dovada existenţei în imaginea din 1902, podul a fost înălţat ulterior, la finalul deceniului şase al secolului trecut, atunci când a fost prelungită calea ferată de la Gara Câmpulung la Argeşel. Peste râu, toate celelalte poduri din amonte erau din lemn, fiind ulterior înlocuite cu altele din beton armat.

Demolare parţială

Şi totuşi, de ce va dispărea podul? Potrivit specialiştilor în construcţii, tablierele (suprastructura care susţine şi calea de rulare rutieră) sunt cele mai afectate de degradare, există eroziuni ale pilelor (picioarelor podului) din cauza apelor râului şi s-a constatat o mare deficienţă tehnică constând în lipsa unor antretoaze puternice între grinzile de beton în câmpul deschiderilor tablierelor. Aşa că s-a propus şi se va proceda la înlocuirea celor cinci tabliere şi consolidarea elevaţiilor. Practic, picioarele podului vor rămâne aceleaşi, doar partea superioară urmând să fie înlocuită.

 

Publicat în Administratie

Sâmbătă, 19 mai, cu prilejul Nopții Muzeelor, istoria a prins viață la Mausoleul Eroilor de pe Dealul  Mateiaș, în cadrul unei fastuoase proiecții cartate. Mausoleul de la Mateiaș, din comuna Valea Mare- Prăvăț, județul Argeș, este un monument dedicat eroilor din Războiul de Întregire Națională dintre anii 1916-1918.

„Un veac de unitate”, așa s-a numit proiecția care, prin sunet, lumină și culoare, a reprezentat surse de arhivă, prelucrate cu elemente 3D pe zidurile Mausoleului de la Mateiaș, construite în mare parte din calcar de Albești. Vocea principală care s-a auzit pe parcursul proiecției a reprezentat-o pe Regina Maria, o dată ca asistentă și apoi ca regină. Alte arhetipuri vocale utilizate: soldatul, ofițerul, femeia. Culorile utilizate au fost motive vizuale bine alese, culoarea auriu semnifică gloria, albul și negrul semnifică războiul, iar tricolorul - unitatea. Proiecția cartată i-a îndemnat pe vizitatori să urce la basorelief. Toate elementele vizuale proiectate (stemele, insignele, numele eroilor) au urcat pe scări, așa cum și vizitatorii urcau la mausoleu.
„În contextul în care țara noastră comemorează Centenarul Marii Uniri, Muzeul și Primăria Câmpulung organizează această proiecție, care se numește „Un veac de unitate” și constă într-o proiecție cartată, este singura proiecție cartată pe un monument comemorativ - Mausoleul Mateiaș. Mausoleul Mateiaș este unul dintre cele mai mari monumente comemorative la sud de Carpați și adăposteşte rămășițele a peste 400 de soldați și ofițeri români neidentificați. Și cu acest prilej, Centenarul Marii Uniri, ne-am decis să facem acest proiect. Mulțumim tuturor colaboratorilor, partenerilor, echipei şi vizitatorilor”, spune Costin Peligrad, muzeograf la Muzeul Municipal Câmpulung.

„Pe aici nu se trece! De Mateiaș nu s-a trecut”

Pentru unificarea neamului, dezideratul de veacuri al românilor, „s-au dus feciorii oastei pe calea strămoșească, s-au prins cu moartea la lupta voinicească (...) și au ieșit biruitori...”
Proiecția a spus povestea luptei de la Mateiaș, unde grupul Nămăiești - condus de generalul Traian Găiseanu - având în componență diviziile 22 și 12 Infanterie, a reușit să reziste unui inamic net superior echipat în perioada 25 septembrie/8 octombrie- 10/23 noiembrie 1916. Prin luptele duse aici, a fost oprită înaintarea temporară a Puterilor Centrale spre Câmpia Română.
Iată și un fragment vocal din textul care a răsunat la Mausoleul Mateiaș, în cadrul proiecției cartate:
„Ostași, trâmbița a sunat. Majestatea Sa Regele și Înaltul Guvern au semnat decretul de mobilizare și șoimii care se găseau în munți au trecut Carpații, ocupând partea de miazăzi a Ardealului. Gospodării bătrâne ne așteaptă la marele ospăț al înfăptuirii visului nostru de veacuri: Unirea tuturor românilor. Copile cu cosițe bălaie vor ieși înainte cu flori și lăcrimând de bucurie, bătrâni cu pletele albite bagă mâna în streașină și se uită în zare să ne vadă venind, să-i dezrobim de sub jugul care de 1.000 de ani le apasă grumazul.
Ostași, Țară, Tron și Guvern pun nădejdea în noi și să fim mândri că nouă ne va fi dat să aducem la îndeplinire visul de veacuri cu care s-au născut, au trăit și au murit moșii noștri și strămoșii.
Lozinca noastră să fie «Înainte» și mișel să fie cel ce va da înapoi. De vom isprăvi gloanțele, să înfigem baioneta. Când ea se va rupe, să facem din arme bâte și când arma se va rupe, avem dinți care mușcă. De acum, calea ne este deschisă spre izbândă, să pornim voioși și făcând semnul crucii, să zicem Doamne-ajută!”

Publicat în Administratie
Pagina 1 din 11