Caleidoscop

0 75

Alexandru Ioan Cuza, votat de argeșeni ca domn al Munteniei

În perioada 22-24 ianuarie 1859, reprezentanţii argeşenilor, Nicolae Golescu, Dumitru C. Brătianu şi Ion C. Brătianu, au participat la lucrările Adunării Elective din Bucureşti, votând pentru alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Munteniei. Pe 20 iulie 1861, 506 piteşteni i-au solicitat domnitorului Cuza, printr-o scrisoare, elaborarea noii legi electorale. În toamna anului 1863, doamna Elena Cuza, în drumul său de la Bucureşti spre Craiova, a vizitat şi oraşul Piteşti.

Piteştiul a devenit oraş independent

Conform legii administraţiei, pe 10 mai 1864, localitatea Piteşti a devenit oraş independent. Această nouă titulatură i-a conferit dreptul de a avea primărie, primar, consiliu propriu format din 11 persoane, buget şi sigiliu. În vara aceluiaşi an, prim-ministrul României, Mihail Kogălniceanu, a vizitat oraşul Piteşti, cu acest prilej fiind adoptate importante hotărâri privind dezvoltarea edilitară şi urbanistică a localităţii.

Piteştenii au participat la plebiscit

Pe 8 aprilie 1866, piteştenii participă în număr covârşitor la plebiscit, unde au votat aducerea în România a prinţului Carol de Hohenzollern. În acelaşi an, pe 4 august, Consiliul de Miniştri al României a încheiat, printr-un jurnal special, aprobat de principele Carol I, contractul cu Eugenia Gavand, pentru proiectarea căii ferate Bucureşti-Piteşti. Pe 13 septembrie 1872 au fost inaugurate oficial calea ferată Piteşti-Bucureşti-Buzău şi staţia CFR Piteşti.

S-a stins Constantin Căpitănescu, unul dintre primii cartografi ai Argeşului

În ziua de 13 aprilie 1892 se stinge la Piteşti Constantin Căpitănescu, iniţiatorul Societăţii Române de Geografie. Născut la Curtea de Argeş în 1844, el este unul dintre primii cartografi ai Argeşului şi constructorul primelor săli meridiane din ţară. Constantin Căpitănescu se află înmormântat la Cimitirul „Sf. Gheorghe” din Piteşti.

Patinoarul din Trivale din 1914

În 1914 negustorul piteştean Ion G. Buţănescu a câştigat licitaţia pentru arendarea lacului amenajat de Primărie în Parcul Trivale. El a comandat mai multe bărcuţe la şantierul de la Turnu Severin. Lacul şi patinoarul au fost folosite de piteşteni doar în 1914, contractul fiind reziliat amiabil în 1915.

(Informaţii selectate din „Piteşti-620, memento” de Petre Popa)

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata