Miercuri, 19 Martie 2014 11:00

Scrisoare de 8 Martie, către mama de dincolo de nori

Scris de

# „Azi e ziua ta şi aş fi vrut să-ţi ofer florile tale preferate viorele şi garoafe; dar ţi le-am dus la cavou, mămica mea şi am plâns spunându-ţi cât de mult îmi lipseşti” De 8 Martie, orice copil se gândeşte la mămica lui, la fiinţa cea mai importantă, cea care i-a dat viaţă. Este ziua în care fiii duc flori mamelor, pentru că 8 Martie nu celebrează doar femeia, pur şi simplu, ci, înainte de orice, mama. Bogdan, fiul Ionelei Viorina Ionescu, procuroarea găsită moartă în râul Argeş, în 2011, i-a dus şi el flori mamei sale, de Ziua Femeii. Numai că nu a putut să o îmbrăţişeze şi să-i umple braţele cu ele, pentru că acum nu i le mai poate duce decât la cavou. Băiețelul, acum în vârstă  de 12 ani, i-a scris mamei sale o scrisoare tulburătoare. Cu sufletul mistuit de dorul ei şi cu dorinţa vie ca mesajul lui să ajungă la ea, parcă dincolo de lumea aceasta. A primit temă, de la școală, el și colegii lui, să scrie fiecare câte o scrisoare mamei, de 8 Martie. Epistola băiatului, adusă la redacţia Jurnalului de către bunica sa dinspre mamă, Viorica Paltin, este emoţionantă până la lacrimi și dezvăluie tristeţea unui copil maturizat prea devreme, traumele psihologice la care îl supune tatăl şi determinarea sa de a deveni OM, unul cu care mama lui s-ar fi putut mândri. Redăm mai jos conţinutul scrisorii, aşa cum a fost ea formulată de către Bogdan Ionuţ Ionescu, pe 8 martie, anul acesta.
Adriana Gândilă

***

„Scumpa şi minunata mea mamă Ionela Viorina
Îmi este foarte dor de tine, te visez aproape în fiecare noapte şi când mă trezesc dimineaţa îmi vine să plâng că nu te văd lângă mine, cum te vedeam întotdeauna, până în ziua de 31 - august - 2011, când ştiam că trebuie să te duci cu tata la spitalul „Judeţean” să-ţi iei trimitere la Bucureşti, la spital, pentru glanda tiroidă. Scumpa mea mami, în noaptea de 30 - aug - 2011 ai dormit cu mine ultima noapte şi ai plâns mult, pentru că erai bătută de tata şi mi-ai spus că numai în pământ mai scapi tu de el, că bea zilnic şi ne înjură, ne chinuie şi ne bate pe amândoi. Mami eu ţi-am spus să divorţezi după ce termin eu 4 clase şi să plecăm la Bucureşti.
Îmi aduc aminte de basmele şi poveştile precum şi de mângâierile şi cuvintele tale, de duioşie şi pline de bunătate. Bunătatea ta nu atingea margini, vocea ta cea blândă îmi alina inima, ochii tăi, căprui şi plini de voioşie, mă făceau să fiu optimist şi vesel, sfaturile tale zilnice, mă însoţeau la grădiniţă şi apoi la şcoală şi întotdeauna îmi spuneai: să fiu un elev silitor, respectos şi plin de blândeţe, nu pot uita optimismul şi veselia, ce te cuprindeau, când îţi recitam poezii şi poveşti învăţate la grădiniţă, apoi la şcoală şi unele de la tine şi de la bunica. Nu pot uita îmbrăţişările şi sărutările tale pe obrajii mei de copil. Azi e ziua ta ca şi la toate mamele şi bunicile din lume şi aş fi vrut să-ţi ofer florile tale preferate viorele şi garoafe; dar ţi le-am dus la cavou, mămica mea şi am plâns spunându-ţi cât de mult îmi lipseşti şi că nu te voi uita niciodată. Mami, erai tânără, frumoasă şi-ţi plăcea viaţa şi chipul tău voios şi vesel parcă era un soare care îmi lumina viaţa.
Odată cu plecarea ta fulgerătoare multe vise şi planuri mi s-au spulberat, dar bunica Viorica mă încurajează şi mă ajută şi îţi promit că o să fac Facultatea de Drept ca tine şi ca bunicul Paltin. Pe 20 - dec - 2012 am fost izgoniţi şi ameninţaţi cu moartea de tata şi stau la bl. 79 cu bunica Viorica de când am fost izgoniţi şi ameninţaţi cu moartea în seara de 20 - dec - 2012, când am vrut să-i arăt carnetul de note şi cumpărasem bradul de Crăciun şi coroniţele pentru cavou; aşa m-a răsplătit tata Dragoş pentru mediile de 9 şi 10 ale semestrului I - 2012. Să ştii mămica mea că am fost bătut, dat cu coloana de lambriul din hol de tata şi încă mai mă doare. Eu refuz hotărât să mai stau cu el în ap. din Popa Şapcă, nu vreau să îmi mai amintesc chinurile, bătăile şi ameninţările prin care am trecut noi doi şi am şi unele motive intime, pentru care îl urăsc. Numai la 18 ani o să mai stau de vorbă cu el ca între bărbaţi.
Eu stau la bl. 79 la bunica liniştit şi-ţi promit că învăţ cât pot de bine şi-ţi urmez exemplul tău şi al bunicului. Te iubesc, mămica mea, şi nu te voi uita toată viaţa mea, nici pe tine, nici pe bunicul!
Al tău fiu Bogdan Ionuţ                                                   
Care nu te va uita niciodată
8-III-2014”

Citit 979 ori Ultima modificare Luni, 24 Martie 2014 16:04

Lasă un comentariu

Asigură-te că ai introdus toate informațiile necesare, indicate printr-un asterisk (*). Codul HTML nu este permis.